Difractia

1. Introducere

Numim difractie deviatia unei unde de la propagarea in linie dreapta atunci cand frontul
de unda intalneste un obstacol.
Intrebare : Exista si alte devieri de la propagarea rectilinie ?
Indicatie. Da, ganditi-va la capitolul anterior (reflexia si refractia). Cautati si alt exemplu

2. Principiul lui Huygens

Explicarea difractiei se poate face folosind principiul lui Huygens : (Huygens–Fresnel

principle). Propagarea unei unde se poate vizualiza considerand fiecare punct al unui
front de unda la un moment dat ca o sursa punctuala pentru o unda secundara sferica.
Frontul de unda la un moment ulterior se construieste ca infasuratoarea acestor unde
sferice secundare, considerate coerente. Aceasta inseamna ca se face suprapunerea
undelor secundare, este deci vorba de interferenta unei infinitati de unde. Rezultatul
acestei interferente depinde evident de amplitudinile si de fazele undelor secundare. Ca si
interferenta coerenta, difractia este insotita de maxime si minime.
Exemplu (wikipedia) : difractia undei plane venind din stanga sus si trecand prinr-o
deschidere mica
 Alte simulari in cuva cu lichid la http://www.falstad.com/ripple/
Intrebare : Care este diferenta dintre interferenta si difractie ?
Indicatie: Ganditi-va la numarul de fascicole care interfera.

Asa cum pentru interferenta se sumeaza amplitudinile campurilor electrice ale undelor si
apoi se calculeaza intesitatea, la fel se procedeaza si pentru difractie, suma fiind inlocuita de
integrala. Pentru difractia Fresnel vom folosi

3. Difractia in unde plane (difractia Fraunhoffer)

Difractia unidimenionala. In cazul difractiei undelor plane (difractia Fraunhoffer), nu
vom detalia calculul integralei, ci vom da numai rezultatul in cazul important al difractiei printr-
o fanta (vezi figura de mai jos):

O unda plana este incidenta normal venind din stanga pe o fanta de largime b cu
deschiderea de-a lungul axei Y. Problema este 1D, iar campul electric al undei difractate in
directia data de unghiul θ este

= (1)

unde sinc(x)= este functia sinus cardinal.

Intensitatea corespunzatoare este

 2
 sin  
I    I 0   (2)
  

cu graficul urmator
1

0.8

0.6

0.4

0.2

3  2    2 3

Problema: sa se calculeze pozitiile maximelor si a minimelor functiei sinc(x), precum si

valorile primelor maxime secundare.

Difractia 2D : rezultatul trecerii unei unde plane printr-o deschidere patrata se gaseste in
figura urmatoare (Wikipedia)
 4. Difractia Fresnel

Daca sursa si observatorul sunt aproape de obstacol, vorbim despre difractia Fresnel (sau
difractia in camp apropiat). O vom descrie folosind constructia data de Fresnel (inceputul
secolului al XIX-lea). In figura urmatoare S este o sursa cuasipunctuala de lumina iar P este
observatorul, amindoua aceste puncta fiind appropriate de axa. Am notata cu r0 distanta dintre
observator si frontul de unda care atinge deschiderea. Daca lungimea de unda a luminii este mica
fata de dimensiunile aperturii si in plus λ<< r0, R, se poate aplica metoda de calcul a lui Fresnel.

Privind din punctul P perpendicular pe ecran, observatorul vede o figura asemanatoare

celei urmatoare:
 Vedere perpendiculara pe ecran (screen)

Cu centrul in P se construieste o sfera cu raza r0 si apoi succesiv, sfere cu razele

r0   / 2, r0  2 / 2, r0  3 / 2, ..., r0  m / 2 , pana se acopera toata deschiderea. Aceste sfere

construite, care nu exista fizic, intersecteaza frontul de unda sferic si formeaza o familie de figuri
3D, care se pot aproxima cu zonele sferice, numite zone Fresnel.
Observatie : De ce figurile obtinute prin intersectia sferelor construite cu frontul de unda
sunt doar aproximativ zone sferice ? Cautati definitia zonelor sferice si gasiti diferentele cu
zonele Fresnel.
Ratiunea acestei constructii este ca diferenta de drum dintre undele secundare generate de puncte
in doua zone succesive pana-n punctul P este λ/2. Asadar contributiile a doua zone succesive
sunt in antifaza (aratati acest lucru). Se poate demonstra ca zonele Fresnel au arii aproximativ
egale, daca ne situam in domeniul amintit λ<< r0, R.

