Capitolul III 

Drepturi și obligații ale personalului contractual din administrația publică,

precum și răspunderea acestuia
Articolul 549 Drepturi și obligații ale personalului contractual în conformitate cu legislația
muncii
(1) Personalul contractual încadrat în autorități și instituții publice în baza unui contract
individual de muncă exercită drepturile și îndeplinește obligațiile stabilite de legislația în vigoare
în domeniul raporturilor de muncă și de contractele colective de muncă direct aplicabile.
(2) Personalul contractual încadrat în autorități și instituții publice în baza unui contract de
management exercită drepturile și îndeplinește obligațiile stabilite de dispozițiile legale în
vigoare direct aplicabile, precum și cele rezultate din executarea contractului.
Articolul 550 Depunerea declarațiilor de avere și de interesePersonalul contractual depune
declarații de avere și de interese numai în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și
completările ulterioare.
Articolul 551 Alte drepturi și obligații specifice personalului contractual
(1) Personalul contractual are dreptul și obligația de a-și îmbunătăți în mod continuu abilitățile și
pregătirea profesională. Autoritățile și instituțiile publice au obligația să elaboreze planul de
perfecționare profesională a personalului contractual, anual, precum și obligația să prevadă în
buget sumele necesare pentru plata programelor de pregătire, formare și perfecționare
profesională organizate de Institutul Național de Administrație sau de alți furnizori de formare și
perfecționare profesională, a cheltuielilor de transport, cazare și masă, în condițiile legii.
(2) Programele de formare specializată destinate dezvoltării competențelor necesare exercitării
unei funcții contractuale de conducere sunt organizate de Institutul Național de Administrație, în
condițiile legii.
(3) Dispozițiile art. 376 alin. (2), 430, 432-434, 437-441, 443-449, 458 și art. 506 alin. (1)-(9) se
aplică în mod corespunzător și personalului contractual.
Articolul 552 Salarizarea personalului contractual
(1) Salarizarea personalului contractual se face în condițiile legii-cadru privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice și în condițiile legislației muncii.
(2) Personalul contractual trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar beneficiază de drepturile prevăzute de reglementările specifice în domeniu.
Articolul 553 Tipurile de răspundere a personalului contractual
(1) Încălcarea de către personalul contractual cu vinovăție a îndatoririlor de serviciu atrage
răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz.
(2) Dispozițiile art. 490 și 491 se aplică în mod corespunzător.
ORDONANȚA nr. 27 din 30 ianuarie 2002privind reglementarea activității de solutionare
a petitiilor
EMITENT  GUVERNUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 1 februarie 2002

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României și ale art. 1 pct. IV.7 din Legea nr.
751/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,Guvernul României adopta
prezenta ordonanță.
Articolul 1(1) Prezenta ordonanță are ca obiect reglementarea modului de exercitare de către
cetățeni a dreptului de a adresa autorităților și instituțiilor publice petiții formulate în nume
propriu, precum și modul de soluționare a acestora.(la 30-04-2002,
Alin. (1) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie
2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )
(2) Dreptul de petiționare este recunoscut și organizațiilor legal constituite, acestea putând
formula petiții în numele colectivelor pe care le reprezintă.
Articolul 2 În sensul prezentei ordonante, prin petitie se înțelege cererea, reclamația, sesizarea
sau propunerea formulată în scris ori prin poșta electronică, pe care un cetățean sau o organizație
legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor
publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, companiilor și
societăților naționale, societăților comerciale de interes judetean sau local, precum și regiilor
autonome, denumite în continuare autorități și instituții publice.(la 30-04-2002, Art. 2 a fost
modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )
Articolul 3 Petitiile adresate autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 2 vor fi
solutionate în termenele și în condițiile stabilite prin prezenta ordonanță.
Articolul 4 Conducătorii autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 2 sunt direct
raspunzatori de buna organizare și desfășurare a activității de primire, evidențiere și rezolvare a
petitiilor ce le sunt adresate, precum și de legalitatea solutiilor și comunicarea acestora în
termenul legal.
Articolul 5 Pentru solutionarea legala a petitiilor ce le sunt adresate conducătorii autorităților și
instituțiilor publice sesizate vor dispune măsuri de cercetare și analiza detaliata a tuturor
aspectelor sesizate.
Articolul 6 (1) Autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 2 sunt obligate sa organizeze un
compartiment distinct pentru relatii cu publicul, care să primeasca, sa inregistreze, să se
ingrijeasca de rezolvarea petitiilor și sa expedieze raspunsurile către petitionari.
(2) Compartimentul prevăzut la alin. (1) inainteaza petitiile înregistrate către compartimentele de
specialitate, în functie de obiectul acestora, cu precizarea termenului de trimitere a raspunsului.
(3) Compartimentul prevăzut la alin. (1) este obligat sa urmareasca solutionarea și redactarea în
termen a raspunsului.
(4) Expedierea raspunsului către petitionar se face numai de către compartimentul pentru relatii
cu publicul, care se ingrijeste și de clasarea și arhivarea petitiilor.(la 30-04-2002,
Art. 6 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )
Articolul 6^1Petitiile greșit indreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de
către compartimentul prevăzut la art. 6 alin. (1) autorităților sau instituțiilor publice care au ca
atribuții rezolvarea problemelor sesizate, urmand ca petitionarul să fie instiintat despre aceasta.
(la 30-04-2002,
Art. 6^1 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )
Articolul 7Petitiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petitionarului
nu se iau în considerare și se claseaza, potrivit prezentei ordonante.(la 30-04-2002, Art. 7 a fost
modificat de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )
Articolul 8(1) Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația sa comunice petitionarului,
în termen de 30 de zile de la data înregistrării petitiei, răspunsul, indiferent dacă solutia este
favorabila sau nefavorabila.(2) Pentru solutionarea petitiilor transmise, potrivit art. 6^1, de la alte
autorități sau institutii publice, termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petitiei la
autoritatea sau institutia publică competența.(la 30-04-2002, Alin. (2) al art. 8 a fost modificat
de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )
Articolul 9În situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o informare și o cercetare
mai amănunțită, conducătorul autorității sau instituției publice poate prelungi termenul prevăzut
la art. 8 cu cel mult 15 zile, iar în domeniul energiei și gazelor naturale, termenul poate fi
prelungit cu cel mult 30 de zile, cu notificarea prealabilă a petentului.(la 21-01-2018, Articolul 9
a fost modificat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 31 din 15 ianuarie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 18 ianuarie 2018 )
Articolul 10(1) În cazul în care un petiționar adresează aceleiași autorități sau instituții publice
mai multe petiții, sesizând aceeași problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să
primească un singur răspuns care trebuie să faca referire la toate petițiile primite.
(2) Dacă după trimiterea răspunsului se primește o nouă petiție de la același petiționar ori de la o
autoritate sau institutie publică greșit sesizată, cu același conținut, aceasta se clasează, la numărul
inițial făcându-se mențiune despre faptul ca s-a răspuns.(la 30-04-2002, Art. 10 a fost modificat
de pct. 7 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )
Articolul 11 În cazul în care prin petitie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei
persoane, aceasta nu poate fi solutionata de persoana în cauza sau de către un subordonat al
acesteia.
Articolul 12(1) Repartizarea petitiilor în vederea solutionarii lor de către personalul de
specialitate se face de către seful compartimentului caruia i s-a trimis petitia de către
compartimentul prevăzut la alin. (1) al art. 6.
(2) Funcționarii publici și persoanele incadrate cu contract individual de muncă sunt obligate sa
rezolve numai petitiile care le sunt repartizate potrivit alin. (1), fiindu-le interzis să le primeasca
direct de la petenti, sa intervina sau să depună staruinta pentru solutionarea acestora în afara
cadrului legal.
Articolul 13Semnarea răspunsului se face de către conducătorul autorității sau instituției publice
ori de persoana împuternicită de acesta, precum și de seful compartimentului care a soluționat
petiția. În răspuns se va indica, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluției adoptate.(la 20-08-
2002, Art. 13 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 20 august 2002 )
Articolul 14Semestrial autoritățile și instituțiile publice vor analiza activitatea proprie de
solutionare a petitiilor, pe baza raportului întocmit de compartimentul prevăzut la alin. (1) al art.
6.
Articolul 15Constituie abatere disciplinara și se sancționează potrivit prevederilor Legii nr.
188/1999 privind Statutul functionarilor publici sau, după caz, potrivit legislației muncii
urmatoarele fapte:
a) nerespectarea termenelor de solutionare a petitiilor, prevăzute în prezenta ordonanță;

