Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Microelectronica și
Inginerie Biomedicală

Circuite Analogice și de Conversie

lect. univ. Postica Vasile (cab. 3-425) *E-mail: vasile.postica@mib.utm.md

1
Chișinău 2020
4.4. Circuite electrice a AO (741)
4.4. Circuite electrice a AO (741)
Amplificatorul operațional seria 741
4.4. Circuite electrice a AO (741)
Amplificatorul operațional seria 741
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Circuitul de polarizare (bias circuit)

Curentul de referință (IREF) este generat de brațul extrem de stânga și este format din două
tranzistoare (Q11 și Q12) conectate ca diode și rezistența R5. Curentul pentru primul etaj
este generat utilizând oglinda de curent de tip Widlar formată din Q11, Q12 și R4.
Următoarea oglindă este formată de Q8 și Q9, care polarizează perechea diferențială de
intrare (tranzistori pnp).

Curentul IREF este utilizat pentru a genera doi curenți de colector proporționali pentru Q13
(tranzistorul dat poate fi privit ca doi tranzistori cu BE conectați în paralel). Astfel Q12 și Q13
formează o oglindă de curenți cu două ieșiri: o ieșire, colectorul Q13B, care furnizează un
curent și funcționează ca o sarcină pe bază de sursă de curent pentru Q17, și o altă ieșire,
colectorul Q13A, care furnizează curent pentru etajul de ieșire al AO.

Alți doi tranzistori, Q18 și Q19 iau parte în procesul de polarizare în curent continuu, astfel ei
generează tensiunele VBE la bazele Q14 și Q20 pentru a realiza ieșirea în clasa AB.
4.4. Circuite electrice a AO (741)
Amplificatorul operațional seria 741
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Circuitul de protecție împotriva SC

Seria 741 include tranzistori care în stare normală nu conduc, însă încep a conduce când
sarcină necesită prea mul curent, ca în cazul scurt-circuitului la unul din terminalele de
alimentare. Circuitul de protecție este colorat în schemă
Circuitul de intrare
AO constă în general din trei etaje: intrarea diferențială, un etaj intermediar cu un câștig
mare și de tip single-ended, ieșirea de tip buffer (amplificarea = 1).

Etajul de intrare constă din tranzistorii Q1 – Q7, cu polarizarea formată din Q8, Q9 și Q10.
Tranzistorii Q1și Q2 sunt repetori pe emitor cu rolul de mărire a rezistenței de intrare și de
furnizare a semnalului de intrare diferențial către perechea Q3 și Q4.

Tranzistorii Q5, Q6 și Q7 și rezistențele R1, R2 și R3 formează circuitul de sarcină al etajului de

intrare. Circuitul este cu comensare beta și cu degenerare în emitor pentru a furniza o
rezistența de ieșire cât mai mare la colectorul Q4. De asemenea, circuitul dat realizează și
convertirea diferențială – single-ended fără pierdere în câștig și CMRR.

Deplasarea de nivel este efectuată în etajul de intrare utilizând tranzistorii pnp Q3 și Q4.
4.4. Circuite electrice a AO (741)
Amplificatorul operațional seria 741
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Etajul intermediar

Etajul intermediar este format de Q16, Q17 și Q13B și doi rezistori R8 și R9. Tranzistorul Q16
reprezintă un repetor pe emitor. Rezistorul R9 este adăugat pentru păstrarea simetriei față
de etajul de intare (Q7 și R3).

Tranzistorul Q17 și R8 prezintă de asemenea un repetor pe emitor cu sarcina formată din

sursa de curent Q13B în paralel cu rezistența de intrare a etajului de ieșire (Q23).

Ieșirea etajului este luată de la colectorul Q17. Capacitatea CC este conectată pentru
compensarea caractersiticii de frecvență (efectul Miller). Chiar și dacă valoarea CC este
mică, aria acesteia pe chip ocupă volumul a 13 tranzistori npn.

