Scoala Postliceala "FUNDATIA ECOLOGICA GREEN"

Specializarea Asistent Medical Farmacie

Potasiu si Calciu

Profesor: Tudor Corina

Student:Iacob Roxana
Grupa:AMF2-B

Bucuresti 2021

Rolul potasiului în organismul uman

1. 2 1.1Functie biochimica C

Cationii de potasiu sunt importanți în funcționarea neuronilor (creier si

nervi) și influențarea echilibrului osmotic dintre celule ] și lichidul
interstițial, cu o distribuție imediată în toate animalele (însă nu în toate
plantele, de exemplu algele) de către așa-numita pompa de Na+/K+-ATP.

Potasiul poate fi detectat gustativ deoarece provoacă trei dintre cele cinci
senzații gustative, conform concentrației.
Soluțiile diluate ale ionului de potasiu au un gust dulce (permițând
concentrații moderate în lapte si sucuri), în timp ce concentrațiile mai
mari devin acre, și la final conferă un gust sărat. Combinația dintre amar
si sărat de către suplimentarea prin ingestia lichidelor cu conținut ridicat
de potasiu reprezintă o provocare palatabilă.

1.2 Polarizarea membranei

Potasiul este important în prevenirea contracțiilor musculare si trimiterea

tuturor semnalelor nervoase in organismele animale prin potentialul de
actiune. Prin natura lor electrostatica si prin proprietatile lor chimice, ionii
de K+ sunt mai mari decat ionii de Na+ , iar canalele si pompele ionice
din celulele membranelor pot sa deosebeasca cele doua tipuri de ioni,
pompand activ sau permitand trecerea pasiva a unuia din ei, in timp ce al
doilea ion este blocat. Un deficit de potasiu în fluidele corpului conduce
spre o condiție medicală, care poate fi fatală, numită hypokalemia, care
survine din diaree, diureză si vomă. Simptomele includ slăbiciuni
musculare, reflexe încete, ileus paralitic, anormalități ECG și în cazurile
severe, paralizie respiratorie, alkaloză și aritmie cardiacă.

1.3 Filtrarea si excretia

Potasiul este un micronutrient mineral esențial în nutriția umană; este

cationul major din interiorul organismelor animale, fiind important în
menținerea echilibrului fluidelor și electroliților din corp.
Cationii de sodiu sunt prezenți în plasma sanguină în cantitatea de 145
miliechivalenți per litru (3345 miligrame) și 3 potasiul în fluidele
celulelor în cantitatea de 150 miliechivalenți per litru (4800 miligrame).
Plasma este filtrată prin glomerulii rinichilor în cantități mari, ce pot
atinge nivelul de 180 litri pe zi. Prin aceasta, 602 grame de sodiu și 33
grame de potasiu sunt filtrate zilnic. Cantitatea de element care trebuie
reabsorbită din dietă este preferabil a se situa la nivelul de 1-10 grame de
sodiu si 1-4 miligrame de potasiu. Sodiul trebuie reabsorbit in așa manieră
încât volumul sanguin să fie constant, la fel și presiunea osmotică;
potasiul trebuie absorbit încât să mențină concentrația serului la 4.8
miliechivalente (aproximativ 190 miligrame) per litru. Pompa de sodiu
din rinichi trebuie să opereze mereu pentru a conserva sodiul; potasiul
trebuie de asemenea conservat, însă pe măsură ce cantitatea de potasiu din
plasma sanguină este foarte mică și cantitatea de potasiu din celule este de
treizeci de ori mai mare, acest lucru nu reprezinta o problemă pentru
organism.
Din moment ce potasiul este pompat pasiv comparativ cu sodiul, ca
răspuns la un aparent echilibru Donnan, urina nu poate scădea nivelul de
potasiu din ser, exceptând situațiile când excretă apă în mod activ la
sfârșitul procesării. Potasiul este secretat de două ori și reabsorbit de trei
ori înainte ca urina să ajungă la tuburile colectoare. La acel punct, de
obicei concentrația de potasiu este aceeași cu cea din plasmă.
Dacă este eliminat din dietă, există o excreție minimă obligatorie de
potasiu de către rinichi, de aproximativ 200mg pe zi, când serul ajunge la
nivelul de 3.0-3.5 miliechivalențe per litru în aproape o săptămână, și nu
poate fi eliminat total. Deoarece nu poate fi stopat complet, decesul
intervine atunci când toată cantitatea de potasiu a corpului scade către
jumătate. La sfârșitul procesării, potasiul este secretat încă o dată dacă
nivelurile serului sunt prea mari. Potasiul este pompat pasiv prin peretele
celular. Când ionii se mișcă prin pompe, acestea au anumite spații pe
fiecare parte a 4 peretelui celular și doar un singur spațiu poate fi deschis.
Ca rezultat, sunt forțați să intre 100 de ioni pe secundă. Porii au doar un
singur spațiu, iar acest tip de ioni pot trece de la un număr de 10 milioane
la 100 de milioane de ioni pe secundă. Porii au nevoie de calciu pentru a
se putea deschide deși se crede că acesta acționează în mod revers,
blocând cel puțin unul din pori.
Grupările carbonil din interiorul porilor aminoacizilor mimetizează
hidratarea apei ce are loc în soluțiile apoase prin natura încărcărilor
electrostatice a celor patru grupări carboxil din interiorul porilor.

