UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE, ŞTIINȚE ALE EDUCAŢIEI,

SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
DEPARTAMENT SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

CURRICULUM
la disciplina

„Sociologie generală”

Ciclul I, Licenţă
Program Asistenţă socială

AUTOR:
Liliana Salcuțan, lector

APROBAT: APROBAT :

la şedinţa Departamentului la şedinţa Consiliului Facultăţii

din „ ____” ________________ 2020 din „____” _________________ 2020

Şef Departament _____________________ Decan _____________________

CHIŞINĂU, 2020

1
PRELIMINARII

Perioada de globalizare pe care o traversăm actualmente este caracterizată prin continue şi

profunde schimbări, este marcată de tensiuni, conflicte şi divizări sociale, de agresiunea distructivă
a tehnologiei moderne asupra mediului înconjurător. Toate aceste transformări contradictorii
determină necesitatea cunoaşterii profunde a teoriei sociale, a paradigmelor prin care se poate
pătrunde în esenţa proceselor sociale contemporane. În acest context, disciplina Sociologia
generală oferă o viziune de ansamblu asupra vieţii sociale, a organizării şi dinamicii societăţii
globale, studiul subsistemelor din care se compune societatea globală şi a relaţiilor cu subsistemele
acesteia.
Sociologia nu este știința care formulează idealuri practice spre care trebuie să aspire
realitatea ci, ea constată numai și caută să explice fenomenele și procesele sociale existente. În
acest context, el îi atribuie sociologiei rolul de cercetare și cunoaștere a existenței sociale mai mult
din perspectiva statică și structuralistă în raport cu perspectiva dinamică și funcțională a societății,
nereducând sociologia numai la aspectele sale structurale și sincronice.
Temele majore în gândirea sociologică includ interacţiunea dintre individ şi societate, modul
în care societatea este simultan statică şi dinamică, cauzele şi consecinţele inegalităţii sociale,
precum şi construcţia socială a vieţii umane.
Misiunea disciplinei de Sociologie generală are scop de a oferi studenţilor: cunoștințe
teoretico - metodologice în studierea problemelor vieții sociale și să formeze competenţe şi abilităţi
practice de înţelegere, aplicare și integrare sistemică a interacţiunilor sociale, a organizării sociale,
a instituţiilor sociale şi a schimbărilor sociale. Limba de predare – română.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de credite
Ore total:

Evaluarea
Forma de Denumire Responsab
Codul Semest inclusiv
învăţămâ a il de Tota
disciplinei rul
nt disciplinei disciplină l
C S L LI
cu F.01.O.03 Sociologie Liliana II 180 30 30 - 120 Ex 6
frecvenţă generală Salcuțan
la zi

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr. Ore
d/o Lucrul
Unităţi de conţinut Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Obiectul de studiu şi problematica sociologiei 4 2 10 10
2. Nevoia de sociologie în societatea contemporană 2 2 8 8
3. Societatea umană ca sistem social 2 2 8 8
4. Tipuri de societăţi umane 2 2 6 6
5. Structura socială: elementele fundamentale 2 2 8 8
6. Stratificarea socială 2 2 8 8

2
7. Diferențierea și diversificarea socială: elemente ale 2 4 2 8 8
stratificării sociale
8. Mobilitatea socială 2 2 2 6 6
9. Teoria grupului social 2 2 8 8
10. Caracteristicile grupului social 2 2 2 6 6
11. Instituţiile sociale 2 2 2 2 8 8
12. Factorii de condiționare a instituțiilor sociale și totale 2 2 6 6
13. Rolul socializării în formarea personalității 2 2 2 4 10 10
14. Rolul agenților socializării: mass - media si religiei în 2 2 2 2 4 4
dezvoltarea personalității tinerilor
15. Schimbarea socială – parte componentă a vieții sociale. 2 2 4 4
16. Familia ca instituție socială 2 2 2 2 6 6
17. Cercetarea sociologică 6 4 4 4 6 6
18. Metodele cantitative şi calitative 2 4 4
TOTAL 30 30 30 30 120 120
* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

I. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

Competențe Finalități
Cunoaşterea fundamentelor teoretico- Cunoașterea categoriilor și noțiunilor de bază ale
metodologice ale sociologiei. sociologiei prin diagnozei sociale a problemelor
sociale prin cercetarea lor.
Elaborarea instrumentelor de cercetare Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup a
sociologică și cooperarea în cadrul capacităţilor empatice de comunicare interpersonală
echipelor de cercetare. şi de asumare de roluri specifice în cadrul muncii în
echipă.
Elaborarea proiectelor de cercetare a Utilizarea eficientă a surselor informaționale din
problemelor vieții sociale din domeniul domeniul sociologiei și a resurselor de comunicare și
social. formare profesională asistată (portaluri Internet, baze
de date, cursuri on line etc.) atât în limba română, cât
și într-o limba de circulație internațională.
Respectarea codului deontologic şi a Aplicarea strategiilor de muncă riguroasă, eficientă,
legislaţiei în vigoare în domeniul de punctualitate şi răspundere personală faţă de
traducerii şi interpretării. rezultat, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor
codului de etică profesională.

II. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

Tema: Obiectul şi problematica sociologiei.

Obiective Unităţi de conţinut
- să descrie principalele particularităţi ale Constituirea sociologiei ca ştiinţă: gândirea socială
gândirii sociale antice; (protosociologia), sociologia modernă şi sociologia
- să relateze evenimentele care au determinat contemporană.
apariţia şi constituirea sociologiei ca ştiinţă; Noţiunea de sociologie şi definirea ei în concepţia
- să determine contribuţia lui A.Comte în lui A.Comte, H.Spencer, E.Durkheim, M.Weber,
dezvoltarea ştiinţei sociologice; K.Marx, T.Parsons, D.Gusti, T.Herseni etc.
- să descrie principalele evenimente care au Cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică:

3
 contribuit la constituirea sociologiei ca principii şi lacune. Raportul dintre cunoaşterea
ştiinţă; comună şi cunoaşterea ştiinţifică.
- să definească sociologia ca ştiinţă în funcţie Principii, legități și aparat de categorii și noțiuni
de criteriile de validare a unei ştiinţe; folosit în sociologie. Funcţiile sociologiei. Locul
- să cunoască problematica de studiu a sociologiei în cadrul ştiinţelor sociale.
sociologie delimitându-o de a celorlalte Abordarea realităţilor sociale din perspectiva
discipline sociale; ştiinţelor sociale specializate și generale.
- să analizeze raportul sociologiei cu celelalte Ramurile sociologiei. Interferenţa cu alte
ştiinţe socio-umane; discipline. Termeni – cheie: sociologie generală,
- să explice funcţiile sociologiei în baza unui sociologie de ramură, funcțiile sociologiei:
exemplu concret; critică, explicativ-interpretativă, diagnoză,
- să analizeze problemele sociale din predictivă şi constructiv-aplicativă, relațiile
perspectiva ştiinţei specializate, a sociologiei cu istoria, psihologia, culturologia,
sociologiei ramurale şi a sociologiei antropologia, asistența socială, dreptul etc.
generale.
Tema: Societatea umană ca sistem social.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de sistemul Conceptul de sistem social. Componentele
social; sistemului social. Teoria generală a sistemelor.
- să identifice caracteristicile definitorii ale Contribuţiile lui (Ludwig von Bertalanffy,
sistemului social; V.Pareto, T.Parsons, J.Piaget).
- să stabilească legături între tipurile de Proprietăţile sistemului social: totalitate,
integrativitate, autoreglare, ierarhizare,
sisteme sociale;
structurarea.
- să identifice tipurile de relaţii din cadrul Tipologia sistemelor sociale: suprasisteme,
unui sistem social; subsisteme, sistemele finaliste, sisteme de
- să interpreteze societatea umană din interacţiune. Echilibrul sistemului social: static şi
punct de vedere sistemic; dinamic. Relaţiile din cadrul sistemului social:
- să argumenteze necesitatea abordării coordonare şi subordonare.
societăţii din punct de vedere al Mecanismul de autoreglare a sistemelor sociale.
sistemului social. Termeni – cheie: sistem social, echilibrul social,
particularitățile sistemului, formele sistemelor
sociale, autoreglarea sistemului social, subsisteme
sociale.
Tema: Structura socială: elemente fundamentale
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de structură Conceptul de structură socială. Conţinutul
socială; structurii sociale. Elementele structurale
- să descrie conţinutul structurii sociale; fundamentale: statusul şi rolul social.
- să stabilească elementele de care depinde Statusul social: prescrierea statusurilor, statusuri
structura socială; în funcţie de sex şi vârstă, statusuri dobândite,
- să identifice caracteristicile de bază ale statusuri active şi latente, statusuri formale şi
structurii unei societăţi; informale, conflicte de statusuri.
- să determine elementele structurale Rolul social: definirea rolurilor, învăţarea
fundamentale; rolului, setul de roluri, pregătirea inadecvată
- să explice tipologia statusului şi rolului pentru rol, dificultăţile tranziţiei de rol, conflicte
social în contextul societăţii de rol.
contemporane; Conexiunea rol-status: modalități de rezolvare/
- să evalueze corelaţia din status şi rol aplanare a conflictelor dintre aceștia.
social. Termeni – cheie: structură socială, statusul şi
rolul social, conflicte de rol social, mecanisme
de rezolvare a conflictelor de rol social.