b) interventiile sau staruintele pentru rezolvarea unor petitii în afara cadrului legal;

c) primirea direct de la petitionar a unei petitii, în vederea rezolvarii, fără să fie înregistrată și
fără să fie repartizata de seful compartimentului de specialitate.(la 30-04-2002, Litera c) a art. 15
a fost modificată de pct. 9 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )
Articolul 15^1Modul de solutionare a petitiilor adresate Parlamentului și Presedintelui
României se face potrivit reglementarilor proprii.(la 30-04-2002, Art. 15^1 a fost introdus de pct.
10 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002. )
Articolul 16 Abrogat.(la 30-04-2002, Art. 16 a fost abrogat de pct. 11 al articolului unic din
LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie
2002. )
LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001privind liberul acces la informațiile de interes public
EMITENT  PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 663 din 23 octombrie 2001

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1 Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite
astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre
persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele
internaționale ratificate de Parlamentul României.
Articolul 2În sensul prezentei legi:
a) prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce
utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate
reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități
publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială
este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia
sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu
modificările și completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi
partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care
beneficiază de finanțare din bani publici;(la 17-07-2016, Lit. a) a art. 2 a fost modificată de art.
unic din LEGEA nr. 144 din 12 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 528 din 14
iulie 2016. )
b) prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau
rezulta din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de
forma sau de modul de exprimare a informației;
c) prin informație cu privire la datele personale se înțelege orice informație privind o persoana
fizică identificată sau identificabilă.
Capitolul II Organizarea și asigurarea accesului la informațiile de interes publicSecţiunea
1 Dispoziții comune privind accesul la informațiile de interes public
Articolul 3Asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de
interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relații
publice sau al persoanei desemnate în acest scop.
Articolul 4(1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informațiile de interes public
autoritățile și instituțiile publice au obligația de a organiza compartimente specializate de
informare și relații publice sau de a desemna persoane cu atribuții în acest domeniu.
(2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea compartimentelor de relații publice se stabilesc, pe
baza dispozițiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare și funcționare a autorității sau
instituției publice respective.
Articolul 5(1) Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu
următoarele informații de interes public:
a) actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției
publice;
b) structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de
audiențe al autorității sau instituției publice;
c) numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale
funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul,
numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;

f) programele și strategiile proprii;

g) lista cuprinzând documentele de interes public;

h) lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;

i) modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care

persoana se considera vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public
solicitate.
(2) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice și să actualizeze anual un buletin
informativ care va cuprinde informațiile prevăzute la alin. (1).
(3) Autoritățile publice sunt obligate să dea din oficiu publicității un raport periodic de activitate,
cel puțin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.(la 26-02-
2002, Alin. (3) al art. 5 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 544 din 12 octombrie 2001,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 26 februarie 2002. )
(4) Accesul la informațiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:
a) afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al
României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și în pagina de
Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autorității sau al instituției publice, în spatii special destinate acestui
scop.
(5) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să pună la dispoziția persoanelor interesate
contractele de privatizare încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi, prin consultarea la
sediul acestora. Prevederile de mai sus nu se aplica în cazul contractelor de privatizare care se
încadrează în sfera de aplicare a dispozițiilor art. 12 alin. (1).(la 29-06-2007, Alin. (5) al art. 5 a
fost introdus de art. unic din LEGEA nr. 188 din 19 iunie 2007, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 425 din 26 iunie 2007. )
Articolul 6(1) Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile
publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public.
(2) Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora,
informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
(3) Solicitarea în scris a informațiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:
a) autoritatea sau instituția publică la care se adresează cererea;

