Universitatea POLITEHNICA din București

FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR

MASTER:BIOMATERIALE METALICE

LUCRARE DE DISERTAȚIE
STUDII ŞI CERCETĂRI DOCUMENTALE ŞI EXPERIMENTALE
PRIVIND EVOLUŢIA TIJELOR CENTROMEDULARE
STUDII DE CAZ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT:
Prof. Univ. Dr. Ing. Brândușa Ghiban Iacob Ioana-Roxana

București
1
2020
 CUPRINS

Introducere
Capitolul I. Studiul actual privind osteosinteza centromedulară
Capitolul II. Materiale utilizate pentru realizarea tijelor centromedulare
Capitolul III. Fracturile humerusului proximal
Capitolul IV. Studii de caz privind osteosinteza fracturilor humerusului proximal
Concluzii

2
 INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

întrerupere a
Rezistența Solicitări la continuității osoase = Fracturi
intrinsecă a care este supus
osului osul
Dezechilibru Mecanism direct Mecanism indirect

Fractura se
produce la
acelasi nivel cu
aplicarea forței.
Ortopedic Acțiune directă
Tratament
Chirurgical
Fractura se
produce la
distanta de locul
de aplicare a
fixare interna (osteosinteza) fortei, prin
indoire, rasucire
Reducerea chirurgicala sau comprimare. Acțiune indirectă
prin fixare externa
3
 INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

Studiul actual privind osteosinteza centromedulară

Osteosinteza

metodă chirurgicală de fixare a fragmentelor unui

os fracturat

material inert (șuruburi, butoane, sârme sau plăci metalice)

- îndepărtate după producerea consolidării osoase (osteosinteză

temporară)

material resorbabil (în special pentru fixare fragmentelor articulare

mici).

4
 INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

Osteosinteza centromedulară

Aplicații Tije folosite in osteosinteza centromedulară

cooptarea şi imobilizarea fragmentelor osoase fracturate sau Tija standard (centro-medulară): tija Kuntscher
secţionate la nivelul diafizelor oaselor lungi
Tije flexibile (tije condilo-cefalice): Ender,Rush

Condiţiile unei bune osteosinteze centromedulare: Tije blocate (centro-medular)

Tije cefalo-medulare: Tija Gamma, tija blocată de

- tijele să fie suficient de lungi şi de groase, pentru a reconstrucție
imobliza focarul;

- montajul să fie ferm, dar cu un grad de elasticitate.

5
INTRODUCERE I II
AVANTAJE
•diminuarea agresiunii chirurgicale şi biologice la
nivelul focarului de fractură;
• respectul vascularizaţiei periostale;
•respectul hematomului fracturar;
•consolidare prin intermediul unui calus periostal
asemănător cu cel din consolidările obţinute prin
tratament ortopedic;
•scăderea incidenţei infecţiilor postoperatorii care,
în pofida tuturor măsurilor de precauţie şi a
antibioterapiei profilactice, este mai ridicată în
fracturile tratate prin deschiderea focarului.
•printre cele mai folosite implanturi
• implant introdus minim invaziv 
tehnica chirurgicala facila .
III IV CONCLUZII
DEZAVANTAJE
•cresterea pierderilor de sange
•cicatrici post operatorii mari si inestetice
•aderente musculare
•evacuarea hematomului de fractura care contine
numerosi mediatori chimici si celule stem cu efect
benefic asupra procesului de formare a calusului
•pierderea produsilor de alezaj cu proprietati
osteoinductive
•cresterea ratei de infectie (pana la 10%)
•cresterea incidentei pseudartrozelor.
6
 INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

Biomateriale utilizate la fabricarea tijelor centromedulare:

Otel inoxidabil Titan si aliaje de titan

•Cel mai frecvent utilizat tip de oţel inoxidabil •Titanul este un metal plastic, deformabil atat la
folosit pentru implante este cel tip 316L temperaturi scazute ,cat si ridicate;
(conform AISI). •Rezistenta mecanica mare ,Rm=241MPa;
•Proprietati mecanice(rezistenta mecanica, •Rezistenta mecanica specifica
rezistenta la uzura); •Rezistenta mare la coroziune in medii agresive;
•Rezistenta la coroziune; •Prelucrabilitate mecanica (prin deformare
•Proprietati tehnologice (deformabilitatea la cald plastica, prin aschiere);
sau la rece, aschiabilitatea, sudabilitatea); •Cel mai folosit in implantologie este aliajul
•Proprietati economice (costul materiilor prime, Ti6Al4V;
costuri legate de procesare). •Formarea la suprafata a unei pelicule
superficiale de TiO2 , cu rol protector.

