ANALIZA PESTLE-SECTORUL TURISMULUI

Orice instituţie publică face parte dintr-un mediu specific, care influenţează şi
condiţionează acţiunea factorilor de conducere. În funcţie de influenţa factorilor interni şi
externi, Agenţia Turismului şi-a determinat priorităţile sale de activitate pe termen scurt,
mediu şi de durată. Astfel, au fost apreciate atât riscurile şi măsurile aferente diminuării
acestora, cât şi oportunităţile care pot favoriza dezvoltarea durabilă turismului într-un orizont
de timp bine determinat.
Analiza PEST include factori politici, economici, sociali şi tehnologici, care ar putea
influenţa asupra dezvoltării durabile a turismului. Luând în consideraţie specificul turismului
din Republica Moldova, Agenţia Turismului a identificat o serie de factori externi, care au
impact direct asupra activităţii ramurii turistice.
Factorii politici
Factorii politici au un impact major la determinarea destinaţiilor turistice de către
potenţialii turişti externi. Instabilitatea politică contribuie negativ, în cel mai direct mod,
asupra preferinţelor turiştilor.
Din categoria acestor factori, putem enumera:
a) Influenţa politicienilor, alături de alte organizaţii cu impact major în viaţa publică
(mass-media, organizaţii nonguvernamentale), în anumite domenii de activitate de interes
larg.
b) Politicile şi strategiile guvernamentale, care stabilesc priorităţi, obiective, direcţii de
activitate a căror îndeplinire revine Agenţiei Turismului. În acest context, instituţia trebuie să-
şi mobilizeze din interior resursele umane, financiare şi tehnice în vederea îndeplinirii acestor
responsabilităţi.
Documentele de programe stabilite de nivelul politic (Guvern, Parlament) pot
determina, inclusiv adaptarea organizaţională (reorganizarea structurii, stilul de management,
orientarea către alţi parteneri – publici, naţionali, internaţionali).
Sunt foarte importante aspectele ce ţin de cooperarea internaţională şi politica de
vecinătate cu UE, a căror promovare implică apariţia de noi strategii, instrumente financiare.
Procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană necesită capacităţi
profesionale avansate şi eforturi sporite. Cooperarea la nivel internaţional se realizează pe
bază de acorduri în domeniul turismului încheiate de Republica Moldova cu 22 de state,
precum şi prin intermediul diverselor structuri internaţionale şi regionale, dintre care
menţionăm următoarele:
- Organizaţia Mondială a Turismului a Naţiunilor Unite (UNWTO);
 - Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN);
- Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (ODDE) GUAM;
- Consiliul pentru Turism al CSI;
- Centrul de Competenţă Dunăreană (DCC).
În această ordine de idei, este primordial ca politica de stat în domeniul turismului să
fie axată pe optimizarea legislaţiei turistice, înlăturarea deficienţelor, perfecţionarea
infrastructurii şi alinierea ei la cele mai avansate practici internaţionale.
Factorii economici
Turismul, importantă ramură a economiei naţionale, caracterizată printr-un spectru
larg de activităţi, are, la această etapă, sarcini multiple pe linia creşterii eficienţei sale
economico-sociale, a sporirii aportului său la produsul intern brut, la echilibrarea balanţei
comerciale şi de plăţi, paralel cu asigurarea celor mai bune condiţii pentru odihnă şi recreerea
turiştilor autohtoni şi străini.
Pe lângă efectele economice şi sociale directe, turismul determină obţinerea unor
efecte indirecte, prin impulsionarea celorlalte ramuri şi sectoare ale economiei naţionale prin
efectul multiplicator ce se referă la industrie, agricultură, transport, servicii adiţionale. Pe
lângă aspectele enumerate mai sus, turismul reprezintă barometrul bunăstării populaţiei. Cu
cât circulaţia turistică sporeşte, cu atât nivelul de viaţă este în creştere.
Ciclul economic, prin care trece ţara, este însoţit de scăderea volumelor de producţie,
micşorarea activităţilor de afaceri şi respectiv, iar, în consecinţă – diminuarea posibilităţilor
de organizare a odihnei din partea marii majorităţi a populaţiei. Dintre aspectele care
influenţează turismul în mod pozitiv putem menţiona creşterea, în ultimii ani, a indicatorilor
de bază ai activităţii turistice şi a ponderii turismului în PIB.