b) informația solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției publice identificarea
informației de interes public;
c) numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicită primirea
răspunsului.
Articolul 7(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea
informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la
înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare
și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesara pentru identificarea și difuzarea
informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30
de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunica în termen de 5 zile
de la primirea petițiilor.
(3) Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite
condițiile tehnice necesare, și în format electronic.
Articolul 8(1) Pentru informațiile solicitate verbal funcționării din cadrul compartimentelor de
informare și relații publice au obligația să precizeze condițiile și formele în care are loc accesul
la informațiile de interes public și pot furniza pe loc informațiile solicitate.
(2) În cazul în care informațiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să
solicite în scris informația de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele
prevăzute la art. 7.
(3) Informațiile de interes public solicitate verbal se comunica în cadrul unui program minim
stabilit de conducerea autorității sau instituției publice, care va fi afișat la sediul acesteia și care
se va desfășura în mod obligatoriu în timpul funcționării instituției, incluzând și o zi pe
săptămână, după programul de funcționare.
(4) Activitățile de registratură privind petițiile nu se pot include în acest program și se desfășoară
separat.
(5) Informațiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi
comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.
Articolul 9(1) În cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe
documentele deținute de autoritatea sau instituția publică, costul serviciilor de copiere este
suportat de solicitant, în condițiile legii.
(2) Dacă în urma informațiilor primite petentul solicită informații noi privind documentele aflate
în posesia autorității sau a instituției publice, aceasta solicitare va fi tratată ca o nouă petiție,
răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la art. 7 și 8.
Articolul 10Nu este supusă prevederilor art. 7-9 activitatea autorităților și instituțiilor publice de
răspunsuri la petiții și de audiente, desfășurată potrivit specificului competentelor acestora, dacă
aceasta privește alte aprobări, autorizări, prestări de servicii și orice alte solicitări în afara
informațiilor de interes public.
Articolul 11(1) Persoanele care efectuează studii și cercetări în folos propriu sau în interes de
serviciu au acces la fondul documentaristic al autorității sau al instituției publice pe baza
solicitării personale, în condițiile legii.
(2) Copiile de pe documentele deținute de autoritatea sau de instituția publică se realizează în
condițiile art. 9.
Articolul 11^1Orice autoritate contractantă, astfel cum este definita prin lege, are obligația să
pună la dispoziția persoanei fizice sau juridice interesate, în condițiile prevăzute la art. 7,
contractele de achiziții publice.(la 16-10-2006, Art. 11^1 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din
LEGEA nr. 380 din 5 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 13
octombrie 2006. )
Articolul 12(1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv,
la art. 11^1, următoarele informații:(la 16-10-2006, Partea introductivă a alin. (1) al art. 12 a fost
modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 380 din 5 octombrie 2006, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 13 octombrie 2006. )
a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din
categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;
b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice
și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;
c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce
atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurentei
loiale, potrivit legii;(la 14-10-2006, Lit. c) a alin. (1) al art. 12 a fost modificată de pct. 2 al art.
unic din LEGEA nr. 371 din 5 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din
11 octombrie 2006. )
d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează
rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea
corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării
unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;
g) informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.(2) Răspunderea
pentru aplicarea masurilor de protejare a informațiilor aparținând categoriilor prevăzute la alin.
(1) revine persoanelor și autorităților publice care dețin astfel de informații, precum și
instituțiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informațiilor.
Articolul 13Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o
instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de
interes public.
Articolul 14(1) Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații
de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții
publice.
(2) Informațiile publice de interes personal nu pot fi transferate intre autoritățile publice decât în
temeiul unei obligații legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele
informații potrivit art. 2.Secţiunea a 2-a Dispoziții speciale privind accesul mijloacelor de
informare în masă la informațiile de interes public
Articolul 15(1) Accesul mijloacelor de informare în masa la informațiile de interes public este
garantat.
(2) Activitatea de culegere și de difuzare a informațiilor de interes public, desfășurată de
mijloacele de informare în masa, constituie o concretizare a dreptului cetățenilor de a avea acces
la orice informație de interes public.
Articolul 16Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masa la informațiile de
interes public autoritățile și instituțiile publice au obligația să desemneze un purtător de cuvânt,
de regula din cadrul compartimentelor de informare și relații publice.
Articolul 17(1) Autoritățile publice au obligația să organizeze periodic, de regula o data pe luna,
conferințe de presa pentru aducerea la cunoștință a informațiilor de interes public.
(2) În cadrul conferințelor de presa autoritățile publice sunt obligate să răspundă cu privire la
orice informații de interes public.
Articolul 18(1) Autoritățile publice au obligația să acorde fără discriminare acreditare ziariștilor
și reprezentanților mijloacelor de informare în masa.
(2) Acreditarea se acordă la cerere, în termen de doua zile de la înregistrarea acesteia.
(3) Autoritățile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist
numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normala a activității autorității publice și care nu
privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condițiile și în limitele legii.
(4) Refuzul acordării acreditării și retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris și nu
afectează dreptul organismului de presă de a obține acreditarea pentru un alt ziarist.
Articolul 19(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să informeze în timp util mijloacele
de informare în masă asupra conferințelor de presa sau oricăror alte acțiuni publice organizate de
acestea.
(2) Autoritățile și instituțiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de
informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea.
(3) Autoritățile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare și funcționare să
desfășoare activități specifice în prezenta publicului sunt obligate să permită accesul presei la
acele activități, în difuzarea materialelor obținute de ziariști urmând să se țină seama doar de
deontologia profesională.
Articolul 20Mijloacele de informare în masa nu au obligația să publice informațiile furnizate de
autoritățile sau de instituțiile publice.C
apitolul III Sancțiuni
Articolul 21(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții
publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea
disciplinara a celui vinovat.
(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității
sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către
persoana lezată.
(3) Dacă după cercetarea administrativa reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se
transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât
informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate
împotriva celui vinovat.
Articolul 22(1) În cazul în care o persoana se considera vătămată în drepturile sale, prevăzute în
prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a
carei raza teritorială domiciliază sau în a carei raza teritorială se afla sediul autorității ori al
instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului
prevăzut la art. 7.
(2) Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes
public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale.
(3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului.
(4) Decizia Curții de apel este definitiva și irevocabilă.
 (5) Atât plângerea, cât și recursul se judecă în instanță, în procedură de urgență, și sunt scutite de
taxă de timbru.(la 02-06-2012, Alin. (5) al art. 22 a fost modificat de art. 42 din LEGEA nr. 76
din 24 mai 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. )
Capitolul IV Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 23(1) Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(2) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României,
Partea I, Guvernul va elabora, la inițiativa Ministerului Informațiilor Publice, normele
metodologice de aplicare a acesteia.
Articolul 24(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul
Informațiilor Publice, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și Ministerul
Finanțelor Publice vor înainta Guvernului propuneri privind masurile necesare pentru ca
informațiile de interes public să devină disponibile în mod progresiv prin intermediul unor baze
de date informatizate accesibile publicului la nivel național.
(2) Masurile prevăzute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autorităților și instituțiilor publice cu
echipamentele de tehnica de calcul adecvate.
Articolul 25Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga orice prevederi contrare.Aceasta
lege a fost adoptată de Senat în ședință din 13 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art.
74 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
PAUL PĂCURARUAceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședință din 18
septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU------

NORME METODOLOGICE din 7 februarie 2002de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind

liberul acces la informațiile de interes public
EMITENT  GUVERNUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 167 din 8 martie 2002