Problema pt cei curiosi (nu se cere pt examen de la inceput pana la sfarsit, de aceea este pe
englezeste)
Inceput
Show that areas of different Fresnel zones are almost equal. Hint: the area of a spherical zone is
given by the following argument (from Mathematica):
 INCLUDEPICTURE "http://mathworld.wolfram.com/images/eps-gif/Zone_1000.gif" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "http://mathworld.wolfram.com/images/eps-

gif/Zone_1000.gif" \* MERGEFORMATINET

The surface area of a spherical segment (pe romaneste zona sferica).

Call the radius of the sphere INCLUDEPICTURE

"http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inline1.gif" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inline1.gif" \*
MERGEFORMATINET , the upper and lower radii INCLUDEPICTURE
"http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inline2.gif" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inline2.gif" \*
MERGEFORMATINET and INCLUDEPICTURE
"http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inline3.gif" \* MERGEFORMATINET
INCLUDEPICTURE "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inline3.gif" \*
MERGEFORMATINET , respectively, and the height of the spherical segment INCLUDEPICTURE
"http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inline4.gif" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inline4.gif" \* MERGEFORMATINET . The zone is a surface of revolution
about the z-axis, so the surface area is given by

INCLUDEPICTURE (1)
"http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/NumberedEquation1.
gif" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/NumberedEquation1.
 gif" \* MERGEFORMATINET

In the INCLUDEPICTURE "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inline5.gif" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE

"http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inline5.gif" \* MERGEFORMATINET -plane, the equation of the zone is
simply that of a circle,

INCLUDEPICTURE
"http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/NumberedEquation2.
gif" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE (2)
"http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/NumberedEquation2.

gif" \* MERGEFORMATINET

so

I INCLUDEPICTURE (3)
N I "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/In
C N line8.gif" \* MERGEFORMATINET
L C INCLUDEPICTURE
U L "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/In
D U
line8.gif" \* MERGEFORMATINET
E D
PI E
C P
T I
U C
R T
E U
"h R
ttp E
://
m "
at h
h tt
w p
orl :/
d. /
w m
olf a
ra t
m. h
co w
m/ o
im r
ag l
es/ d
eq .
ua w
tio o
ns l
/Z f
on r
e/I a
nli m
ne .
6. c
gif o
"\ m
* /i
M m
E a
R g
G e
E s
F /
O e
R q
M u
A a
TI ti
N o
E n
T s
IN /
C Z
L o
U n
D e
E /
PI I
C n
T li
U n
R e
E 7
 "h .
ttp g
:// i
m f
at "
h \
w *
orl M
d. E
w R
olf G
ra E
m. F
co O
m/ R
im M
ag A
es/ T
eq I
ua N
tio E
ns T
/Z
on I
e/I N
nli C
ne L
6. U
gif D
"\ E
* P
M I
E C
R T
G U
E R
F E
O
R "
M h
A tt
TI p
N :/
E /
T m
a
t
h
w
o
r
l
d
.
w
o
l
f
r
a
m
.
c
o
m
/i
m
a
g
e
s
/
e
q
u
a
ti
o
n
s
/
Z
o
n
e
/
 I
n
li
n
e
7
.
g
i
f
"
\
*
M
E
R
G
E
F
O
R
M
A
T
I
N
E
T

I INCLUDEPICTURE (4)
N I "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/In
C N line11.gif" \* MERGEFORMATINET
L C INCLUDEPICTURE
U L "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/In
D U
E D
line11.gif" \* MERGEFORMATINET
PI E
C P
T I
U C
R T
E U
 "h R
ttp E
://
m "
at h
h tt
w p
orl :/
d. /
w m
olf a
ra t
m. h
co w
m/ o
im r
ag l
es/ d
eq .
ua w
tio o
ns l
/Z f
on r
e/I a
nli m
ne .
9. c
gif o
"\ m
* /i
M m
E a
R g
G e
E s
F /
O e
R q
M u
A a
TI ti
N o
 E n
T s
IN /
C Z
L o
U n
D e
E /
PI I
C n
T li
U n
R e
E 1
"h 0
ttp .
:// g
m i
at f
h "
w \
orl *
d. M
w E
olf R
ra G
m. E
co F
m/ O
im R
ag M
es/ A
eq T
ua I
tio N
ns E
/Z T
on
e/I I
nli N
ne C
9. L
gif U
"\ D
* E
M P
E I
R C
G T
E U
F R
O E
R
M "
A h
TI tt
N p
E :/
T /
m
a
t
h
w
o
r
l
d
.
w
o
l
f
r
a
m
.
c
o
m
/i
m
a
g
e
s
/
e
q
u
a
ti
o
n
s
/
Z
o
n
e
/
I
n
li
n
e
1
0
.
g
i
f
"
\
*
M
E
R
G
E
F
O
R
M
A
T
I
N
E
 T