7
 INTRODUCERE I III IV V CONCLUZII

Fracturile humerusului proximal

4-5% din Humerusul

71% dintre întâlnite la
totalul persoanele > 60 de ani.
fracturilor.
o diafiză și două
epifize (proximală,
distală)

Fracturile
humerusului

 fara deplasare (80%) sau cu deplasare (20% )

 stabile sau instabile;
 deschise sau închise;
8
 INTRODUCERE I III II IV CONCLUZII

Clasificarea Neer Cea mai frecvent folosită clasificare pentru fracturile epifizei proximale

Neer 1 fractura nedeplasată; 70-80% din totalul fracturilor de humerus;

Neer 2 fractura cu două fragmente; unul deplasat; 20% din totalul fracturilor
de humerus; fragmentele implicate în acest tip de fractură pot fi: colul chirurgical,
cel mai frecvent, tuberozitatea mare, colul anatomic, iar cel mai rar este implicată
mica tuberozitate

Neer 3 fractura cu trei fragmente, cu deplasarea a două dintre acestea, astfel:

cel mai frecvent diafiza humerală și marea tuberozitate sunt deplasate, fără
implicarea micii tuberozități, iar articulația umărului rămâne integră sau diafiza
humerală și mica tuberozitate sunt deplasate, fără implicarea marii tuberozități și
cu articulația umărului neafectată. Acest tip de fractură apare în aproximativ 5%
din totalitatea fracturilor humerusului

Neer 4 fractura implică 4 fragmente, trei dintre ele fiind deplasate. Acest tip de
fractură apare în mai puțin de 1% din cazuri
9
INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

Tratament

ortopedic (nechirurgical)

fractura este nedeplasată sau cu deplasare minimă (deplasarea este sub 1 cm și angulația
sub 45 de grade);
constă în imobilizarea membrului superior cu un bandaj toraco-brahial timp de 14 zile,
urmată de mobilizarea treptată și fizioterapie 2, 3 săptămâni de la accidentare.

chirurgical

scop restabilirea continuității osoase;

constă în reducere închisă urmată de fixare, care poate fi percutanată sau

intraoperatorie;
se realizează cu șuruburi, plăci, tije intramedulare, în funcție de tipul fracturii,
localizare, stadiul Neer, existența osteoporozei, osteoartritei și nu în ultimul rând de
fiecare pacient în parte, de vârstă, stil de viață, patologii asociate;

10
 INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

Studiu de caz privind eșecul precoce al unei plăci de titan blocate într-o fractură a humerusului proximal: studiu de caz
Femeie: 72 de ani
fractură de humerus proximal extrem de dislocată de sub
colul chirurgical:
fractură în două părți conform clasificării Neer

Tratament

fixare internă de reducere deschisă (ORIF) Fractură de humerus proximal

(lacă Philos (Synthes® Gmbh, Solothurn, Elveția) Radiografie antero-posterioară și vedere coronală la CT-Scan.

sistem de sustinere a brațului timp de trei săptămân

protocol standard de reabilitare, cu creșterea mișcării

active și pasive

Radiografie postperativă care prezintă ORIF cu o placă Philos 11

 INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

Trei luni de la operație: durere locală acută și pierderea completă a

funcției, fără niciun traumatism

Radiografia X: rupere completă a plăcii lângă locul fracturii, la

nivelul colului humeral chirurgical

Ruperea completă a plăcii în apropierea locului fracturii,

radiografie și vedere intraoperatorie

Intervenție chirurgicală de revizuire:

La opt luni de la
intervenția
- placa a fost îndepărtată și fractura a fost redusă și stabilizată cu un
chirurgicală de
șurub/cui humeral proximal
revizuire:
- s-a constatat ruperea plăcii și imposibilitatea unirii osoase.
controlul
radiografiei care
arată vindecarea
fracturii cu fixare
intramedulară
12
 INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

Rezultatele analizei structurale și interpretarea lor

Aspectul macroscopic al tijei intramedulare dupa revizie: Aspectul macroscopic al suprafeței rupere, la stereomicroscop.
suprafața frontala (schiță- dreapta), aspectul real al tijei rupte
(stânga).
Structură ondulată globulară, caracteristică ruperii la
! Pentru a preveni o posibilă rupere a plăcii, chirurgul
oboseală
trebuie să plaseze secțiunea slabă a plăcii (zona E) ușor
Fară defecte, incluziuni sau porozități metalurgice
deasupra sau sub linia fracturii.