Notă
Aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123 din 7 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002.
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1(1) Prezentele norme metodologice stabilesc principiile, procedurile și regulile de
aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
(2) Dispozițiile prezentelor norme metodologice se aplica tuturor autorităților și instituțiilor publice,
astfel cum sunt definite prin Legea nr. 544/2001.
Articolul 2Aplicarea Legii nr. 544/2001 se face cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul transparenței - autoritățile și instituțiile publice au obligația să își desfășoare activitatea
într-o maniera deschisă față de public, în care accesul liber și neîngrădit la informațiile de interes
public să constituie regula, iar limitarea accesului la informație să constituie excepția, în condițiile
legii;
b) principiul aplicării unitare - autoritățile și instituțiile publice asigura respectarea legii în mod
unitar, în conformitate cu prevederile acesteia și ale prezentelor norme metodologice.
c) principiul autonomiei - fiecare autoritate sau instituție publică va elabora propriul regulament de
organizare și funcționare a compartimentelor de informare și relații publice, în conformitate cu
prevederile legii și ale prezentelor norme metodologice.
Capitolul II Organizarea și asigurarea accesului liber la informațiile de interes public
Articolul 3(1) Pentru organizarea și asigurarea accesului liber și neîngrădit al oricărei persoane la
informațiile de interes public autoritățile și instituțiile publice au obligația de a organiza
compartimente specializate de informare și relații publice sau de a desemna persoane cu atribuții în
acest domeniu.
(2) Compartimentele specializate de informare și relații publice pot fi organizate, în cadrul
autorităților sau instituțiilor publice centrale ori locale, ca birouri, servicii, direcții sau direcții
generale, în subordinea conducătorului autorității sau instituției publice respective, care, în funcție
de situație, poate dispune coordonarea acestora de către o alta persoana din conducerea autorității
sau instituției publice respective.
(3) Atribuțiile, organizarea și funcționarea compartimentelor de informare și relații publice se
stabilesc, în baza legii și a dispozițiilor prezentelor norme metodologice, prin regulamentul de
organizare și funcționare a autorității sau a instituției publice respective.
Articolul 4(1) Pentru buna desfășurare a activității de informare și relații publice în cadrul
autorităților și instituțiilor publice, aceasta poate fi organizată cu următoarele componente:
a) informarea presei;
b) informarea publică directa a persoanelor;
c) informarea interna a personalului;
d) informarea interinstituțională.
(2) Informarea directa a persoanelor și informarea presei sunt, potrivit legii, componente obligatorii
și nu exclud celelalte componente ale activității de informare și relații publice.
Articolul 5În cadrul compartimentelor de informare și relații publice ale instituțiilor și autorităților
publice activitatea de informare publică directa a persoanelor și cea de informare a presei se pot
organiza distinct.
Articolul 6(1) La nivelul Administrației Prezidențiale, aparatului de lucru al Camerei Deputaților și
al Senatului, aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor, al celorlalte organe de specialitate
ale administrației publice centrale, sediilor centrale ale regiilor autonome și al altor instituții publice
centrale, precum și la nivelul autorităților administrative autonome, prefecturilor, consiliilor
județene și consiliilor locale ale municipiilor, orașelor și sectoarelor municipiului București,
structurile organizatorice existente de comunicare vor fi reorganizate în compartimente de informare
și relații publice și vor include în mod obligatoriu cel puțin un birou (o structura) de informare
publică și un birou (o structura) de relații cu presa.
(2) La nivelul structurilor descentralizate ale autorităților și instituțiilor publice centrale se vor
organiza birouri de informare și relații publice, iar atribuțiile pe linia relației cu presa și a informării
directe a persoanelor vor fi îndeplinite distinct de persoane special desemnate în acest scop.
(3) La nivelul comunelor atribuțiile pe linia relației cu presa și a informării directe a persoanelor pot
fi îndeplinite de o persoana special desemnată în acest scop de consiliul local.
Articolul 7Fiecare autoritate sau instituție publică va stabili, în funcție de specificul propriu al
activităților, numărul de persoane necesar pentru îndeplinirea în bune condiții a atribuțiilor care
revin autorității/instituției pe linia informării și relațiilor publice.
Articolul 8(1) Pentru accesul publicului la informațiile de interes public difuzate din oficiu, la
sediul fiecărei instituții sau autorități publice se vor organiza în cadrul compartimentelor de
informare și relații publice puncte de informare-documentare.
(2) Prezentarea în format electronic a informațiilor comunicate din oficiu de către instituțiile și
autoritățile publice prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3) se va realiza eșalonat, avându-se în vedere
dotarea cu tehnica de calcul.
Capitolul III Procedurile privind accesul liber la informațiile de interes public
Articolul 9Autoritățile și instituțiile publice asigura accesul la informațiile de interes public, din
oficiu sau la cerere, în condițiile legii.
Articolul 10(1) Informațiile de interes public care se comunica din oficiu, conform legii, vor fi
prezentate într-o forma accesibilă și concisă care să faciliteze contactul persoanei interesate cu
autoritatea sau instituția publică.
(2) Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a publica și de a actualiza anual un buletin
informativ care va cuprinde informațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.
(3) Autoritățile publice sunt obligate să dea din oficiu publicității un raport periodic de activitate, cel
puțin anual, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Raportul de activitate
va fi elaborat în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 la prezentele norme metodologice.
Articolul 11(1) Accesul la informațiile de interes public comunicate din oficiu se realizează prin:
a) afișare la sediul autorității sau instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al
României sau în mijloacele de informare în masa, în publicații proprii, precum și în pagina de
Internet proprie;
b) consultare la sediul autorității sau instituției publice, în punctele de informare-documentare, în
spații special destinate acestui scop.(2) Afișarea la sediul autorității sau instituției publice este, în
cazul tuturor autorităților și instituțiilor publice, modalitatea minima obligatorie de difuzare a
informațiilor de interes public comunicate din oficiu.
Articolul 12În unitățile administrativ-teritoriale în care o minoritate națională deține o pondere de
cel puțin 20% din numărul populației informațiile ce se comunica din oficiu se vor difuza și în limba
minorității respective.
Articolul 13Solicitarea informațiilor de interes public, altele decât cele prevăzute să fie comunicate
din oficiu, va fi adresată instituției sau autorității publice, în condițiile art. 6 din Legea nr. 544/2001.
Articolul 14(1) Pentru a facilita redactarea solicitării și a reclamației administrative autoritățile și
instituțiile publice vor pune gratuit la dispoziție persoanei interesate formulare-tip.
(2) Modelele formularelor-tip ale cererii de informații de interes public și ale reclamației
administrative sunt prezentate în anexele nr. 1, 2a) și 2b).
(3) Modelul scrisorii de răspuns la cerere și cel al scrisorii de răspuns la reclamația administrativă,
împreună cu modelul registrului pentru înregistrarea documentelor prevăzute la alin. (2), sunt
prezentate în anexele nr. 3, 4 și 5.
Articolul 15(1) Informațiile de interes public pot fi solicitate și comunicate și în format electronic.
(2) Solicitarea de informații de interes public sau reclamația administrativă se poate transmite prin
e-mail, conform modelelor formularelor-tip prezentate în anexele nr. 1, 2a) și 2b).(3) Informațiile de
interes public solicitate în scris, în format electronic, pot fi comunicate prin e-mail sau înregistrate
pe dischetă.
Articolul 16Termenele pentru comunicarea în scris a unui răspuns solicitanților de informații de
interes public sunt cele prevăzute de Legea nr. 544/2001, și anume:
a) 10 zile lucrătoare pentru comunicarea informației de interes public solicitate, dacă aceasta a fost
indentificată în acest termen;
b) 10 zile lucrătoare pentru anunțarea solicitantului că termenul inițial prevăzut la lit. a) nu a fost
suficient pentru identificarea informației solicitate;
c) 30 de zile lucrătoare pentru comunicarea informației de interes public identificate peste termenul