4
 Tema: Stratificarea socială
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de stratificare Stratificarea socială – delimitări conceptuale.
socială; Concepţiile sociologice privind stratificarea
- să evidenţieze specificul teoriilor socială E.Durkheim, M. Weber, P. Sorokin.
explicative ale stratificării sociale; Clasele, castele, păturile sociale: elemente
- să stabilească avantajele și dezavantajele specifice stratificării sociale. Indicatorii de
dintre diversitate și diferențiere socială; instituire a categoriilor de cetățeni în diferite
- să stabilească criteriile de formare a straturi sociale. Teorii explicative ale stratificării
stratului social; sociale. Diferențierea și diversificarea socială:
- să determine indicatorii psihosociali și elemente fundamentale ale stratificării sociale.
economici ce conduc la formarea unui Definirea proceselor și problemelor sociale.
strat social; Tipologia şi criteriile de clasificare a proceselor
- să stabilească corelaţii dintre cauze, sociale: structura, funcţionalitatea, sfera de
reprezentări şi consecinţe în desfăşurarea cuprindere, domeniu şi tendinţă.
fenomenelor sociale; Procese de dinamică socială. Fenomenele sociale
- să dezvolte abilităţi de descriere, Relaţii interumane - relaţii sociale.
explicare şi interpretare a proceselor şi Termeni – cheie: stratificare socială, strat social,
fenomenelor sociale. pătură socială, proces social, relație socială,
diferențiere și diversificare socială.
Tema: Mobilitatea socială
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de mobilitate Noţiunea de mobilitate socială – delimitări
socială; conceptuale: H. Cazacu, R.Aron.
- să identifice factorii determinanţi ai P.Sorokin şi paradigma mobilităţii sociale.
mobilităţii sociale din societatea Factori ai mobilităţii sociale la macronivel şi
moldovenească la nivel micro şi macro; micronivel.
- să evalueze criteriile de măsurare a Forme ale mobilităţii sociale. Măsurarea
mobilităţii sociale în funcţie de tipul de mobilităţii sociale. Tendinţele şi direcţiile
mobilitate socială; mobilităţii în condiţiile actuale. Efecte ale
- să efectele mobilităţii sociale din mobilităţii sociale.
perspectiva cost-beneficiu; Termeni – cheie: mobilitate socială, mobilitate
- să proiecteze efectul mobilităţii orizontală şi verticală, mobilitate ascendentă,
ocupaţionale asupra profesionalismului şi descendentă, netă, mobilitate educaţională,
calităţii muncii. ocupaţională, mobilitatea teritorială,
geografică, mobilitatea individuală, colectivă

Tema: Instituţiile sociale.

