Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 2
Demenţele
Arterioscleroza cerebrala difuză
Accidente vasculare ischemice tranzitorii
Parapareza cronică
1. Demenţele
II. Sindroamele pseudobulbare sunt formele cele mai frecvente ale aterosclerozei
cerebrale, comune printre bolnavii geriatrici. Substratul lezional aterosclerotic
bilateral sta la baza acestor forme clinice ale aterosclerozei cerebrale.
Evolutia este constant ascendenta.
In perioada de stare, simptomatologia include tulburari de vorbire (monotona,
taraganata, neinteligibila), tulburari de deglutitie afectand in special deglutitia
lichidelor, care refuleaza pe nas sau patrund in laringe, provocand accese de tuse si
sufocare.
Mersul este modificat: rigid, lent, cu pasi mici; tulburari sfincteriene, in special
urinare, inconstante.
Tulburarile mimicii afective, rasul si plansul spasmodic sunt si ele frecvente
(„incontinenta emotionala”).
Tulburarile psihice nu sunt obligatorii, mai ales la inceput, dar cu timpul se
dezvolta o deteriorare psihica lenta (diminuarea functiilor intelectuale, instabilitate,
confuzie, idei delirante).
Evolutia lent progresiva spre agravare se asociaza cu complicatii: incontinente
duble ano-urinare, infectii urinare, escare de decubit, infectii intercurente, marasm.
III. Sindroamele parkinsoniene si dementele arteriosclerotice, ca forme de
manifestare a arteriosclerozei cerebrale vor fi prezentate separat.
Bolnavul de ateroscleroza cerebrala si familia. Un aspect mai putin abordat din
problematica complexa a arteriosclerozei cerebrale este cel care priveste raporturile
varstnicului suferind de arterioscleroza cerebrala cu familia, pozitia sa in familie.
Ignorarea acestui aspect poate avea un rasunet nefavorabil asupra devenirii
varstnicului cu arterioscleroza cerebrala, asupra mentinerii integrarii acestuia in
mediul socio-familial, ca si asupra evolutiei sale clinice, a eficacitatii terapeutice.
Mentinerea unor raporturi firesti cu familia, instruirea corespunzatoare a acesteia
pentru a fi intelegatoare fata de batranul suferind, integrarea familiei in eforturile
terapeutice si de sustinere morala, sunt obiective importante, inclusiv actiunile
medicale. Pentru atingerea lor, medicul trebuie sa cunoasca schimbarile impuse de
boala asupra functiilor psihice ale varstnicului, sa explice familiei natura acestor
schimbari, sa o indrume in legatura cu modalitatile de atenuare a situatiilor
conflictuale ce ar putea fi generate de acesta, in sfarsit, sa aplice masurile
terapeutice si profilactice prescrise.