and

I INCLUDEPICTURE (5)
N I "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inli
C N ne14.gif" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
L C "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inli
U L ne14.gif" \* MERGEFORMATINET
D U
E D
P E
I P
C I
T C
U T
R U
E R
" E
h
tt "
p h
:/ tt
/ p
m :/
at /
h m
w a
o t
rl h
d. w
w o
o r
lf l
r d
a .
m w
.c o
o l
m f
/i r
m a
a m
g .
e c
s/ o
e m
q /i
u m
at a
i g
o e
n s
s/ /
Z e
o q
n u
e/ a
I ti
n o
li n
n s
e /
1 Z
2. o
g n
if e
" /
\ I
* n
M li
E n
R e
G 1
E 3
F .
O g
R i
M f
A "
T \
I *
N M
E E
T R
I G
N E
C F
L O
U R
D M
E A
P T
I I
C N
T E
U T
R
E I
" N
h C
tt L
p U
:/ D
/ E
m P
at I
h C
w T
o U
rl R
d. E
w
o "
lf h
r tt
a p
m :/
.c /
o m
m a
/i t
m h
a w
g o
e r
s/ l
 e d
q .
u w
at o
i l
o f
n r
s/ a
Z m
o .
n c
e/ o
I m
n /i
li m
n a
e g
1 e
2. s
g /
if e
" q
\ u
* a
M ti
E o
R n
G s
E /
F Z
O o
R n
M e
A /
T I
I n
N li
E n
T e
1
3
.
g
 i
f
"
\
*
M
E
R
G
E
F
O
R
M
A
T
I
N
E
T

I INCLUDEPICTURE (6)
N I "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inli
C N ne17.gif" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
L C "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inli
U L
D U
E D ne17.gif" \* MERGEFORMATINET
P E
I P
C I
T C
U T
R U
E R
" E
h
tt "
p h
:/ tt
/ p
m :/
at /
h m
w a
o t
rl h
d. w
w o
o r
lf l
r d
a .
m w
.c o
o l
m f
/i r
m a
a m
g .
e c
s/ o
e m
q /i
u m
at a
i g
o e
n s
s/ /
Z e
o q
n u
e/ a
I ti
n o
li n
n s
e /
1 Z
5. o
g n
if e
" /
 \ I
* n
M li
E n
R e
G 1
E 6
F .
O g
R i
M f
A "
T \
I *
N M
E E
T R
I G
N E
C F
L O
U R
D M
E A
P T
I I
C N
T E
U T
R
E I
" N
h C
tt L
p U
:/ D
/ E
m P
at I
h C
w T
o U
rl R
d. E
w
o "
lf h
r tt
a p
m :/
.c /
o m
m a
/i t
m h
a w
g o
e r
s/ l
e d
q .
u w
at o
i l
o f
n r
s/ a
Z m
o .
n c
e/ o
I m
n /i
li m
n a
e g
1 e
5. s
g /
if e
" q
\ u
* a
M ti
E o
R n
 s
/
Z
o
n
e
/
I
n
li
n
e
1
G
6
E
.
F
g
O
i
R
f
M
"
A
\
T
*
I
M
N
E
E
R
T
G
E
F
O
R
M
A
T
I
N
E
T

I INCLUDEPICTURE (7)
N I "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inli
C N ne20.gif" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
L C "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inli
U L
D U ne20.gif" \* MERGEFORMATINET
E D
P E
I P
C I
T C
U T
R U
E R
" E
h
tt "
p h
:/ tt
/ p
m :/
at /
h m
w a
o t
rl h
d. w
w o
o r
lf l
r d
a .
m w
.c o
o l
m f
/i r
m a
a m
g .
e c
s/ o
e m
q /i
u m
at a
i g
o e
 n s
s/ /
Z e
o q
n u
e/ a
I ti
n o
li n
n s
e /
1 Z
8. o
g n
if e
" /
\ I
* n
M li
E n
R e
G 1
E 9
F .
O g
R i
M f
A "
T \
I *
N M
E E
T R
I G
N E
C F
L O
U R
D M
E A
P T
I I
C N
T E
U T
R
E I
" N
h C
tt L
p U
:/ D
/ E
m P
at I
h C
w T
o U
rl R
d. E
w
o "
lf h
r tt
a p
m :/
.c /
o m
m a
/i t
m h
a w
g o
e r
s/ l
e d
q .
u w
at o
i l
o f
n r
s/ a
Z m
o .
n c
e/ o
I m
n /i
li m
n a
e g
1 e
8. s
g /
if e
" q
\ u
* a
M ti
E o
R n
G s
E /
F Z
O o
R n
M e
A /
T I
I n
N li
E n
T e
1
9
.
g
i
f
"
\
*
M
E
R
G
E
F
 O
R
M
A
T
I
N
E
T