Etajul de ieșire

După cum a fost menționat, ieșirea seriei 741 este de tip AB, și este compusă din
tranzistorii complementari Q14 și Q20. Tranzistorii Q18 și Q19 sunt polarizați de sursa de
curent Q13A și tensiunele de la Q14 și Q20. Tranzistorul Q23 prezintă un repetor pe emitor
care minimează efectul de sarcină al etajului de ieșire asupra etajului intermediar.
4.4. Circuite electrice a AO (741)
Circuitul de polarizare

Q10 și Q11 formează surs Widlar

Widlar Conform ariei colectoarelor Q13 avem:

 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Circuitul de polarizare
Dacă înlocuim sursele de curent I1, I2 și I3 cu simbol vom obține următoare schemă simplificată.
4.4. Circuite electrice a AO (741)
Etajul de intrare

Prin neglijarea curenților bazei Q1 și Q2 putem calcula

Suma curenților bazelor Q3 și Q4 și curentul

colectorului Q9 trebuie să fie egal cu I1:

Prin simplificare:

Substituirea lui IC9 în prima ecuație de sus:

4.4. Circuite electrice a AO (741)
Etajul de intrare
Astfel:

Curentul emitorului Q7 este suma curenților

bazelor Q5 și Q6 și curentul prin R3:

Prin asumarea că:

Tensiunea pe R3 este:
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Etajul de intrare

Curentul colectorului Q7:

Etajul intermediar de amplificare

Dacă să presupunem că ieșirea AO este 0 V, atunci tensiunea la baza Q23 este zero.

Q23
4.4. Circuite electrice a AO (741)
Etajul intermediar de amplificare
4.4. Circuite electrice a AO (741)
Etajul intermediar de amplificare

Tensiunea la baza Q17 este egală cu

suma VBE17 și VR8:
4.4. Circuite electrice a AO (741)
Etajul de ieșire

Dacă să asumăm că curenții de bază

se poate de neglijat, curentul de
colector pentru Q23 este

Următoarea asumare este că circuitul

are un feedback în așa mod că
tensiunea de ieșire tinde la zero,
precum și curentul de ieșire. Astfel,
IC14 este aproximativ egal cu IC20

Vom aproxima că VBE18 = 0.6 V iar

4.4. Circuite electrice a AO (741)
Etajul de ieșire

În rezultat

Acum putem calcula mai precis VBE18

Valoarea dată este foarte aproape de aproximarea

de mai sus (165 μA)
4.4. Circuite electrice a AO (741)
Etajul de ieșire

Utilizând legile lui Kirchoff pentru bulca formată

de Q14, Q20, Q18 și Q19 vom avea:

Pentru tensiunea de ieșire vO = 0 și βF(pnp) >> 1

4.4. Circuite electrice a AO (741)
Etajul de ieșire

În rezultat, curenții de colector depind de IS, care

la rândul său depinde de parametrii geometrici a
tranzistorilor.
Tranzistorii Q14 și Q20 sunt proiectați pentru a
suporta curenți mult mai mari decât ceilalți
tranzistori.
Tranzistorii Q14 și Q20 au de obicei IS de trei ori
mai mare. Astfel:
4.4. Circuite electrice a AO (741)
Protecția de supra-sarcină
4.4. Circuite electrice a AO (741)
Protecția de supra-sarcină

Tranzistorul Q15 se deschide doar când tensiunea pe R16

se mărește la 550 mV, adică la un curent de ieșire de:

Când Q15 se deschide, acesta limitează curentul la baza

Q14 și curentul de la ieșire nu se mai mărește. În rezultat
vom avea protecție de scurtcircuit la ground.

În mod similar tranzistorii Q21, Q22 și Q24 protejează

tranzistorul Q20 în cazul când la ieșirea AO intră prea
mult curent.

