0om/unom Qom/ omul = cu articol hota pstantivele comune sunt rat (denne impartite in: De asemenea, Sw t impart - substantive numarabile (discrete) re pee Reis ie doi oameni; _ forme distincte pentru singular Ripe a. Se ena Tar @ plural: un_arici ~ dob AS wy - forme unice pentru: singu! a invata e Atatoare etc. nume — dowd invaqatoare — doua jnvatatoare | i .. an onn le ~ sunt substantivele detective ~ substantive nonnumirabile (nondiscrete) S is : de singular (cAlti, si substantivele defective de plural (sange, curl, cit fotbal, tenis). ‘a substantivul pentru a exprima - Cazurile substantivelor — forma pe care © i 5 anumita functie sintactica in propozifie in limba romana exist cinei cazuri: nomin: ativ, genitiv, dativ, acuzativ si vocativ. NOMINATIV: | —subiect — cine? ce? Amelia spala rufe. 2 —nume predicativ Jonel este student. 3 — atribut substantival apozitional (apozitie simpla sau dezvoltata) Prietenul meu, Ionescu, este antrenor. (care?) Ionescu, prietenul meu, este antrenor. a acer Predicatty suplimentar Pe Alina o vad studenta. (cum?) 0 , apozitia se intdlneste in cazul N cand nu are acelasi cu substantivul determinat. Tot apozitii sunt si ase OCS! ae Fi toti (eu unul, voi doi) ee subliniate “ munte. 12_Morfal ume pregicativ. ~ Caie — atribut s(bsiiatival gen Sfarsitul filmutuié a fost palpitant. (al cui? a cui? ai cui? ale cui?) 3 atribut substantival apozitional Casa lui lonel, adica a nepotului meu, a fost renovata 4—atribut substantival prepozitional Lupta contra drogurilor trebuie continuat Masina din fata blocului este nous. (cate?) repoxitii_specifice genitivului: asupra, deasupra, contra, impotriva, inaintea, inapoia, dedesubtul, indérdtul, imprejurul - urmate de un substantiv, pronume sau numeral in genitiv. - Locutiuni prepozitionale specifice genitivului (sunt formate din prepozitie + substantiv articulat cu articol hotdrét — urmate de un substantiv, pronume sau numeral in genitiv): in ‘fata, in urma, in spatele, in dreapta, in stéinga, in inima, la ‘marginea, in mijlocul, in ciuda, din cauza, din pricina, de-a Tungul, in adancul, in susul, in josul, in dreptul, in fundul, in decursul, la inceputul, la sfarsitul, pe vremea, in folosul etc. *ATENTIE! Sa nu se confunde locutiunile prepozitionale specifice genitivului cu locufanile adverbiale: in fata, in spate, in mijloc sau cu adverbele: deasupra, inainte, dedesubt, indarat, imprejur etc. care mu au forma articulata si mu sunt urmate de substantiv, pronume sau numeral in genitiv : 5 — complement indirect Tinerii luptd impotriva coruptiei. (impotriva cui?) 6— complement circumstantial de loc ‘Masina s-a oprifin fata plocului. (unde?) 7— complement circumstantial de timp "Pe vremea bunicilor, oamenii erau mai credinciosi. (cand?) 8 —complement circumstantial de mod Pasérea zbura contra vantului, (cum?) 9— complement circumstantial de cauzi "Neam putut veni din cauza gerului (din ce cau74) 10 — complement circumstantial de scop: ‘Am actionat in folosul copiilor. (cu ce scop?) 11 complement circumstansial conditional: Tn locul tatdlui, eu te-as fi pedepsit, (ow ce condiie?) 12—complement circumstantial concesiv rae in ciuda frigului, eu tot am venit. (in ciuda c&rui fapt?) 13—element predicativ suplimentar:/ stiam contra fumatului. (cum?) 14 ~ subiect (exceptie): ‘Ai Joanei sunt plecati in excursie. 