prevăzut la lit. a);
d) 5 zile lucrătoare pentru transmiterea refuzului de comunicare a informației solicitate și a
motivării refuzului.
Articolul 17Programul zilnic al compartimentelor de informare și relații publice va fi cel al
autorităților sau instituțiilor publice respective, stabilit prin regulamentul propriu de organizare și
funcționare, incluzând într-o zi pe saptămână și ore după programul de funcționare.
Articolul 18(1) Accesul la informațiile de interes public este gratuit.
(2) Costul serviciilor de copiere va fi suportat de solicitant, în condițiile legii.
(3) Plata serviciilor de copiere se va face la casieria fiecărei autorități sau instituții publice.
Capitolul IV Funcționarea structurilor responsabile de informarea publică directa
Articolul 19 Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa asigura
rezolvarea solicitărilor privind informațiile de interes public și organizarea și funcționarea punctului
de informare-documentare.
Articolul 20(1) Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa primesc
solicitările privind informațiile de interes public.
(2) Solicitarea de informații de interes public este acțiunea verbală sau scrisă (pe suport de hârtie sau
electronic) prin care o persoana (fizica sau juridică, română ori străină) poate cere informații
considerate ca fiind de interes public.
(3) În cazul formulării verbale a solicitării informația este furnizată pe loc, dacă este posibil, sau cu
îndrumarea solicitantului să adreseze o cerere în scris.
(4) Cererile formulate în scris, pe suport de hârtie sau pe suport electronic (e-mail), inclusiv cele
prevăzute la alin. (3), se înregistrează la structurile sau la persoanele responsabile de informarea
publică directa, care eliberează solicitantului o confirmare scrisă conținând data și numărul de
înregistrare a cererii.
Articolul 21(1) După primirea și înregistrarea cererii structurile sau persoanele responsabile de
informarea publică directa realizează o evaluare primara a solicitării, în urma căreia se stabilește
dacă informația solicitată este o informație comunicată din oficiu, furnizabilă la cerere sau exceptată
de la liberul acces.
(2) În cazul în care informația solicitată este deja comunicată din oficiu în una dintre formele
precizate la art. 5 din Legea nr. 544/2001, se asigura de îndată, dar nu mai târziu de 5 zile,
informarea solicitantului despre acest lucru, precum și sursa unde informația solicitată poate fi
găsită.
Articolul 22(1) În cazul în care informația solicitată nu este dintre cele care se comunica din oficiu,
solicitarea se transmite structurilor competente din cadrul autorităților și instituțiilor publice, pentru
a verifica respectarea prevederilor art. 12 din Legea nr. 544/2001.
(2) În cazul în care informația solicitată este identificată ca fiind exceptată de la accesul liber la
informație, se asigura, în termen de 5 zile de la înregistrare, informarea solicitantului despre acest
lucru.
(3) Structurile prevăzute la alin. (1) au obligația să identifice și să actualizeze informațiile de interes
public care sunt exceptate de la accesul liber, potrivit legii.
Articolul 23(1) Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa primesc de la
structurile prevăzute la art. 22 alin. (1) răspunsul la solicitarea primită și redactează răspunsul către
solicitant împreună cu informația de interes public sau cu motivația întârzierii ori a respingerii
solicitării, în condițiile legii.
(2) Răspunsul se înregistrează și se transmite persoanei interesate, pe suportul solicitat, în termenul
legal.
Articolul 24În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competentele instituției sau autorității
publice, în termen de 5 zile de la primire structurile sau persoanele responsabile de informarea
publică directa transmit solicitarea către instituțiile sau autoritățile competente și informează
solicitantul despre aceasta.
Articolul 25Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa țin evidenta
răspunsurilor și a chitanțelor remise de solicitanți privind plata costurilor de copiere a materialelor
solicitate.
Articolul 26Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa realizează
organizarea și funcționarea punctului de informare-documentare, după cum urmează:
a) asigura publicarea buletinului informativ al autorității sau instituției publice, care va cuprinde
informațiile de interes public comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001;
b) asigura publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, a raportului de activitate al
autorității sau instituției publice;
c) asigura disponibilitatea în format scris (la afișier, sub forma de broșuri sau electronic - dischete,
CD, pagina de Internet) a informațiilor comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr.
544/2001;
d) organizează în cadrul punctului de informare-documentare al instituției accesul publicului la
informațiile furnizate din oficiu.
Articolul 27(1) Fiecare instituție sau autoritate publică va întocmi anual, prin structurile de
informare și relații publice, un raport privind accesul la informațiile de interes public, care va
cuprinde:
a) numărul total de solicitări de informații de interes public;
b) numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes;
c) numărul de solicitări rezolvate favorabil;
d) numărul de solicitări respinse, defalcat în funcție de motivația respingerii (informații exceptate
de la acces, inexistente etc.);
e) numărul de solicitări adresate în scris: 1. pe suport de hârtie; 2. pe suport electronic;
f) numărul de solicitări adresate de persoane fizice;
g) numărul de solicitări adresate de persoane juridice;
h) numărul de reclamații administrative: 1. rezolvate favorabil; 2. respinse;
i) numărul de plângeri în instanță: 1 rezolvate favorabil; 2. respinse; 3. în curs de soluționare;
j) costurile totale ale compartimentului de informare și relații publice;
k) sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a informațiilor de interes public solicitate;
l) numărul estimativ de vizitatori ai punctului de informare-documentare.
(2) Acest raport va fi adresat conducătorului autorității sau instituției publice respective și va fi făcut
public.
(3) Autoritățile și instituțiile publice centrale vor asigura colectarea rapoartelor din teritoriu, urmând
ca situațiile centralizate să fie trimise Ministerului Informațiilor Publice.
Capitolul V Funcționarea structurilor responsabile de relația cu presa
Articolul 28Dispozițiile speciale privind accesul mijloacelor de informare în masa la informațiile de
interes public, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 544/2001, se referă în mod explicit la
obligațiile autorităților și instituțiilor publice și nu reglementează în nici un fel activitatea mass-
media.
Articolul 29Structurile sau persoanele responsabile de relația cu presa a instituției sau autorității
publice respective au următoarele atribuții:
a) să furnizeze ziariștilor, prompt și complet, orice informație de interes public care privește
activitatea instituției sau autorității publice pe care o reprezintă;
b) să acorde fără discriminare, în termen de cel mult doua zile de la înregistrare, acreditarea
ziariștilor și a reprezentanților mijloacelor de informare în masa;
c) să informeze în timp util și să asigure accesul ziariștilor la activitățile și acțiunile de interes
public organizate de instituția sau autoritatea publică;
d) să asigure, periodic sau de fiecare data când activitatea instituției ori a autorității publice prezintă
un interes public imediat, difuzarea de comunicate, informări de presa, organizarea de conferințe de
presa, interviuri sau briefinguri;
e) să difuzeze ziariștilor dosare de presa legate de evenimente sau de activități ale instituției ori
autorității publice;
f) să nu refuze sau să nu retragă acreditarea unui ziarist decât numai pentru fapte care împiedica
desfășurarea normală a activității instituției sau autorității publice respective și care nu privesc
opiniile exprimate în presa de respectivul ziarist;
g) în cazul retragerii acreditării unui ziarist, să asigure organismului de presa obținerea acreditării
pentru un alt ziarist.
Articolul 30(1) Acreditarea se acorda, la cerere, ziariștilor și instituțiilor de presa solicitante.
Legitimațiile de acreditare nu sunt transmisibile și se referă la prezenta fizica a ziaristului în sediul
sau la activitățile autorității ori instituției publice, la care accesul presei este permis.
(2) Acreditarea ziariștilor nu atrage controlul autorităților sau instituțiilor publice ce au acordat
acreditarea asupra materialelor publicate de ziaristul acreditat.
(3) Participarea ziariștilor la activitățile autorităților sau instituțiilor publice nu va putea fi limitată
ori restricționată prin reglementări interne ce exced textului Legii nr. 544/2001.