Obiective
- să determine semnificaţia conceptului de
instituţie socială;
- să cunoască principalele tipuri de
instituţii sociale;
- să relateze diferenţele şi tangenţele
conceptuale dintre instituţie şi fenomenul
de instituţionalizare;
- să argumenteze funcţiile instituţiilor
sociale contemporane;
- să elaboreze organigrama instituțiilor
sociale, determinând raporturile dintre
subalterni;
- să valideze specificul statului în calitate
Unităţi de conţinut
Instituţia socială: delimitări conceptuale.
Procesul de instituţionalizare.
Trăsături instituţionale: simboluri culturale,
coduri de comportament, ideologii
Funcţiile instituţiilor sociale. Condiţiile
funcţionării eficiente. Tipuri de structuri
instituționale: instituţii formale şi informale,
instituţii economice, instituţii politice şi juridice,
instituţii cultural educative, instituţii religioase,
instituții totale. Statul – ansamblu instituţional.
Termeni – cheie: instituție socială,
instituționalizare, dezinstituționalizare, simbolurile
instituțiilor sociale, organigrama instituțională,

5
 de ansamblu instituţional. instituții educative, juridice, politice, totale.
Tema: Teoria grupului social.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească grupul social în raport cu Conceptul de grup social şi delimitarea acestuia
alte reuniuni de indivizi; de alte tipuri de reuniuni. Dimensiunile grupului
- să distingă elementele definitorii din social: instrumentală, relaţională, contextuală.
cadrul grupului social; Elemente definitorii în cadrul grupului social.
- să clasifice tipurile de grupuri sociale în Tipuri de grupuri: primare şi secundare; formale,
funcţie de diverse criterii; informale şi non-formale; temporare, durabile,
- să argumenteze necesitatea respectării permanente; deschise şi închis; de apartenenţă,
principiilor de funcţionare a grupurilor de referinţă. Procesul de formare a grupurilor.
sociale; Principiile de funcţionare a grupurilor sociale.
- să stabilească normele şi structura Normele şi structura de grup. Funcţiile grupului
grupului din care fac parte; social: de integrare socială, de diferenţiere, de
- să analizeze utilitatea proceselor de grup schimbare şi de producţie.Procesele de grup:
pentru dinamica grupurilor; competiţia, cooperarea, conflictul. Tehnica
- să determine metodologia sociologică de sociometrică.
cercetare a relaţiilor interpersonale din Termeni – cheie: grupul social, structura
cadrul grupului social mic. grupului, grupuri primare, secundare, formale,
informale, tipuri de relații: de subordonare,
coordonare, durabile, de apartenență, grup mic.

Tema: Familia ca instituție socială

Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de „familie”; Definirea conceptului de familie. Interpretări
- să stabilească criteriile de formare ale științifice ale familiei ca instituție socială: G.
unei familii; Murdock, Claude Levi Strauss, Fr. Le Play, M.
- să identifice trăsăturile familiei ca Voinea, P. Iluț, C. Ciupercă etc. Dimensiunile
instituție socială; familiei ca grup social: scopul constituirii, gradul
- să analizeze criteriile de clasificare ale de organizare şi durată și coeziune. Criteriile de
familiei; clasificare a familiei ca instituție socială.
- să determine problemele familiilor din R. Problemele familiilor în societatea
Moldova, stabilind modalitățile de moldovenească. Clasificarea familiilor în funcție
soluționare ale acestora; de problemele acestora: monoparentale, aflate în
- să analizeze funcțiile familiei ca instituție dificultate/ dezavantajate/ vulnerabile,
socială; tradiționale și moderne etc. Funcțiile familiei:
- să evalueze impactul schimbărilor sociale criterii de satisfacere ale acestora.
asupra instituției familiei din R. Moldova. Dezorganizarea familială: cauze și efecte.
Termeni – cheie: familie, funcțiile familiei,
bugetul familiei, copii, familie nucleară,
funcțională, disfuncțională, de rezidență, de
interacțiune, numeroasă, dezorganizarea
familială.
Tema: Schimbarea socială – parte componentă a vieții sociale
Obiective Unităţi de conţinut
- să cunoască diverse interpretări a Definiţii ale conceptului de schimbare socială.
conceptului de schimbare socială; Interpretări ale conceptului de schimbare socială:
- să determine aportul fiecărei teorii în A.Comte, H.Spencer, E.Durkheim, V.Parreto,
explicarea procesului de schimbare G.Tarde, F.Tonnies. Teoriile schimbării sociale.
socială; Forme şi atribute ale schimbării sociale.
- să identifice sursele schimbării sociale; Contextul schimbării: populaţia, noile tehnologii,
- să determine principalii promotori ai pieţele emergente, reforma economică.