Când tranzistorul Q21 se deschide, Q20 este protejat prin

limitarea curentului de bază, și astfel deschide Q22 și Q24.
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Protecția de supra-sarcină

Dacă intrarea inversoare va avea un potențial mai mare decât intrarea neinversoare, Q1 se va
bloca. Ca rezultat, Q6 de asemenea va fi blocat, iar curentul în baza Q16 va fi egal cu
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Protecția de supra-sarcină

Acest curent va fi amplificat cu beta tranzistorului Q16, adică cu aproximativ 1000, în rezultat
curentul de colector al Q16 va fi

Care va curge în baza Q17, care va deveni saturat.

 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Protecția de supra-sarcină

Saturația va conduce la o putere de saturație pe Q16 de

Emitorul adițional la Q23 previne inducerea în condiția de curenți mari prin Q17, ceea ce ar
putea defecta Q16.
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Analiza dată se face pentru a determina rezistența de intrare, de ieșire, transconductanța și coeficientul
de amplificare.
În cazul dat, de asemenea vom împărți circuitul în trei etaje: de intrare, de amplificare și de ieșire.
Deoarece amplificatorul poate fi considerat ca trei etaje conectate în cascadă, vom prezenta etajele de
intrare și ieșire prin echivalentele transconductanțelor, astfel vom simplifica analiza.
Parametrii de semnal mic a tranzistorilor sunt:
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Rezistența de ieșire r0 este dată de ecuația

Unde
pentru pnp.

pentru npn.
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ

Etajul de intrare
Vom asuma că vic = 0 și că este aplicat la intrare
doar vid / 2. Circuitul echivalent pentru modul
diferențial în cazul dat este prezentat alături.
Deoarece tensiunea la bazele Q3 și Q4 nu vor
varia mult, acestea sunt practic conectate la
ground.
Transconductanța etajului de intrare poate fi
determinată prin scurt-circuitul ieșirii la ground
și prin calcularea curentului rezultant.
Deoarece iC3 = iC5 și iC6 este curentul oglindit al
iC5, atunci curentul de sarcină (iC6) va fi egal în
amplitudă cu curentul colectorului Q3 (iC3):

Astfel curentul de ieșire (io) pentru cazul de

scurt-circuit va fi:
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ

Etajul de intrare
În rezultat, figura se transformă în altul mai simplificat

Circuitul este format din două părți egale

 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de intrare
Deoarece circuitul este format din două părți egale putem analiza doar jumate

Din figura (b) putem scrie:

Prin sumarea curenților de emitor la emitorul joncțiunilor Q1 și Q3 vom obține:

Prin substituirea foentru i1 și i3 vom obține:

sau
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de intrare
Deoarece circuitul este format din două părți egale putem analiza doar jumate

Deoarece
Dacă asumăm că
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de intrare
Deoarece circuitul este format din două părți egale putem analiza doar jumate

Utilizând ecuația precedentă, putem afla curentul colectorului Q3

Reieșind din simetria circuitului vom avea:

 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de intrare
Deoarece circuitul este format din două părți egale putem analiza doar jumate
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de intrare
Deoarece circuitul este format din două părți egale putem analiza doar jumate

În rezultat obținem transconductanța etajului de intrare:

Q3 poate fi înlocuit cu rezistența echivalentă Req conform figurii (c).

 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de intrare
Deoarece circuitul este format din două părți egale putem analiza doar jumate

Relația între vid și i1 este dată de:

Prin substituirea

Concluzie: rezistența de intrare este de 4 ori

mai mare decât rezistența de intrare pentru
un tranzistor de intrare în parte
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de intrare

Rezistența de ieșire a etajului de intrare RO1 poate fi determinată prin aplicarea unui
potențial zero la intrare și aplicarea unei tensiuni de test vx la ieșire (vezi figura (a)).
În rezultat, analiza poate fi simplificată din următoarele principii:
1. Rezistența echivalentă Thevenin (Rth6) la baza tranzistorului Q6 este mai mică decât rπ,
astfel baza lui Q6 este conectată la ground (vB6 = 0, vezi figura (b));
2. Rezistența de ieșire a Q2 este mare și nu afectează calculele.
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de intrare