Capitolul VI Sancțiuni
Articolul 31Răspunderea disciplinară a funcționarului desemnat pentru aplicarea prevederilor Legii
nr. 544/2001 se stabilește conform Statutului funcționarilor publici, statutelor speciale sau, după caz,
Codului muncii.
Articolul 32În cazul în care o persoana consideră că dreptul privind accesul la informațiile de
interes public a fost încălcat, aceasta se poate adresa cu reclamație administrativă conducătorului
autorității sau instituției publice căreia i-a fost solicitată informația.
Articolul 33Persoana care se considera vătămată în drepturile sale poate depune reclamația
administrativă prevăzută la art. 32 în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștința a refuzului
explicit sau tacit al angajaților din cadrul autorității sau instituției publice pentru aplicarea
prevederilor Legii nr. 544/2001 și ale prezentelor norme metodologice.
Articolul 34În cazul în care reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul la aceasta se transmite
solicitantului care se considera lezat în termen de 15 zile de la depunerea reclamației administrative.
Acest răspuns va conține informațiile de interes public solicitate inițial și, de asemenea, va menționa
sancțiunile disciplinare aplicate în cazul funcționarului vinovat, în condițiile legii.Articolul
35(1) Pentru analiza reclamațiilor administrative ale persoanelor, vizând nerespectarea
prevederilor Legii nr. 544/2001 și ale prezentelor norme metodologice, la nivelul fiecărei autorități
sau instituții publice se constituie o comisie de analiza privind încălcarea dreptului de acces la
informațiile de interes public.
(2) Comisia de analiza privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de interes public va avea
următoarele responsabilități:
a) primește și analizează reclamațiile persoanelor;
b) efectuează cercetarea administrativă;
c) stabilește dacă reclamația persoanei privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de
interes public este întemeiată sau nu;
d) în cazul în care reclamația este întemeiată, propune aplicarea unei sancțiuni disciplinare pentru
personalul responsabil și comunicarea informațiilor de interes public solicitate. În cazul
funcționarilor publici culpabili comisia de analiza va informa despre rezultatul cercetării
administrative comisia de disciplina a autorității sau instituției publice, care va propune aplicarea
unei sancțiuni corespunzătoare, potrivit legii;
e) redactează și trimite răspunsul solicitantului.
Articolul 36(1) Solicitantul care, după primirea răspunsului la reclamația administrativă, se
considera în continuare lezat în drepturile sale prevăzute de lege, poate face plângere la secția de
contencios administrativ a tribunalului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor prevăzute
la art. 7 din Legea nr. 544/2001.
(2) Scutirea de taxa de timbru pentru plângerea la tribunal și recursul la curtea de apel nu include și
scutirea de la plata serviciilor de copiere a informațiilor de interes public solicitate.
Capitolul VII Dispoziții finale
Articolul 37În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice
autoritățile administrației publice centrale și locale și instituțiile publice vor asigura spațiile
necesare, precum și modificarea organigramelor, în vederea punerii în aplicare a prevederilor Legii
nr. 544/2001.
Articolul 38În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice
se vor organiza compartimente de informare și relații publice și vor fi elaborate reglementările
interne de organizare și funcționare a acestora.
Articolul 39Informatizarea compartimentelor de informare și relații publice va fi asigurată de
instituțiile și autoritățile publice, pe baza propunerilor aprobate de Guvern, în condițiile art. 24 din
Legea nr. 544/2001.
Articolul 40
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
Anexa nr. 1la normele metodologice