6
 schimbării sociale la etapa actuală în R. Promotorii schimbării sociale: elitele, mişcările
Moldova; sociale, grupuri de interese, minorităţi
- să identifice sursele rezistenţei la inovatoare. Actori, mecanisme şi ritmuri ale
schimbare; schimbării sociale. Rezistenţa la schimbare.
- să formuleze prognoze de manifestare a Termeni – cheie: schimbarea socială, teorie
ritmurilor schimbării sociale în societatea ciclică, evoluționistă, funcționalistă, a
moldovenească. conflictului, elitele și grupurile de interese.
Tema: Socializarea – proces social fundamental.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de socializare; Noţiunea de socializare: delimitări conceptuale.
- să explice principalele mecanisme de Perspective teoretice de abordare a socializării:
socializare; psihanaliza (S. Freud), teoria congnitivă (J.
- să determine contribuţia teoriilor în Piaget), interacţiunea simbolică şi teoria „sinelui
explicarea procesului de socializare în în oglindă” a lui Cooley, teoriile învăţării
funcţie de agentul de socializare; sociale. Tipuri de socializare: socializarea
- să analizeze corelaţia dintre agenţii adaptativă şi socializarea anticipativă,
socializatori şi exigenţele societăţii desocializarea şi resocializarea (voluntară şi
contemporane; involuntară), autoritară şi democratică.
- să argumenteze rolul principalilor agenţi Mecanismele de socializare. Etapele socializării:
ai socializării în procesul de educaţie a primară şi secundară. Agenţii socializării:
individului; familia, şcoala, grupul de prieteni, mass-media,
- să evalueze modalităţile de perpetuare a reţelele de socializare, religia
comportamentului valoric normativ în Termeni – cheie: socialitate, sociabilitate şi
condiţiile societăţii tranzitive. socializare, socializare primară, secundară,
anticipativă, resocializarea și desocializarea.
Tema: Cercetarea sociologică
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de metodologie a Definirea noţiunii de cercetare sociologică.
cercetării sociologice; Tipuri de cercetări: descriptive, explicative,
- să determine specificul fiecărui tip de fundamentale, aplicative.
cercetare sociologică şi contextul Empiric şi teoretic în cunoaşterea sociologică
aplicării lor; Demersul cercetării sociologice.
- să enumere şi să caracterizeze etapele Tipologia metodelor în cercetarea sociologică:
demersului cercetării sociologice; observaţia, experimentul sociologic, ancheta
- să definească principalele metode de sociologică, sondajul de opinie, tehnica testelor
cercetare sociologică; analiza de conţinut, interviul, studiul de caz,
- să identifice metodele cantitative şi focus-grupul, interviul de tip „povestea vieţii”.
calitative de cercetare a vieţii sociale; Calitativ şi cantitativ în cercetarea sociologică.
- să argumenteze necesitatea îmbinării Importanţa şi dificultăţile în cercetarea
teoreticului cu empiricul în cercetarea sociologică. Ancheta sociologică în bază de
sociologică; chestionar. Tipuri de întrebări utilizate în ancheta
- să iniţieze un proiect de cercetare a unei sociologică în bază de chestionar.
probleme sociale; Termeni – cheie: metodă, tehnică, procedeu şi
- să stabilească membrii echipelor de lucru instrument de cercetare, ancheta sociologică,
pentru a cerceta o problemă socială; sondajul de opinie, tehnica testelor analiza de
- să elaboreze instrumentele de cercetare conţinut, interviul, studiul de caz, focus-grupul,
sociologică: ghid de observaţie, întrebări: de opinie, cunoștințe, factuale, de
chestionar, ghid de interviu, a temei filtru, de control, socio – demografice, deschise,
propuse spre cercetare; închise, mixte, introductive etc.
- să aplice instrumentele de cercetare în
teren;
- să elaboreze un raport al temei propuse

7
 spre cercetare.

III. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Demersul didactic al cursului rezultă din repartizarea orelor pe unități de învățare: 30 ore – curs, 30
ore – seminar.
Seminarele vor fi organizate pe unități complexe de învățare și orientate spre formarea
competențelor proiectate. Diversitatea formelor de realizare a seminarelor prin metode educaționale
active și interactive (prezentări, dezbateri, studii de caz) motivează și promovează învățarea
individuală a studentului – studentul se informează, selectează, analizează, compară, clasifică,
delimitează, descoperă, întocmește, concluzionează etc., realizând demersuri constructive.
Activitatea de evaluare a studentului se va axa pe trei dimensiuni:
- Evaluarea inițială, realizată cu scopul de a stabili nivelul de inițiere a studenților în problematica
cursului.
Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de caz, aprecierea în
rezultatul participării active la discuţiile din cadrul seminarului şi pe parcursul semestrului se
organizează 2 lucrări de control (testări), cum ar fi:
1. Obiectul de studiu și problematica sociologiei
1.1. Prezentați definiții ale sociologiei
1.2. Analizați funcțiile sociologiei
1.3. Argumentați necesitatea utilizării sociologiei în explicarea fenomenelor vieții sociale
(în baza unui exemplu).
2. Structura socială
1.1 Definiți conceptul de structura socială
1.2 Analizați elementele fundamentale ale structurii sociale
1.3 Elaborați soluții de rezolvare a problemelor generate de eșecului de roluri posedate de
către un individ ( în baza unui exemplu)
3. Mobilitatea socială
1.1. Prezentați definiții ale mobilității sociale
1.2. Analizați formele mobilității sociale
1.3. Elaborați portretul (schema) trecut și prezent al unei persoane, stabilind legătura dintre
mobilitatea verticală și orizontală ( în baza unui exemplu)
.
Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în consideraţie evaluările curente (ponderea de 0,6)
şi evaluarea finală (0,4) care se va materializa într-un examen scris incluzând subiecte componente
ale cursului, cum ar fi:
Test Nr.1
1. Teoria grupului social
1.1. Determinați elementele de constituire a grupurilor sociale.
1.2. Stabiliți formele grupurilor sociale.
1.3. Elaborați un Model Ideal al grupului mic, bazat pe caracteristicile acestuia (dimensiune,
durată, interacțiune și coeziune).
2. Obiectul de studiu al sociologiilor de ramură
2.1. Stabiliți problematica sociologiei generale
2.2. Caracterizați obiectul de studiu al unei sociologii de ramură
2.3. Argumentați necesitatea sociologiilor de ramură în explicarea proceselor vieții sociale.
Test nr.2
1. Instituțiile sociale.
1.1. Stabiliți caracteristicile instituțiilor sociale.
1.2. Clasificați formele instituțiilor sociale.
1.3. Elaborați organigrama și sistemul valoric al instituțiilor totale, menționând statutele și
rolurile sociale ale membrilor acestora.

8
2. Socializarea – proces fundamental în formarea personalității
2.1. Prezentați definiții ale personalității.
2.2. Determinați factorii ce contribuie la formarea personalității.
2.3. Argumentați necesitatea utilizării agenților socializării în formarea personalității
copilului.