Factorii sociali
Aceştia au un impact indirect asupra activităţii turistice.Interesată de politica de
dezvoltare a ramurii turistice este întreaga societate. Aşteptările populaţiei sunt orientate spre
stabilitatea sistemului de protecţie socială, diminuarea corupţiei, circulaţie liberă cu UE,
sporirea transparenţei. Este de menţionat că asupra activităţii sectorului turistic influenţează şi
aspectul social ca: accesul persoanelor vulnerabile la pachete turistice sociale, celor cu
maladii la staţiunile baleneo-climaterice, elevii şi studenţii la pachete turistice cu preţ redus în
interiorul ţării. Aspectul social este condiţionat şi de antrenarea populaţiei în prestare de
servicii, deservire, furnizare de produse destinate consumului turistic. Este de menţionat
faptul că, în ultimii ani, este în creştere interesul locuitorilor pentru consumul de servicii
turistice şi nivelul cheltuielilor populaţiei în scop turistic.
 Totodată, influenţează negativ domeniul – cazurile frecvente de fraudă/înşelăciune a
persoanelor din partea prestatorilor de servicii turistice.
Factorii tehnologici
În perioada pe care o parcurgem şi, cel puţin, în cea imediat următoare, resursele
tradiţionale ale afacerilor – oameni, maşini, materiale, bani – se completează cu cea de-a
cincea resursă – tehnologiile informaţionale. Având în vedere rapiditatea cu care se dezvoltă
piaţa tehnologiilor informaţionale pe plan mondial şi naţional, precum şi facilităţile pe care le
oferă în dezvoltarea activităţilor specifice, este necesară analiza acestor factori din perspectiva
priorităţilor stabilite pentru industria turistică pe termen mediu şi de durată.
Factorii legali-
Factorii de mediu
Poluarea transportului
Poate că cel mai mare factor de mediu care influențează industria turismului este
poluarea creată de mijloacele de transport precum autobuzele, trenurile și - mai mult decât
altele - avioanele. Pe măsură ce aceste moduri de transport sunt utilizate mai des, impactul lor
asupra planetei crește. Toate cele trei au ca rezultat crearea unor cantități mari de poluanți
(cum ar fi dioxidul de carbon) care contribuie la încălzirea globală și la alte fenomene de
mediu.
Neglijenta turistica
Pe lângă poluarea la nivel global, turismul poate provoca poluare la nivel local. În
unele cazuri, turiștii pot fi mai puțin respectuoși față de o destinație decât față de orașul natal,
provocându-i așternutul și / sau contaminarea. Fie că este vorba de aruncarea sticlelor în
mediul rural sau de utilizarea șamponului obișnuit în lacuri, acesta este un efect secundar
nefericit al industriei turismului.

ANALIZA PESTLE–DOMENIUL EDUCATIONAL

Politic:
Şcoala, alaturi de alte instituţii, face parte dintr-o societate în schimbare, în căutarea şi
promovarea valorilor reale, fiind supusă tranziţiei întregului sistem şi tuturor subsistemelor.
Activitatea se desfăşoară având la bază Legea Învăţământului, ordinele şi notificările care
susţin punerea în aplicare a reformei învăţământului, reforma managementului şcolar care
vizează autonomia instituţiilor de învăţământ, pregătirea în domeniul managementului
educaţional, raţionalizarea resurselor financiare şi umane.
 Economic:
Din acest punct de vedere se constată la nivel naţional creşterea ratei şomajului pe
fondul orientarii tinerilor cu preponderenţă spre liceele teoretice şi nu spre şcolile
profesionale, deşi cererea de locuri de muncă în domeniu depăşeşte oferta.
Cu toate că legislaţia financiară permite atragerea de surse extrabugetare la nivelul
unitaţilor de învăţământ, interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau
donaţii pentru şcoli este în continuare scăzut.
Situaţia materială precară a multor părinţi este, în unele situaţii, cauza interesului
scăzut faţă de şcoală al elevilor.
Toţi aceşti factori econmici au efecte grave: dezinteres, absenteism. Tocmai de aceea
impactul programelor sociale (supliment de hrană, manuale, rechizite gratuite, burse) este
ridicat.
Social:
Implicarea părinţilor în procesul instructiv-educativ a scăzut. Multi dintre elevi provin
din familii sărace, dezorganizate. La Școala nr. 2 ne confruntăm cu o situație specială.
Majoritatea părinților sunt plecați în străinătate, iar copiii rămân în grija bunicilor, rudelor,
sau chiar a fraților mai mari. Efectele acestor probleme sociale se resimt asupra pregătirii și
comportamentului elevilor.
O alta problemă socială este tendinţa mass-mediei de a prezenta ca regulă aspectele
negative, cu efecte negative pe termen lung, şcoala trebuie să facă eforturi pentru a înlătura
sau atenua aceste efecte.
Tehnologic:
Pe plan naţional şi mondial se constată un accent pus pe tehnologia informaţiei şi
comunicării. S-a implementat programul AeL, existând un număr de 10 calculatoare in toate
locaţiile școlii. Clasele având în medie 20 elevi, profesorii nu pot asigura un caracter
interactiv.