I INCLUDEPICTURE (8)
N I "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inli
C N ne23.gif" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
L C "http://mathworld.wolfram.com/images/equations/Zone/Inli
U L ne23.gif" \* MERGEFORMATINET
D U
E D
P E
I P
C I
T C
U T
R U
E R
" E
h
tt "
p h
:/ tt
/ p
m :/
at /
h m
w a
o t
rl h
d. w
w o
o r
lf l
r d
a .
m w
.c o
o l
m f
/i r
m a
a m
g .
e c
s/ o
e m
q /i
u m
at a
i g
o e
n s
s/ /
Z e
o q
n u
e/ a
I ti
n o
li n
n s
e /
2 Z
1. o
g n
if e
" /
\ I
* n
M li
E n
R e
G 2
E 2
F .
O g
R i
M f
A "
T \
I *
N M
E E
T R
I G
N E
C F
L O
U R
D M
E A
P T
I I
C N
T E
U T
R
E I
" N
h C
tt L
p U
:/ D
/ E
m P
at I
h C
w T
o U
rl R
d. E
w
o "
lf h
r tt
a p
m :/
.c /
o m
m a
/i t
m h
a w
g o
e r
s/ l
e d
q .
u w
at o
i l
o f
n r
s/ a
Z m
o .
n c
e/ o
I m
n /i
li m
n a
e g
2 e
1. s
g /
if e
" q
\ u
* a
M ti
E o
R n
G s
E /
F Z
O o
R n
M e
A /
T I
I n
N li
E n
 e
2
2
.
g
i
f
"
\
*
M
E
R
T
G
E
F
O
R
M
A
T
I
N
E
T

This result is somewhat surprising since it depends only on the height of the zone, not its vertical
position with respect to the sphere
The result is: S  2Rh , where R is the radius of the wave-front sphere and h is the
height of the zone. Let's compute the area of the spherical cap with height h=OA and radius
 j  AQ containing j zones (actually j-1 zones and the cap) (see e.g.
http://mathworld.wolfram.com/SphericalCap.html )
 r j2  r02 
The area is S j  2Rh . From triangles SAQ and PAQ we find: h  . But r j  r0  j .
2( R  r0 ) 2

2
 r0 
Hence r j2  r02  jr0   j 2    jr0  . The height becomes h j and the area
2 R  r0 2

2Rr0  Rr0
Sj  j . The area of the j'th Fresnel zone is S j  S j  S j 1   . It does not
R  r0 2 R  r0

depend on j, so it is the same for all Fresnel zones. Sfarsit

Contributiile diferitelor zone Fresnel in punctul P nu sunt insa egale, ci scad din centru spre
marginile deschiderii.
Intrebare : de ce scade importanta zonelor Fresnel cu cat sunt mai departe de centrul O ?
Dar putem considera cu buna aproximatie ca intensitatile doua zone alaturate sunt foarte

E p 1  E p 1
apropiate. O mai buna aproximatie este evident E p   , semnul “minus” aparand de
2
la diferenta de drum  / 2 . Campul total in P este

E E E  E E  E E  E
E ( P)  1   1  E 2  3    3  E 4  5    5  E6  7   ...  1 m 1 m
2  2 2   2 2   2 2  2
Sau, deoarece parantezele sunt nule in aproximatia « evidenta » anterioara

E E
E ( P)  1    1 m 1 m
2 2

Problema. Calculati intensitatile in punctul P in urmatoarele situatii:

a). deschiderea este acoperita de o singura zona Fresnel.
Raspuns: I1=E12/2ζ, cu ζ impedanta mediului.

b). deschiderea este acoperita de foarte multe zone Fresnel .

Raspuns : atunci , E(P)=E1/2 si rezulta intensitatea in absenta ecranului I0=I1/4

Intrebare: cum se poate ca in absenta ecranului in punctul P sa fie o intensitate de 4 ori mai mica
decat atunci cand lumina trece printr-o deschidere mica ?