Interferenta

Introducere
Interferenta este suprapunerea a doua sau mai multe unde. Noi vom studia mai ales
undele elmgn, in particular optica. Materialele sunt liniare si se poate aplica principiul
suprapunerii, adica daca intr-o regiune se suprapun doua unde elmgn, campurile electrice (si cele
magnetice) se aduna.

Intrebare : Ce este lumina ?

Daca se suprapune lumina emisa de doua surse diferite, de cele mai multe ori creste
intensitatea .Aceasta interferenta su numeste incoerenta sau nestationara. Mai interesanta este
interferenta stationara sau coerenta sau constructiva, care este caracterizata de aparitia unor
franje de interferenta, adica a unor maxime si minime spatiale care persista in timp. Importanta
acestui fenomen este enorma, cele mai precise masuratori sunt cele care folosesc interferometria,
adica masurarea pozitiilor si formelor acestor franje.

Daca intr-o regiune se suprapun doua unde elmgn, campul electric total este

Etot = ⃗
⃗ E 1+ ⃗
E2 (1)

Intensitatea totala este :

1 ⃗ 2 ⃗ ⃗ ⃗ ⃗ ¿
I tot = |Etot| ∝ ( E1 + E 2) ( E 1+ E 2 ) =I 1 + I 2+ ⃗ E 2¿ + ⃗
E1· ⃗ E 1¿ · ⃗
E 2❑ (2)
2ζ

E2¿ + ⃗
E1 · ⃗
Termenul de interferenta este I12=⃗ E 1¿ · ⃗
E2❑, deci

I tot =I 1 + I 2+ I 12 (3)

Daca I12 este nenul, interferenta este constructiva, apar franje. Se spune ca cele doua unde sunt
coerente.
Conditiile de coerenta

In realitate nu detectam intensitati instantanee, deoarece undele vizibile au frecvente de ordinul

1015 Hz, asa ca masuram medii facute pe 105-1014 perioade. Relatia ar trebui sa se scrie

⟨ I tot ⟩= ⟨ I 1 ⟩ + ⟨ I 2 ⟩ + ⟨ I 12 ⟩ (3’)

Conditiile ca media termenului de interferenta sa fie nenula se numesc conditii de coerenta, iar
undele sunt coerente. Sunt 3 conditii :

- Undele nu au polarizari perpendiculare

- Undele au aceeasi frecventa
- Undele au un defazaj constant
Acestea sunt conditiile de coerenta perfecta, care sunt greu de indeplinit. De obicei ne limitam la
coerenta partiala : frecventele sunt apropiate ; defazajul este constant, sau variaza foarte putin.

Interferenta a doua unde armonice plane

Presupunem o polarizare paralela, asa ca folosim scalari :

E1=E 01 exp [ i ( ωt− ⃗k 1 ⃗

r 1 +φ 1) ]

E2= E02 exp [ i ( ωt− ⃗k 2 r⃗2 +φ 2 ) ]

Termenul de interferenta este

1 2 2
I 12=
2ζ √
2 |E01| |E02| cos [ ( k⃗ 1 r⃗ 1− ⃗k 2 r⃗ 2 ) + φ1−φ 2 ] (4)

nω
Undele se propaga in acelasi material, deci k 1=k 2= . ¿ experientele optice directiile de
c
propagare sunt aproape paralele, asa ca vectorii de unda sunt egali ca vectori :
 n∆r 2π
k⃗ 1 r⃗ 1− ⃗k 2 r⃗ 2 ≅ k ∆ r= = n∆r (5)
ω / c λ0

Cu λ0 lungimea de una in vid. La calculul defazajului apar marimile importante numite drum
optic, (produsul dintre indicele de refractie si drumul geometric), si diferenta de drum optic,
n ∆ r. :

[ ∆ r ]=n ∆ r (6)

Daca diferenta φ 1−φ2nu se modifica in timp, medierea in timp nu schimba functia cos din relatia
(4) si trecem la marimi mediate

⟨ I tot ⟩= ⟨ I 1 ⟩ + ⟨ I 2 ⟩ +2 √ ⟨ I 1 ⟩ ⟨ I 2 ⟩ cos ( k ∆ r +φ1 −φ2 ) (7)

Intensitatea detectata variaza sinusoidal intre maxime si minime :

⟨ I totmax ⟩ =⟨ I 1 ⟩ + ⟨ I 2 ⟩ +2 √ ⟨ I 1 ⟩⟨ I 2 ⟩ pentru k ∆ r+ φ1−φ2=2 mπ (8’)

⟨ I totmin ⟩ = ⟨ I 1 ⟩ + ⟨ I 2 ⟩ −2 √ ⟨ I 1 ⟩ ⟨ I 2 ⟩ pentru k ∆ r+ φ1−φ2=( 2m+1) π (8’’)

Tabloul de interferenta este constituit dintr-o succesiune de regiuni cu maxime definite de

conditia ca defazajul sa fie 2 mπ, si minime definite de conditia ca defazajul sa fie ¿( 2m+1)π.
Folosind si (6), rezulta diferenta de drum optic pentru max si pentru min (daca φ 1−φ2=0 ¿ :

λ0
[ ∆ r ]=n ∆ r=2 m pt maxime (9’)
2

λ0
[ ∆ r ]=n ∆ r=(2 m+1) pt. minime (9’’)
2
Daca defazajul initial φ 1−φ2variaza in timp in mod aleator, maximele si minimele se deplaseaza
in timp si franjele se amesteca si se sterg prin mediere.

Intrebare : De ce defazajul initial φ 1−φ2poate varia in timp ? Indicatie : Ganditi-va la atomii

care emit lumina.

Caz particular : intensitati individuale egale I1=I2=I0 si defazaj nul φ 1−φ2=0. Intensitatea
maxima este Imax=4I0, cea minima Imin=0. Intensitatea totala variaza sinusoidal. Intensitatea medie
este 2I0. (vezi graficul de mai jos din stanga).

Vizibilitatea franjelor este definita de raportul

I max −I min
V= (10)
I max + I min

In situatia de mai sus a doua unde monocromatice, perfect coerente, V=1. In general undele sunt
doar partial coerente si vizibilitatea este cuprinsa intre 0 si 1 (vezi figura de mai sus din dreapta ).

Importanta interferentei

Metoda interferentiala este una dintre cele mai sensibile si precise masuratori stiintifice.

n Δr
Baza acestor performante sta in partea spatiala a exponentului k Δ r=2 π . In domeniul
λ0
vizibil
 −7
λ≈5⋅10 m , asa incat pentru o diferenta de drum de 0,1 μm defazajul este de 0,4× π
radiani, adica 72˚, adica foarte usor de detectat. Putem detecta defazaje mai mici decat π /1000,
ceeace inseamna masurarea unei diferente de drum de 0,25 nm, adica de ordinul dimensiunilor
atomice. Astfel se pot masura extrem de precis multe marimi fizice : lungimi, durate, lungimi de
unda, precum si altele legate de modificari ale indicelui de refractie : temperatura, compozitie
chimica, campuri electrice si magnetice, etc.