Getty Images

CORONAVIRUS | OVERVIEW

Ce sunt anticorpii
monoclonali și ce
perspective au ca
tratament pentru
COVID-19?
De Ionuț Preda 15.10.2020,
ultima actualizare: 08.01.2021

Examinăm principalele
informații despre cel mai
discutat tratament anti-
COVID-19 al ultimelor
săptămâni.

A
nticorpii monoclonali, terapie
dovedită pentru anumite
tipuri de cancere și luați serios
în considerare ca posibil tratament
pentru HIV, încep să 8e priviți cu tot
mai multă speranță și ca una dintre
soluțiile pentru gestionarea crizei
coronavirusului. Dar, la fel de bine,
poate 8 încă un caz în care hype-ul
depășește cu mult bazele științi8ce.
Până una alta, nu strică să trecem în
revistă ce știm până în momentul de
față despre noul tratament-minune.

CITEȘTE ȘI: Tratamentul pentru

COVID-19. Situația la zi.

Ce sunt anticorpii
monoclonali și pentru
ce sunt folosiți?
Chiar dacă denumirea te duce gândul
la ceva complicat, explicația este
destul de simplă: este un tip de
tratament în care cei mai puternici și
e8cienți anticorpi – proteine produse
de sistemul imunitar care se atașează
microorganismelor sau substanțelor
ce atacă corpul uman și încearcă să
oprească răspândirea acestora – sunt
clonați și prelucrați în doze
injectabile sau pentru perfuzii. Se
speră că astfel s-ar maximiza
potențialul organismului de a anihila
un antigen ! vizat, în acest caz SARS-
CoV-2.

Una din problemele naturale ale

anticorpilor e că nu toți sunt la fel de
e8cienți – sunt mulți factori de
natură chimică și/sau genetică ! care
inOuențează capacitatea lor de a
combate un patogen sau un iritant.
Există răspunsuri imunitare diferite
ca putere și e8ciență în funcție de
pacient. Din acest motiv, terapiile cu
plasmă convalescentă prelevată de la
indivizi vindecați nu au o e8ciență
unitară. !

O soluție propusă pentru această

problemă este clonarea unuia sau
multor anticorpi care reacționează
puternic cu antigenul vizat, care ar
putea reduce marja de eroare a
tratamentului. Anticorpii selectați
sunt produși 8e de om, 8e în animale
de laborator sau sunt prelucrați din
diverse părți ale acestora (de
exemplu, bucăți de proteine produse
de șoareci sunt atașate proteinelor
umane).

Terapia esta una relativ recentă în

istoria medicală, primul astfel de
tratament – muronomab-CD3, !
administrat pacienților de transplant
care au simptome acute de respingere
a organului nou de către organism !
– a fost aprobat în 1985, în Statele
Unite. De atunci, anticorpii
monoclonali au fost folosiți cu succes
în tratarea a două tipuri majore de
afecțiuni: boli inOamatorii (artrită
reumatoidă, boala Crohn, colită
ulcerativă, astm alergic) și varii tipuri
de cancer (leucemie mioleidă acută,
limfomă non-Hodgkin, anumite
tipuri de cancer la sân).

Tipul acesta de tratament are, însă,

un istoric și mai scurt ca terapie
antivirală sau împotriva bolilor
infecțioase. Deocamdată, sunt
omologate doar medicamente
împotriva hepatitei C și a virusului
respirator sincițial (RSV). Alte astfel
de tratamente există în fază
experimentală pentru HIV și Ebola.

Sediul Regeneron în Tarrytown, New York.

Bloomberg via Getty Images

Cum pot : folosiți

anticorpii monoclonali
pentru tratarea sau
prevenirea COVID-19?
Cu toate acestea, există speranțe
destul de mari că acest tip de
tratament va 8 e8cient împotriva
noului coronavirus. Asta pentru că
funcționează la fel ca anticorpii
naturali care neutralizează SARS-
CoV-2: se atașează mecanismului
principal de infecție al virusului,
proteina S (Spike), ceea ce împiedică
pătrunderea și răspândirea acestuia
în celulele umane. Doar că, în locul
„loteriei” anticorpilor naturali,
pacientul ar avea la dispoziție unii
despre care se știe cu siguranță că
neutralizează virusul.

Un alt bene8ciu ar 8 faptul că, spre

deosebire de un vaccin – căruia i-ar
trebui câteva săptămâni ca să
construiască o imunitate împotriva
virusului –, acțiunea anticorpilor
monoclonali este mult mai rapidă, !
și ar putea 8 folosită și preventiv în
anumite scenarii; de exemplu, acolo
unde un număr de persoane
imunocomprise sau din categorii de
risc au fost expuse infecției.
Tratamentul ar putea induce și o
perioadă de imunitate, însă mai
limitată decât cea a unui vaccin – la
nivelul câtorva săptămâni.