15- complement direct (exceptie de la acuzativ): Eu Lam ajutat pe al vecinului 13Mors Poe Capitola C___— ot mamei. (cu DATIV: ay jval); lonel este nepo DATIN: but substantial (diva cine-i este prieten vai Soma vames viet: Nu st i tional: _ atribut substantival prepozii ; ioe Succ | aatanit dati) perseverene 2/0 ee teat ; NB Prepositi_specifice dativulul: ,_multumit dary ‘conform, contrar, anterior, posteriOr: ulterior, poiriy asemenea, aiiderea, aidoma, 3-atribut ‘substantival apozifional : ‘Lam adus colegului mew, Jui Ionel, un cadow valoros. i 2 4~ complement indirect ~ cut i iM \ Ta dat Ameleio carte. | =complement indirect antiipat (2/1 x : celuilal ci am dat o carte. {complement indirect reluat (asezat cin Mari B. Complementele indirecte anticipate si reluate sunt expr) ‘numai_prin forme neaccentuate ale pronumelui perso dativ si exisia numai_in prezenta_altui complement _inil\’ fata de care este pozitionat. ‘5— complement circumstantial de loc (dativul locativ). Pui stau lipiti pamantului, Stai locului! (unde?) 6 ~ complement circumstantial de mod: Ela procedat conform planului. (cum?) 7—complement circumstantial concesiv: Contrar asteptaritor.a luat noté mica, (in ciuda carui fapt?) 8 complement circumstantial de cauza: Accidentuls-a prods datoritdtntrefinerii defectuoase a masini (Gin ce eauza?) 9—nu icativ: i hume predicativ: Cpill est aidoma parinilor. T= complement direet pe cin? ce? am veut cae aa E> complement direct anticipat (est Pt eave asezat in fata celuilalt complement di ar 4 complement direct reluat (est a NB Matic up cella complement direct) anticipate si rel ca_la_complementele_ inc! fiilcipate si reluae din cazul dativ, mplement indirect ~ cu cine? cu ce 2 Be ie? cu ce? in cine? in ce? de la ¢ a ce? de cine? de ine? pentru ce? despre cine? despre cine? ln ce?-Vinde ce re La Amelia ete de furtuna de la cine? rimit de ti ce? 14——_ te Morfologia Dupa GALR, complementele indirecte din Ae. se numesc complemente prepozitionale (vezi capitolul D). 3 — complement de agent — este cerut numai de un verb Ia pasiva sau de un participiu si rispunde la intrebarile: de cine?, de citre cime?: Andrei a fost anungat de colegi sa plece. de eine a fost anunat? Povestea citta de Andrei a fost frumoasd de cine citita? Exercitiul a fost rezolvat de elevi de catre cine? 4 ~ subiect (precedat de prepozitia simpla la, eu. valoare cantitativa (mult, mali, multe): fs rimpul furtuni au ei ta frumze. ~ cine? 4 venit la lume in pial 5 ~atribut substantival prepozifional —care?, ce fel de? Cartea de citre este pe masé. Curtea de langa bloc este mare. 6 ~atribut substantival apozitional Am felicitat-o pe prietena mea, adicd pe Amelia. 3. De retinut: daca atributele_substantivale_apozitionale_in genitiv, dativ si acuzativ nu au acelasi_caz ca partea de propozitie din fata lor, atunci sunt apozitii neacordate si au obligatoriu cazul nominativ. Lam dat ui Andrei, colegului meu, un caiet now. ci. ~ subst. in D. apoz. in D. (acordata) Cartea lui Andrei, a colegului meu este noud. atr., subst. in G. apoz. in G. (acordata) L-am véizut pe Andrei, pe colegul meu. cd. /subst. in Ac. apoz. in Ac. (acordat) Dar: I-am dat lui Andrei, colegul meu, un caiet. caz.D. —_apoz. in. (apozitie neacordata) Cartea tui Andrei, colegul meu, este nowd. caz.G. poz. in. (neacordata) L-am vazut pe Andrei, colegul mew. caz. Ae. apoz. in N. (neacordata) Dupd GALR cuvintele subliniate din exemplele de mai jos nu sunt apozitii, ci atribute substantivale in nominativ: luna mai, mungii Carpati, cifra cinci, anul 2006, doamna Maria, secolul XXI,poezia ,Lacul” etc 7 —nume predi Jarba pare de omit bcop. +n. Caietele sunt pentru elevii nevoiasi. veop. +p usLe ireumstanfial de mp + complement i ean intors acasé Ia prin Mea pest sips Peay pand in mrt Osiptimand stu ‘la munte. complement ‘circumstantial de Tor incotro? ine de la Paris. de unde? = it timp? yc - unde?, de unde?, pin “Avior i sista dincolo de Piaga Unie. - unde ss? “Avionul pleaca spre Paris, = incotro? 