1.4 Potasiul în dieta si ca suplement alimentar

1.4.1Aportul adecvat

Un aport adecvat de potasiu pentru a susține viața este garantat prin

consumarea unor alimente variate, în special legume. Cazurile clare de
deficiență de potasiu sunt rare la indivizii care au o dietă echilibrată.
Alimentele cu un continut ridicat de potasiu includ sucul de portocale,
cartofii, bananele, roșiile, broccoli, soia, orezul brun, usturoiul, caisele si
avocado, deși este întalnit des în majoritatea fructelor, legumelor si
cărburilor. 1.4.2 Aportul optim Studiile epidemiologice și studiile pe
animale pentru a studia hipertensiunea au indicat că dietele cu conținut
mare de potasiu pot reduce riscul apariției hipertensiunii arteriale și
infarctelor (printr-un mecanism independent de presiunea sanguină) și un
deficit de potasiu combinat cu un aport inadecvat de tiamină a produs boli
cardiace la șobolani. Cu aceste rezultate, aportul optim de potasiu este
disputat. 1.5 Supliment medical si boli 5

Suplimentele pe bază de potasiu în medicină sunt utilizate în diureticele

anselor și tiazidelor, clase de diuretice care elimină sodiul și apa, însă au
ca efect secundar pierderea potasiului în urină. O varietate de suplimente
medicale și non-medicale sunt disponibile. Sărurile de potasiu precum
clorura de potasiu pot fi dizolvate in apă, însă gustul sărat/amar din cauza
concentrației mari de ioni de potasiu fac ca suplimentele lichide palatabile
de concentrație mare să fie greu de suportat. Suplimentele medicale tipice
au doze ce variază de la 10 miliechivalențe (400 mg, aproximativ egale cu
o cană de lapte) la 20 miliechivalențe (800 mg) per doză. Sărurile de
potasiu sunt disponibile în tablete sau capsule, care pentru scopuri
terapeutice sunt formulate pentru a permite potasiului să iasă începând din
matriță, pe măsură ce concentrația mare de ioni de potasiu poate ucide
țesutul, și poate cauza leziuni mucoase gastrice sau intestinale. Din acest
motiv, suplimentele cu potasiu fără prescripție sunt limitate în Statele
Unite la doar 99 mg de potasiu. Indivizii afectati de boli renale pot suferi
anumite reacții adverse datorate consumului excesiv de potasiu din
alimentație. Pacienții cu insuficiență renală care fac dializă trebuie să aibă
în vedere limitele aportului de potasiu, rinichii fiind cei care controlează
excreția potasiului și instalarea hipokalemiei sau hiperkalemiei pot
declanșa aritmii cardiace fatale.
 Rolul calciului in organism

Calciul este un mineral esential mentinerii starii de sanatate a organismului. Desi

in proportie de 99% calciul intra in compozitia oaselor si al danturii, mineralul
se regaseste toate organele corpului uman, unde contribuie la indeplinirea unor
functii variate:

 intareste structura scheletica si dantura;

 favorizeaza absorbtia nutrientilor in organism;
 serveste la buna functionare a muschilor;
 contribuie la functionarea optima a sistemului nervos central;
 ajuta la dezvoltarea creierului si a activitatii cerebrale;
 regleaza procesul de coagulare a sangelui;
 previne riscul de cancer de colon, prostata si rectal;
 regleaza pulsul sau ritmul cardiac si stabilizeaza presiunea arteriala.
 intareste sistemul imunitar;

In mod natural, organismul uman obtine calciu dintr-o alimentatie variata si

echilibrata, din care nu trebuie sa lipseasca produsele bogate in acest mineral:
lapte si produse lactate, peste (in special somon si sardine), soia, broccoli, nuci,
alune, smochine, nap, tofu, cereale integrale, apa minerala, sucuri de fructe.

Foarte important este faptul ca exista o legatura sinergica intre calciu si vitamina
D. Organismul nu poate asimila calciul in absenta vitaminei D.
Deficienta de calciu (hipocalcemia) apare atunci cand organismul nu obtine din
alimentatie cantitatea de calciu necesara functionarii in conditii optime. In acesta
situatie, organismul preia necesarul de calciu de la oase, dinti, si alte tesuturi.
Necesarul de calciu pentru organism este astfel realizat, slabind insa oasele si
dintii, muschii, nervii si creierul.
Invers, surplusul de calciu (hipercalcemia) pe perioade indelungate poate avea
efecte negative. Studiile clinice au determinat faptul ca administrarea de calciu
in doze mari timp indelungat creste riscul aparitiei calculilor renali (pietre la
rinichi), aritmiei, afectiuni ale sistemului nervos, insuficienta renala.

Doza zilnica recomandata de calciu in functie de varsta.

Dozele zilnice recomandate de calciu difera in functie de varsta, dar si de
anumite particularitati sau schimbari in evolutia fiziologica a fiecarei persoane.

Astfel, copiii au nevoie de doze suplimentare de calciu pentru dezvoltarea si

intarirea sistemului osos, in timp ce femeile aflate la menopauza trebuie sa
suplimenteze cantitatea de calciu, din cauza schimbarilor hormonale si riscului
de osteoporoza.
Bibliografie :

1:https://www.farmaciaardealul.ro/blog/rolul-calciului-in-organism/
2: https://www.alphega-farmacie.ro/alimentatie/importanta-potasiului-in-
corp-118/