Ecologic:
Pe măsura ce tehnologia se perfecţioneaza, stilul nostru de viaţă se schimbă.
Preocupările în domeniul ecologic, din grija faţă de generaţiile viitoare, au în vedere
reducerea poluării, folosirea unor materiale mai eficiente, reciclarea şi refolosirea lor. În acest
sens şcoala noastră participă la programe de educaţie civică şi ecologică iniţiate de cadrele
didactice sau de partenerii sociali.
 Oportunități și amenințări în dezvoltarea domenilor de prelucrare a
produselor agroalimentare

Oportunități Amenințări
• Existenţa rețelelor de сomerсializare pentru • Сreşterea сosturilor la resurse, energia
produsele сresсute și fabriсare în RM eleсtriсă, gaz.
• Posibilitatea de a realiza produсție cu • Costuri înalte a resurselor financiare
valoare adăugată mare сonform standardelor (сreditelor banсare)
de сalitate EU • Instabilitatea politicii țării în domeniul
• Atragerea tinerilor în aсtivitatea industriei colaborării internaționale.
de produсere. • Politiсa de monopol a unor сompanii de
• Obținerea unor salarii mai mari deсît în producere și preluсrare a produselor agriсole
agriсultură,obținerea unei сalifiсări în de pe piața internațională.
domeniul produсerii. • Dificultăți în penetrare pe piețe noi.
• Politiсi de promovare a produselor agriсole • Сonсurență înaltă pe piețele externe.
moldovenești în afara țării. • Schimbarea preferințelor cumpărătorilor.
• Posibilitatea de a folosi inovațiile științifiсe,
de exemplu energia regenerabilă, aparate mai
performante în sporirea veniturilor.
• Identificarea domeniilor prioritare agriсole
și a industriei agroalimentare, сa faсtori
majori în dezvoltarea eсonomiсă.
• Politicile și programele privind migraţia, ar
putea motiva unii tineri să revină în ţară
pentru a-şi dezvolta miсi afaсeri.
 Turismul in RM
În țara noastră turismul este un domeniu în plină dezvoltare, iar în Republica Moldova
există suficiente obiecte turistice care sunt vizitate de către turiști, a declarat Natalia Țurcanu.
Potrivit ei, turiștii care vin să viziteze țara noastră apreciază foarte mult originalitatea,
autenticitatea locurilor și ospitalitatea moldovenilor. Printre produsele cele mai apreciate sunt
vinul și bucatele tradiționale moldovenești.
Spre exemplu, turiștii italieni sunt interesați de turismul cultural și turismul religios. Ei
rămân impresionați de bisericile și mânăstirile din Moldova. Totodată, aceștia preferă
destinațiile turistice vitivinicole, care în ultima perioadă oferă tot mai multe servicii turistice.
Ghidul de turism Maria Axenti a subliniat că numărul turiștilor a crescut semnificativ
în ultimii patru ani. Din observațiile sale, cele mai preferate destinații turistice sunt: Orheiul
Vechi, vinăriile din țară și regiunea Transnistria, care le stârnește o curiozitate aparte
străinilor.
Turismul in Franta
Comparativ puțini francezi își petrec vacanța în străinătate. În schimb, Franța primește
un aflux mare de vizitatori străini, în special din țările europene, în special din Germania . În
medie, astfel de turiști rămân doar pentru o perioadă scurtă, iar sejururile lor sunt mai uniform
distribuite pe parcursul anului și între diferitele regiuni ale țării decât cele ale omologilor lor
francezi. Cu toate acestea, Parisul și zonele mediteraneene rămân destinații preferate.
Impactul inegal al turismului asupra diferitelor regiuni este o caracteristică cheie a
acestei activități. Vara, un număr restrâns de zone de coastă, în special în Midi și în Bretania ,
primește cel mai mare aflux de turiști; iarna regiunile muntoase devin destinația preferată, în
special Alpii de nord, cu stațiuni de schi importante precum Chamonix, Tignes, La Plagne și
Les Arcs. Parisul în sine este o atracție turistică enormă, în special pentru vizitatorii străini și
pentru evenimente precum expoziții și conferințe; într-adevăr, capitala este probabil cel mai
important centru mondial de conferințe internaționale. Modelul geografic inegal al turismului
este însoțit de un model sezonier dezechilibrat. În ciuda încercărilor de a răspândi vacanțele
mai uniform pe tot parcursul anului, lunile iulie șiAugust domină covârșitor ca perioada
aleasă pentru călătorii de o mare majoritate a francezilor. O altă problemă este stresul de
mediu cauzat de turismul de masă, care a dus la eforturi oficiale pentru promovarea unor
forme mai durabile de turism în regiunile muntoase și de coastă.