Pentru a preveni situațiile în care

virusul dezvoltă mutații care îl fac
imun la un anumit tip de anticorpi,
pot 8 făcute „cocktailuri” de doi sau
mai mulți astfel de anticorpi, care
interacționează în moduri diferite cu
proteina virală. !

Pe de altă parte, o altă strategie ar

putea 8 dezvoltarea unor tratamente
care să folosească anticorpi cu
proprietăți imunosupresive pentru a
combate furtuna de citokine ! – un
răspuns mult prea agresiv al
sistemului imunitar, cu consecințe
potențial letale. În acest sens, sunt
cercetate anumite tratamente care
vizează receptorul IL-6R
(interleukina 6), una din principalele
citokine care provoacă un răspuns
imunitar exacerbat.

Care sunt principalele

inițiative și în ce
stadiu sunt?
Există zeci de studii și teste pre-
clinice pentru anticorpi monoclonali
aOate în desfășurare în momentul de
față, dar două companii au obținut
deja rezultate inițiale promițătoare
pentru tratamentele proprii.

Probabil cel mai discutat tratament în

ultimul timp a fost propunerea celor
de Regeneron Pharmaceuticals,
REGN-COV-2, ce se bazează pe un
cocktail de doi anticorpi ! despre
care gigantul farmaceutic susține că
au cea mai ridicată probabilitate de a
rezista potențialelor mutații ale
virusului; în caz contrar, pacientul ar
putea deveni rezistent la tratament.

REGN-COV-2 este studiat în acest

moment în patru teste clinice de
fazele II și III, atât ca tratament, cât și
ca metodă de prevenție, inclusiv în
testul global RECOVERY.
Rezultatele testelor inițiale ! arată că
tratamentul reduce cantitatea virală
și durata/gravitatea simptomelor în
pacienți nespitalizați, în special în cei
care produc nivele scăzute de
anticorpi în mod natural.

CITEȘTE ȘI: Coronavirus

Science Report #41: UE începe
procedura de veriDcare a unui
vaccin

Rezultate intermediare la fel de

promițătoare au fost obținute de Eli
Lilly, cu tratamentul LY-CoV555, care
se bazează pe clonarea unui singur
anticorp. Conform testelor din fazele
inițiale, ! acesta ar scădea cu 72%
riscul de spitalizare dacă este aplicat
pacienților cu simptome moderate.
Însă testele au fost suspendate la
începutul lunii octombrie, !
compania anunțând că ar 8 vorba de
„motive de siguranță”, fără să
detalieze, asta după ce medicamentul
a fost testat în combinație cu
remdesivir. Eli Lilly dezvoltă în
paralel și un al doilea tratament,
constând într-un cocktail de doi
anticorpi, ! care a oferit și el
rezultate pozitiva în privința
reducerii nivelelor virale după șapte
și unsprezece zile de la infecție.

Un alt experiment promițător, dar

aOat ceva mai în urmă este cel al
grupului Prometheus, ! o colaborare
între diverse laboratoare academice,
institutul de cercetare al bolilor
infecțioase din cadrul armatei
americane și compania farmaceutică
Adimab. Tratamentul lor are un scop
mai larg și țintește și SARS-ul
original, precum și alte
coronavirusuri care ar putea apărea
în viitor, și își propune să ofere și o
protecție de durată mai lungă, de
până la șase luni. ! În acest caz,
anticorpul inițial a fost selectat din
mostrele de sânge ale unui pacient
infectat cu SARS-ul original, dar care
este e8cient împotriva tuturor
coronavirusurilor care fac parte din
această familie. Deocamdată, acesta
este testat în laborator, iar primele
studii pe oameni ar putea începe în
luna decembrie. Este luată în calcul și
combinarea această cu un alt
anticorp, de data aceasta derivat de la
un pacient bolnav de COVID-19.

Sunt și aspecte mai

puțin pozitive
Din punct de vedere științi8c,
principala problemă a anticorpilor
monoclonali este potențialul ca
virusul să devină imun la tratament,
prin mutații. Riscul este mai crescut
pentru tratamente care se bazează pe
un singur anticorp, dar există și în
cazul cocktailurilor. Pentru un
medicament cu mai mulți anticorpi,
aceștia trebuie să 8e selecționați în
urma unui proces minuțios, pentru a
asigura faptul că nu interacționează
cu virusul într-un mod similar – ceea
ce ar anula bene8ciul rezistenței
sporite la mutații. !

Asta ne duce la o problemă mult mai

di8cilă, dacă nu imposibil de
soluționat în timp util: tratamentul
este foarte costisitor de produs.
Celulele care produc anticorpii, odată
identi8cate, trebuie „găzduite” de alte
celule, ! provenite din ovarele
hamsterilor chinezești sau din rinichi
umani, pentru a rezista procesului de
clonare, efectuat în cadrul unor
biorectoare. Procesul este destul de
lent, iar capacitățile sunt limitate
deoarece echipamentele sunt folosite
și pentru producerea altor tipuri de
medicamente specializate – și este cu
atât mai di8cil pentru cocktailuri,
față de variantele cu un singur
anticorp.