CERERE
–TIP- model
-Denumirea autorității sau instituției publice..........................
Sediul/Adresa .........................................................
Data ..................................................................

Stimate domnule/Stimată doamnă ........................................,

Prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de
interes public. Doresc să primesc o copie de pe următoarele documente (petentul este rugat să
enumere cât mai concret documentele sau informațiile solicitate): ..................................................
Doresc ca informațiile solicitate să îmi fie furnizate, în format electronic, la următoarea adresa de e-
mail (opțional): .....................................
Sunt dispus să plătesc taxele aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate (dacă se
solicita copii în format scris).Va mulțumesc pentru solicitudine,.......................(semnătura
petentului)
Numele și prenumele petentului .................................
Adresa .........................................................
Profesia (opțional) ............................................
Telefon (opțional) .............................................
Fax (opțional) .................................................
Anexa nr. 2a)
la normele metodologice
RECLAMAȚIE ADMINISTRATIVĂ
(1)
- model -Denumirea autorității sau instituției publice
............................Sediul/Adresa
............................................................Data .....................................................................
Stimate domnule/Stimată doamnă ..........................................,Prin prezenta formulez o reclamație
administrativă, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public,
întrucât la cererea nr. ........ din data de .......... am primit un răspuns negativ, la data de ......, într-o
scrisoare semnată de ....../(completați numele respectivului funcționar).....Documentele de interes
public solicitate erau
următoarele: ...........................................................................................................................................
...........................
Documentele solicitate se încadrează în categoria informațiilor de interes public, din următoarele
considerente: ....................................................................................................................
Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi informațiile de interes public solicitate
în scris/în format electronic, considerând ca dreptul meu la informație, conform legii, a fost lezat.Vă
mulțumesc pentru solicitudine,........................(semnătura petentului)Numele și adresa
petentului ............................
Adresa .................................................
Telefon ................................................
Fax ....................................................
Anexa nr. 2b)
la normele metodologice
RECLAMAȚIE ADMINISTRATIVĂ (2)
- model -Denumirea autorității sau instituției publice
.............................Sediul/Adresa
.............................................................Data ......................................................................
Stimate domnule/Stimată doamnă .........................................,
Prin prezenta formulez o reclamație administrativă, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informațiile de interes public, întrucât la cererea nr. ....... din data de ............. nu am primit
informațiile solicitate în termenul legal, stabilit de lege. Documentele de interes public solicitate
erau următoarele: ............................
Documentele solicitate se încadrează în categoria informațiilor de interes public, din următoarele
considerente: .........................................
Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi informațiile de interes public solicitate
în scris/în format electronic, considerând ca dreptul meu la informație, conform legii, a fost lezat.
Vă mulțumesc pentru solicitudine,..........................(semnătura petentului)
Numele și adresa petentului ............................
Adresa .................................................
Telefon ................................................
Fax ....................................................
Anexa nr. 3
la normele metodologice
RĂSPUNS LA CERERE
- model
-De la:
Denumirea autorității sau instituției publice ...........................
Sediul/Adresa ...........................................................
Persoana de contact .....................................................
Data .....................
Către:Numele și prenumele petentului ..........................................
Adresa ..................................................................
Stimate domnule/Stimată doamnă .........................................,
În urma cererii dumneavoastră nr. ....... din data de ........, prin care, conform Legii nr.
544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicitați o copie de pe următoarele
documente: .......................
(1) vă trimitem, în anexa la prezenta scrisoare, informațiile solicitate;
(2) vă informăm că informațiile solicitate nu au putut fi identificate și expediate în termenul inițial
de 10 zile, urmând să vă parvină în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii
dumneavoastră;
(3) vă informăm că pentru rezolvarea cererii dumneavoastră trebuie să vă adresați
la ................................,întrucât instituția noastră nu deține informațiile solicitate;
(4) vă informăm că informațiile solicitate nu se încadrează în categoria informațiilor de interes
public, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor;
(5) vă informăm că informațiile solicitate nu există în baza de date a instituției noastre.Informațiile
solicitate v-au fost furnizate în format electronic, la următoarea adresă de e-mail
(opțional): ......................................Taxele aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate
sunt următoarele (când este cazul): ...............................................Al dumneavoastră,..........................
(semnătura funcționarului)
Anexa nr. 4
la normele metodologice
RĂSPUNS LA RECLAMAȚIE
- model -De la:Denumirea autorității sau instituției publice .............................
Sediul/Adresa .............................................................
Persoana de contact .......................................................
Data ...........................
Către:Numele și prenumele petentului .......................................
Adresa ...............................................................
Stimate domnule/Stimată doamnă ......................................,
În urma reclamației dumneavoastră nr. ..... din data de ..........., conform Legii nr. 544/2001 privind
liberul acces la informațiile de interes public, după răspunsul negativ primit/întârzierea răspunsului
la cererea nr. ....... din data de ........., prin care, conform legii sus-menționate, solicitați documentele
de mai jos: ......................................................................vă informăm că decizia de a nu primi (la
termen) documentele solicitate:
(1) se încadrează în prevederile legii, fiind vorba despre informații exceptate de la accesul liber al
cetățenilor;
(2) nu se încadrează în prevederile legii, fiind o eroare a unui funcționar.
Vă asigurăm, cu scuzele noastre, că informațiile de interes public solicitate vă vor fi transmise în
termenul legal de 15 zile. Funcționarul vinovat pentru decizia eronată în ceea ce vă privește a fost
sancționat cu ......................... .
Al dumneavoastră,..............................(semnătura conducătoruluiautorității sau instituției publice)
Anexa nr. 5
la normele metodologice
REGISTRU
pentru înregistrarea cererilor și răspunsurilor privind accesul
la informațiile de interes public
- model -
Nr. și data Numele și prenumele Informațiile Nr. și data răspun-
cererii solicitantului solicitate Răspunsul*) sului
         
         
         
         
         
         
         
         
*) După caz: Da, acces liber; Termen de 30 de zile; Trimis la ............. (alta instituție); Nu,
informație exceptată; Nu, informație inexistentă.