13
 INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

4.2 Cuie intramedulare pentru humerusul proximal: evoluție, tehnică și rezultate. Studiu de caz 2

Introducere Cuie de prima generație

.
• Acționează în primul rând ca niște atele ,
Scop: stabilitate unei fracturi reduse care permite mișcarea
stabilitatea la rotație este minimă, se bazează în
timpurie pentru reabilitarea umărului și îmbunătățirea primul rând pe o fixare strânsă;
rezultatelor pacientului

Cuie de a doua generație

Cuiele Proximale humerale Stryker T2 .
• Stabilitate rotativă îmbunătățită datorită șurubului
Cuiul humeral Synthes Proximal de blocare;

MultiLoc Synthes
Cuie de a treia generație
Torneral Aequalis Proximal Humeral .
• Cuie cu diferite modele pentru a se potrivi
anatomic cât mai mult posibil, pentru a ajuta
inserția și stabilitatea. Ex. Cuie cu mai multe
curbe, sisteme de fixare multiple.
14
 INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

Radiografii standardizate (vederi anteroposterior, axilar și Y scapulare)

Reparația chirurgicală a unei fracturi de humerus proximal utilizand cuie humerale scurte stabile angular

standardul în descrierea de bază a fracturilor de humerus proximal: clasificarea Neer

Scopul studiului (prin abordarea unei fracturi de humer proximal cu un cui humeral scurtă): pătrunderea în capul humeral la
marginea articulară laterală.
Cuiele humerale drepte folosesc un punct
de plecare mai medial care sacrifică o
parte a suprafeței articulare a capului
humeral superior , dar mușchiul
supraspinos este mai probabil să fie Punctul optim de pornire al
încălcat decât tendonul ( A ). pinului de ghidare trebuie
confirmat atât pe radiografiile
anteroposterior, cât și pe cele
Un instrument de reducere percutanată laterale, înainte de a trece la
poate fi utilizat printr-o incizie mică cuie. C, D ).
separată pentru a ajuta la „ridicarea”
capului humeral din poziția lui varus
tipică ( B
15
 INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

Radiografia anteroposterioră traiectoria fasciculului de raze X Influențează

finală a cuielor definitive rotația umărului
demonstrează că o ușoară schimbarea potențială a acestuia înălțimea cuielor
reducere a fracturii de coafă subacromiale
humerală se realizează cu
reconstituirea excelentă a
relației cap-coafa. Este esențial
să evitați poziționarea prin
varus sau distragerea fracturii.
Cuiele mult mai adânci prezintă un risc mai mare de
deteriorare a nervilor cu șuruburile de blocare
lateral-medială.

16
 INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

2155 de pacienți din 66 de studi

rată de complicație de 11,9% pentru cuiele humerale.
incidență de 5% a neuniunii sau a maluniei
incidențe de 3,2% a slăbirii implanturilor sau a migrației cuielor.

Durerea din umăr este o complicație bine descrisă a cuielor humerale anterograde pentru fracturile
humerale

Leziunile nervoase au fost descrise după fixarea cuielor humerale și de obicei sunt atribuite șuruburilor
Complicație
de apropiere sau de blocare, dar este rară.

Rigiditatea este, de asemenea, o complicație frecventă după fixarea fracturii humerale și este un risc
universal în urma acestor fracturi, indiferent de tratament.

17
INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

Osteosinteza este procesul de reducere și fixare internă a unei fracturi osoase cu dispozitive implantabile din metal sau cu
material resorbabil care sunt de obicei indepărtate după producerea consolidării osoase (osteosinteză temporară).

Materialele utilizate la realizarea procedurilor de osteosinteză, artroplastie sau fixare ligamentara sunt realizate din
materiale compatibile cu ţesuturile umane, acestea fiind denumite biomateriale.

Materialele de osteosinteză sunt confecționate in general din oțeluri austenice, titan sau aliaje de titan care au avantajul de
a fi bine tolerate de organism și care nu suferă procese de coroziune în mediul intern.

Dintre fracturile extremității superioare, fractura humesurului proximal este a doua cea mai frecventa fractura. Tratamentul
pentru astfel de fracturi poate fi atat unul nechirurgical căt și unul chirurgical

18
INTRODUCERE I II III IV CONCLUZII

In primul studiu de caz a fost investigată o tijă intramedulară după revizie, care s-a fisurat. Ruperea s-a pozitionat în
dreptul unei găuri. Aspectul macroscopic investigat la stereomicroscop, la putere de mărire de 56 ori a evidențiat o
structură ondulată globulară, caracteristică ruperii la oboseală

Al doilea studiu de caz a pus accentul pe mbunătățirile în proiectarea implantului și tehnicile proximale de cuie
humerale.

Principiile de bază implică reducerea fracturilor pentru a restabili relațiile anatomice, stabilitatea, așa cum este
cerută de natura și localizarea fracturii, păstrarea alimentării cu sânge și mobilizarea timpurie.

Noua generație de proiectare și tehnică a cuielor humerale proximale respectă aceste principii și pot duce la rezultate
îmbunătățite în tratamentul acestor fracturi problematice.

19
20