10 complement circumstangial de mod — cu’, ei Ins. fe "Elena a plecatfird umbrel, cum? Andrei este inalt cat bradul, = cat de inalt? ‘Masina merge brick cum? 11—complement circumstantial de scop — cu.ce oD? "tft la piofé dupa cumparituri Invi mult pentru-exstis 12 complement circumstantial de cauzi —din ce cauza? ‘nghet de fig 7 Este negru de suparare 13 complement circumstantial condifional ~cu ce.conditic? Fir efort, nu vei reusi in viagé 14—complement circumstantial concesiv — (Cu toate relatile, tt r-a izbutt 15 —complement circumstantial consecutiv ~care.¢ Cei doi colegi se ineleg de minune. 16 — element predicatiy suplimentar ~ cum? ‘Lam luat dreptnebun, A vent a scoala ca director ‘tcredeam din provincie, A intrat eu sapea in cap A venit la noi in calitate de specialist fi ‘L-am visat in chip de inger. ciuda VocATIV: 1. exprimd o chemare, o adresare, un ordin, o rugiminte vocativ nu au functie sintacticd. 2, substantvele in yocativ pot avea totusi functiasintacticd de! substantival aporifional in vocativ: - dupa un alt vocativ: Bate Jaane sis Maris ne Vaso Tanoit i reust git, Bdiatule, [a examen. Te chem si pe tine, Vasile, la zina met * Vocativul are forme identice cu aia ire or -me pr - forme identice: -Mamé! Tata! - forme specifice: - Baiete! Bunico! i substantive Yocativul folositsingurformeaza o propoztie neanalicabild Re Vereen 1=PP.2-P!* 116 TfCuvintele care insofese un substantiv in vocativ (substantive, adjective, pronume, numerale) au functie sintactica proprie: - Copilul meu drag, bine ai venit! ~ copilul = substantiv in V., fara functie sintactica; ~ meu = atr. adj. /adjectiv pronominal posesiv in V.; - drag = atr. adj. / adj., variabil propriu-zis, in V. In_analiza_sintactico-morfologicd_a_substantivului, se_vor evidentia toate caracteristicile acestuia (categoriile gram. Deci: - functia sintactica, exprimat prin substantiv; = felul (comun sau propriuy = forma (simplu, compus sau locutiune substantivald): precedat de prepoiitie (dacé este). 2.2, DECLINAREA ~ este forma pe care o ia substantivul cand trece prin cele cinci cazuri, la singular gi la plural. - Declinarea nearticulata: N=G=D=Acsg. (acest, acestui) baiat, seaun (aceasti, acestei) fete N=G=D=Ac, pl _(acesti, acestor) baieti(aceste, acestor) scaune, fete - Declinarea articulata cu articol hotarat. Masc, Sg: N.Ac.: baiatul G.D.: biiatului —_V.: baiatule! PL: N.Ac.: bai G.D.: baietilor V.: biietilor! Fem, Sg: N.Ac.: fata,ziua; G.D.:_fetei,zilei Pl: NAc: fetele, zilele G.D.: fetelor, zilelorV.+ fetelor! * Substantivele proprii masculine, unele substantive proprii feminine (neologice) $i unele substantive comune, primesc la G.D. articolul hotarét proclitie lui: lui Vasile, lui Carmen, lui nenea, lui tanti, lui frate-meu, lui aprilie etc. ~Declinarea cu articol nehotirat: N.Ac.: un baiat —o fati —niste baiefi —niste fete G.D.: unui baiat — unei fete ~ unor baieti, fete. Unele substantive au forme deosebite de G.D.: papusii, slit, ai medicinei, foamei, ordinii, rusinii, riiei, Olgdi etc. *Declinarea substantivelor proprii la G.D. -simple: Mariei, Floarei, Henei, Leanei, Clujului, Carpagilor; ~compuse: Anamariei, Campulungului, Turnu-Severinului, Targu-Jiulut 117substantive (sunt sinonime cu un substantiv): ele provin, in’ ale locutiunilor verbale: general, din infinitivele lunsi - 7 coe Morfologia 2.3. Locutiuni_substantivale — sunt grupurile de cuyinte care se contrag in ae aducere aminte = amintire, bagare de seama nti bataie de joc = batjocura, bataie de cap = grija, necaz, luare peste picior = ironizare, punct de vedere: luare de mita = inselaciune, trecere in nefiinga = me amnezie, luare de cuvant = cuvantare, finere de mi vederea = ingaduin{a.luare-aminte = atentie ete. Locutiunile substantivale se analizeaza dupa Locutiunile substantivale indeplinese aceleasi