La asta se adaugă și faptul că, spre

deosebire de multe tratamente sau
vaccinuri unde dozele sunt de nivelul
miligramelor, cele recomandate
pentru anticorpi monoclonali sunt
mult mai mari. !

Cele două companii care conduc

cursa pentru omologarea unui astfel
de tratament au obiective de
producție destul de limitate: !
Regeneron poate produce în
momentul de față doar 50.000 de
doze, dar ar putea ajunge la două
milioane în urma unui acord cu
Roche, iar Eli Lilly își propune să
ajungă la un milion de doze până la
sfârșitul anului. Ceea ce este
insu8cient pentru a acoperi chiar și
necesarul pentru persoanele aOate în
categorii de risc doar în Statele Unite.

Toate acestea se traduc și în costuri

extrem de ridicate pentru pacienți.
Unraport ! publicat în august de
Fundația Wellcome și Inițiativa
Internațională pentru un Vaccin
Anti-HIV (IAVI) arată că prețul mediu
al unui tratament cu anticorpi
monoclonali variază între 15.000$ și
200.000$ pe an în Statele Unite, iar
aproximativ 80% din totalul global al
acestora sunt folosite în Statele Unite,
Canada și Europa. Pare destul de greu
de crezut ca un tratament similar
pentru coronavirus să 8e disponibil la
scară largă, mai ales în statele sărace,
care ar putea să 8e și cele mai
vulnerabile la efectele pandemiei.

Mai există și posibilitatea efectelor

secundare ceva mai serioase. Acestea
sunt documentate, în principal,
pentru tratamentele de cancer, !
unde anticorpii pot provoca anumite
reacții alergice la prima doză, dar pot
avea și efecte mai grave, în funcție de
antigenul pe care îl vizează. În cazul
în care anticorpii selectați nu sunt
destul de puternici pentru a
neutraliza antigenul, poate avea loc o
reacție în care aceștia ajută la
răspândirea și replicarea virusului. !
Ceea ce pune și mai multă presiune
pe procesul de selecție al anticorpilor.

Nici Regeneron și nici Eli Lilly nu au

raportat efecte secundare
semni8cative în rezultatele testelor
inițiale, însă faptul că testul Eli Lilly a
fost suspendat ! arată că drumul
anticorpilor monoclonali către
omologare nu este așa de lin pe cât ar
părea.

Punte către vaccin?

În aceste condiții, pare destul de clar
că anticorpii monoclonali nu vor 8 o
soluție la scară largă pentru
prevenirea sau tratarea COVID-19;
tehnologia este prea nouă,
nedovedită ca tratament antiviral și
costisitor de produs, iar deocamdată
nu pare să ajute în cazurile deja grave.

Dar, dacă rezultatele primelor teste

clinice sunt con8rmate la scară mai
largă, anticorpii monoclonali ar
putea scădea numărul spitalizărilor și
chiar să salveze niște vieți. Și, cine
știe, poate vor putea 8 folosiți și
pentru imunizarea temporară a
categoriilor cu risc mare de infecție,
precum personalul medical. Vor 8 un
instrument potențial util în
gestionarea presiunii de pe sistemul
medical – pentru cine și-l va permite.

Urmărește MindcraB Stories pe

Facebook pentru a D la curent cu cele
mai noi studii, statistici, informații și
analize privind criza noului
coronavirus. Bonus: multe articole de
calitate din zona științei și tehnologiei.

Text de Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de
experiență în presa centrală.
Este curios despre aplicarea
tehnologiilor SF în lumea
reală și evoluția ideilor de-a
lungul istoriei.

" # $ %

CITEȘTE ȘI

CORONAVIRUS | SCIENCE REPORT

Coronavirus Science
Report #92: molnupiravir
reduce riscul de deces
De Mihai Ghiduc 08/10/2021

Merck a anunțat ca antiviralul

molnupiravir este e8cient
împotriva COVID-19; masca
devine obligatorie în București;
variantele Alpha și Delta se
transmit mai ușor prin aer.

SOCIETATE | OVERVIEW
Cum tratezi
dezinformarea?
Simptome,
susceptibilitate, prevenție
De Magda Roșu 07/10/2021

De la începutul pandemiei de
COVID-19, oamenii au căutat să
înțeleagă ce se întâmplă și ce au de
făcut. N-au găsit doar informații
de încredere. Veștile false circulă
repede.

CORONAVIRUS | SCIENCE REPORT

Coronavirus Science
Report #91: Din nou cu
măști pe stradă
De Mihai Ghiduc 01/10/2021

Guvernul reintroduce
obligativitatea purtării măștii,
pentru toată lumea, în localitățile
care trec de 6/1.000. Fumătorii au
un risc crescut de a muri de
COVID-19

CORONAVIRUS | OVERVIEW
Transmit vaccinații
virusul? Răspunsul nu e
simplu