IV. LUCRUL INDIVIDUAL

Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
preconizat realizare
Proiect de  Analiza situaţiei problemelor  Definirea corectă a
cercetare: sociale a R. Moldova conform problemei sociale;
Probleme de rapoartelor studiilor sociologice;  Expunerea critică asupra
integrare ale  Abordarea din perspectiva problemei sociale;
arealului cunoaşterii ştiinţifice a problemei  Stabilirea corectă a
moldovenesc: sociale; relaţiei cauzale;
cauze, efecte şi  Analiza problemei sociale pe axa  Corectitudinea
posibile remedii determinismului cauză – efect; predicţiilor;
 Stabilirea unei prognoze de  Argumentarea remediului
evoluţie a problemei sociale; problemei propuse;
 Identificarea/ propunerea  Respectarea normelor de
soluţiilor de remediere a tehnoredactare.
problemelor de integrare a temei
propuse spre cercetare.

V. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

1. ANDREI P. Sociologia generală. Iaşi, 1997.

2. BAUMAN Z.Tim M. Gândirea sociologică.Bucureşti, 2008.
3. BERGER P.L., Luckmann Th. Construirea socială a realităţii. Bucureşti, 2008.
4. BOUDON R. (coord.) Tratat de sociologie. Bucureşti, 2006.
5. BOUDON R. Texte sociologice alese. Bucureşti, 1990.
6. BULAI Al. Concepte fundamentale în sociologie. Bucureşti, 2009.
7. BULGARU M.(coord.) Sociologie generală. Manual, Vol. I, II. Chişinău,2003.
8. COSTEA Şt. Clasici ai sociologiei universale. Bucureşti, 2008.
9. CUCIUC C. Sociologia religiilor. Bucureşti, 2003.
10. DURKHEIM E. Formele elementare ale vieţii religioase. Iaşi, 1995.
11. DURKHEIM E. Regulile metodei sociologice. Iaşi, 2002.
12. GIDDENS A. Sociologie. Bucureşti, 2013.
13. GOLOPENŢIA A. Opere complete, Vol.I - Sociologie. Bucureşti, 2002.
14. GOODMAN N. Introducere în sociologie. Bucureşti, 1999
15. GROSU N. Esenţele sociologiei. Bucureşti, 1997.
16. HANCEANU M. Reţelele sociale. Teorie, metodologie şi aplicaţii. Iaşi, 2014.
17. IONESCU I.,STAN D. Elemente de sociologie. Vol. I, II. Iaşi, 1999.

9
18. MIHĂILESCU I. Sociologie generală. Bucureşti, 2000.
19. MIHU A. Sociologie. Cluj-Napoca, 2008.
20. NEDELCU E. Sociologie: concepte, teorii, fundamente. Bucureşti, 2008.
21. NILĂ Stratone M.C. Sociologie generală. Bucureşti, 2012.
22. OTOVESCU D. Sociologie generală. Craiova, 2009.
23. OTOVESCU D. Tratat de sociologie generală. Craiova, 2010.
24. PALANTES G. Tratat de sociologie.. Craiova, 2006.
25. POPOVICIU I., Popoviciu S. Elemente de sociologie aplicată. Oradea, 2010.
26. RADU R. Sociologie. Bucureşti, 2008.
27. ROTARIU T., Iluţ P. Sociologie. Cluj-Napoca, 1996.
28. SANDU A. Elemente de sociologie. Iaşi, 2014.
29. SCOTT J., Marshall G. Dicţionar de sociologie. Bucureşti, 2014.
30. SCOTT R. Instituţii şi organizaţii. Iaşi: Polirom. 2004.
31. STAN D. Maladii ale socialului. Teorii explicative, cercetri şi remedii posibile. Iaşi, 2015
32. STĂICULESCU A.R. Sociologie. Constanţa, 2002.
33. TARAN C. Elemente de sociologie. Timişoara, 2000.
34. TĂNĂSESCU F. Sociologie comparată. Bucureşti, 2010.
35. TEODORESCU Gh. Sociologia mirabilis. Iaşi, 2003.
36. VLĂSCEANU L. Sociologie şi modernitate. Iaşi, 2007.
37. VLĂSCEANU L.(coord.) Sociologie. Iaşi, 2011.
38. XENOPOL A.D. Concepţia sociologică. Craiova, 2006.
39. ZAMFIR E. Cultura relaţiilor interpersonale. Bucureşti.1992.

10