În rezultat figura (b) poate fi simplificată la (c), unde Q2 este înlocuit cu 1/gm2 (figura (a) din
dreapta).
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de intrare

Dacă RQ4 și RQ6 sunt rezistențele efective văzute la colectoarele Q4 și Q6, respectiv, figura (a)
poate fi simplificată la (b).
În rezultat, RQ4 este dat de:
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de intrare

Iar RQ6 este dat de:

Rezistența de ieșire al etajului de intrare este dată de:

Circuitul echivalent cu două port-uri este prezentat în figura (c)

 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de amplificare

Circuitul de amplificare din (a) poate fi prezentat printr-o schemă simplificată din (c) cu
ajutorul circuitului echivalent two-port.
Rezistența de intrare al amplificatorului cu emitor comun cu rezistența la emitor este dată de:
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de amplificare

Rezistența de intrare a etajului este dată de:

Asumând că amplificarea în tensiune a Q16 este 1, transconductanța etajului de amplificare

(Gm2) este cea a Q17 cu rezistența la emitor:
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de amplificare
Circuitul de determinare a rezistenței de ieșire este prezentat în Figura (a) de mai jos

Dacă RQ13B și RQ17 sunt rezistențele echivalente la colectoarele Q13B și Q17, respectiv (vezi
figura (b), figura dată poate fi simplificată la figura (c) și:
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de amplificare

Rezistența de ieșire a etajului de amplificare este dată de:

 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de ieșire
Deoarece VCE a Q18 este suma tensiunilor VBE
a Q18 și Q19, tranzistorii dați pot fi înlocuiți cu
două diode.
În cazul etajului dat, intrarea și rezistențele
depind mult de valorile curentului și tensiunii
de ieșire, astfel vom face următoarele
asumări: 1. Curentul iesă din AO
2. Curentul de sarcină iL =
2 mA la RL = 5 kΩ.
3. Q14 se află în regiunea
activă
4. Q20 conduce un curent
foarte mic și se
consideră blocat.
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de ieșire
Schema echivalentă de semnal mic

Trebuie de notat că circuitul constă din 2 repetoare pe emitor conectate în serie și

amplificarea în tensiune este aproximativ 1. Astfel, coeficientul de amplificare pentru
etajul de ieșire este egal cu 1:
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de ieșire
Deoarece Q14 conduce curentul de sarcină iL și curentul
de colector fără sarcină este de 153.7 μA vom avea:

Astfel:

Deoarece Q23 și diodele D18 cu D19 operează la curentul

I3 = 180 μA, vom avea:

Dacă Req2 este rezistența de la baza Q14 putem scrie:

Circuitul echivalent Thevenin văzut de la emitorul Q23 poate fi găsit din:

 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de ieșire
În rezultat, putem calcula rezistența de intrare a etajului
(Ri3):

Trebuie de notat că rezistența de intrare a etajului de

ieșire (12 M) este mult mai mare decât rezistența de
ieșire a etajului de amplificare (83.72 k). Ca rezultat,
amplificarea totală a AO este dată doar de etajul
diferențial de intrare și de mijloc, iar etajul de ieșire nu
influențează, astfel nici sarcina de la ieșirea AO nu va
influența coeficientul de amplificare a AO.
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de ieșire
Rezistența de ieșire a etajului poate fi determinată din circuitul echivalent de mai jos, care
include rezistența de ieșire a etajului intermediar (RO2):

Convertirea lui RO2 la baza lui Q23 spre emitor va da

rezistența echivalentă văzută de la baza Q14 spre Q23:

Rezistența văzută de la baza Q14 la stânga este dată de:

 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza de semnal mic în curent alternativ
Etajul de ieșire

Rezistența de la ieșire (Rout) este dată de:

Trebuie de adăugat o rezistența la ieșire (R6)

pentru a determina rezistența de ieșire actuală:
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Analiza față de frecvență

Pentru Gm1 = 182.7 μA/V și Cx = 30 pF, ecuația de frecvență pentru AO ( )

va da:

Iar slew rate (SR) conform ecuației ( ) va da:

 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Circuitul echivalent de semnal mic

Amplificarea în tensiune este:

Unde:
- Gm1 – transconductanța primului etaj diferențial Rezistența de intrare a AO:
- Gm2 – transconductanța etajului de amplificare (al 2)
- Ro1 – rezistența de ieșire a primului etaj
- Ro2 – rezistența de ieșire a doilea etaj Rezistența de ieșire a AO:
- Ri3 – rezistența de intrare a etajului trei
 4.4. Circuite electrice a AO (741)
Tehnologia BiCMOS

3 etaje: de intrare diferențial CMOS, etajul de câștig BJT, și de ieșire CMOS. Etajul de intrare
are coef. de câștig aproape 5 din cauza transconductanței joase a CMOS. Etajul de câștig are
coef. aproape 6000, iar lipsa capacității de compensare conduce la o frecv. de 15 MHz.
4.4. Circuite electrice a AO (741)
Tehnologia BiCMOS
 4.6. Rezumat modulul T4
• Un amplificator operațional constă din mai multe etaje, de
obicei cel puțin 3.
• Etajul de intrare este de obicei diferențial cu rezistența de
intrare mare, câștig rezonabil și CMRR mare.
• Etajele intermediare realizează câștigul principal.
• Etajul de ieșire are rezistență de ieșire mică.
• Cuplarea între etaje cu capacități ar conduce la atenuarea
semnalului la frecvențe joase, inclusiv și frecvența zero, astfel
în cazul AO nu se utilizează capacitățile de cuplare între etaje.
• Capacitățile parazite ale tranzistorilor (MOS și BJT) conduce
la limitarea frecvenței de lucru a AO.
• Fără compensare, AO au mai mulți poli în caracteristica de
frecvență. Compensarea se paote efectua cu ajutorul rețelelor
RC sau efectului Miller.
 4.6. Rezumat modulul T4
• Reacția negativă conduce la o mărire a frecvenței de lucru,
însă reduce coeficientul de amplificare.
• Pentru a obține o stabilitate suficientă a amplificatorului este
necesar de a avea o rezervă de 45o. Unghiul θ nu trebuie să
depășească 135o (315o).
• Etajele de ieșire sunt clasificate în funcție de unghiul de
conducere a tranzistorului: clasa A (360 °), clasa AB (puțin mai
mult de 180 °), clasa B (180 °) și clasa C (sub 180 °);
• Cel mai utilizat etaj de ieșire din clasa A este repetorul pe
emitor.
• Clasa A are o eficiență de conversie de 25% și clasa B de
78.5%.
Bibliografie:
• Curs Circuite Integrate Analogice I. Circuite fundamentale, 2007, Doris Csipkes
http://www.bel.utcluj.ro/ci/rom/cia/documente/CIA1Curs.pdf
• Paul R. Gray, Paul J. Hurst, Stephen H. Lewis and Rober G. Meyer, Analysis and Design
of Analog Integrated Circuits. Fourth Edition, John Wiley & Sons Inc. 2001.
• https://wiki.analog.com/university/courses/electronics/text/electronics-toc
• Linden T. Harrison, Current sources & Voltage references, Part One: Chapters 1 thru 9,
Elsiever 2005, ISBN: 0-7506-7752-X
• Muhamad H. Rashid, Microelectronic Circuits – Analysis and Design, Second edition,
2011
• Sedra and Smith, Microelectronic Circuits, Seventh Edition, Oxford University Press
2015.
• http://aries.ucsd.edu/NAJMABADI/CLASS/ECE102/12-F/NOTES/
• Texas Instruments Incorporated, Precision Voltage References, 1999.