Anexa nr. 6
la normele metodologice
CADRU ORIENTATIV

pentru elaborarea raportului anual de activitate al autorității

sau instituției publiceUn raport de activitate va trebui să prezinte următoarele elemente standard:
1. misiunea autorității sau instituției publice, precum și obiectivele care trebuia atinse în perioada
de raportare;
2. indici de performanță, cu prezentarea gradului de realizare a acestora;
3. scurta prezentare a programelor desfășurate și a modului de raportare a acestora la obiectivele
autorității sau instituției publice;
4. raportarea cheltuielilor, defalcate pe programe;
5. nerealizări, cu menționarea cauzelor acestora (acolo unde este cazul);
6. propuneri pentru remedierea deficiențelor.-----

+   Capitolul III Drepturile persoanei vizateCapitolul IV Operatorul și persoana

împuternicită de operator
Secţiunea 1 Obligații generale
Articolul 24 Responsabilitatea operatorului
(1) Ținând seama de natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile prelucrării, precum și de
riscurile cu grade diferite de probabilitate și gravitate pentru drepturile și libertățile persoanelor
fizice, operatorul pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a garanta și a
fi în măsură să demonstreze că prelucrarea se efectuează în conformitate cu prezentul
regulament. Respectivele măsuri se revizuiesc și se actualizează dacă este necesar.
(2) Atunci când sunt proporționale în raport cu operațiunile de prelucrare, măsurile menționate
la alineatul (1) includ punerea în aplicare de către operator a unor politici adecvate de protecție a
datelor.
(3) Aderarea la coduri de conduită aprobate, menționate la articolul 40, sau la un mecanism de
certificare aprobat, menționat la articolul 42, poate fi utilizată ca element care să demonstreze
respectarea obligațiilor de către operator.
Articolul 25 Asigurarea protecției datelor începând cu momentul conceperii și în mod
implicit
(1) Având în vedere stadiul actual al tehnologiei, costurile implementării, și natura, domeniul de
aplicare, contextul și scopurile prelucrării, precum și riscurile cu grade diferite de probabilitate și
gravitate pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice pe care le prezintă prelucrarea,
operatorul, atât în momentul stabilirii mijloacelor de prelucrare, cât și în cel al prelucrării în sine,
pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate, cum ar fi pseudonimizarea, care sunt
destinate să pună în aplicare în mod eficient principiile de protecție a datelor, precum reducerea
la minimum a datelor, și să integreze garanțiile necesare în cadrul prelucrării, pentru a îndeplini
cerințele prezentului regulament și a proteja drepturile persoanelor vizate.
(2) Operatorul pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a asigura că, în
mod implicit, sunt prelucrate numai date cu caracter personal care sunt necesare pentru fiecare
scop specific al prelucrării. Respectiva obligație se aplică volumului de date colectate, gradului
de prelucrare a acestora, perioadei lor de stocare și accesibilității lor. În special, astfel de măsuri
asigură că, în mod implicit, datele cu caracter personal nu pot fi accesate, fără intervenția
persoanei, de un număr nelimitat de persoane.
(3) Un mecanism de certificare aprobat în conformitate cu articolul 42 poate fi utilizat drept
element care să demonstreze îndeplinirea cerințelor prevăzute la alineatele (1) și (2) ale
prezentului articol.
Articolul 26 Operatori asociați
(1) În cazul în care doi sau mai mulți operatori stabilesc în comun scopurile și mijloacele de
prelucrare, aceștia sunt operatori asociați. Ei stabilesc într-un mod transparent responsabilitățile
fiecăruia în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului
regulament, în special în ceea ce privește exercitarea drepturilor persoanelor vizate și îndatoririle
fiecăruia de furnizare a informațiilor prevăzute la articolele 13 și 14, prin intermediul unui acord
între ei, cu excepția cazului și în măsura în care responsabilitățile operatorilor sunt stabilite în
dreptul Uniunii sau în dreptul intern care se aplică acestora. Acordul poate să desemneze un
punct de contact pentru persoanele vizate.
(2) Acordul menționat la alineatul (1) reflectă în mod adecvat rolurile și raporturile respective ale
operatorilor asociați față de persoanele vizate. Esența acestui acord este făcută cunoscută
persoanei vizate.
(3) Indiferent de clauzele acordului menționat la alineatul (1), persoana vizată își poate exercita
drepturile în temeiul prezentului regulament cu privire la și în raport cu fiecare dintre operatori.
Articolul 27 Reprezentanții operatorilor sau ai persoanelor împuternicite de operatori care
nu își au sediul în Uniune
(1) În cazul în care se aplică articolul 3 alineatul (2), operatorul sau persoana împuternicită de
operator desemnează în scris un reprezentant în Uniune.
(2) Obligația prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică:
(a) prelucrării care are un caracter ocazional, care nu include, pe scară largă, prelucrarea unor
categorii speciale de date, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (1), sau prelucrarea unor
date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni menționată la articolul
10, și care este puțin susceptibilă de a genera un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor,
ținând cont de natura, contextul, domeniul de aplicare și scopurile prelucrării; sau
(b) unei autorități sau unui organism public.
(3) Reprezentantul își are sediul în unul dintre statele membre în care se află persoanele vizate
ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate în legătură cu furnizarea de bunuri și servicii
sau al căror comportament este monitorizat.
(4) Reprezentantul primește din partea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator un
mandat prin care autoritățile de supraveghere și persoanele vizate, în special, se pot adresa
reprezentantului, în plus față de operator sau persoana împuternicită de operator sau în locul
acestora, cu privire la toate chestiunile legate de prelucrarea, în scopul asigurării respectării
prezentului regulament.
(5) Desemnarea unui reprezentant de către operator sau persoana împuternicită de operator nu
aduce atingere acțiunilor în justiție care ar putea fi introduse împotriva operatorului sau
persoanei împuternicite de operator înseși.
Articolul 28 Persoana împuternicită de operator
(1) În cazul în care prelucrarea urmează să fie realizată în numele unui operator, operatorul
recurge doar la persoane împuternicite care oferă garanții suficiente pentru punerea în aplicare a
unor măsuri tehnice și organizatorice adecvate, astfel încât prelucrarea să respecte cerințele
prevăzute în prezentul regulament și să asigure protecția drepturilor persoanei vizate.
(2) Persoana împuternicită de operator nu recrutează o altă persoană împuternicită de operator
fără a primi în prealabil o autorizație scrisă, specifică sau generală, din partea operatorului. În
cazul unei autorizații generale scrise, persoana împuternicită de operator informează operatorul
cu privire la orice modificări preconizate privind adăugarea sau înlocuirea altor persoane
împuternicite de operator, oferind astfel posibilitatea operatorului de a formula obiecții față de
aceste modificări.
(3) Prelucrarea de către o persoană împuternicită de un operator este reglementată printr-un
contract sau alt act juridic în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care are caracter
obligatoriu pentru persoana împuternicită de operator în raport cu operatorul și care stabilește
obiectul și durata prelucrării, natura și scopul prelucrării, tipul de date cu caracter personal și
categoriile de persoane vizate și obligațiile și drepturile operatorului. Respectivul contract sau act
juridic prevede în special că persoană împuternicită de operator:
(a) prelucrează datele cu caracter personal numai pe baza unor instrucțiuni documentate din
partea operatorului, inclusiv în ceea ce privește transferurile de date cu caracter personal către o
țară terță sau o organizație internațională, cu excepția cazului în care această obligație îi revine
persoanei împuternicite în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care i se aplică; în
acest caz, notifică această obligație juridică operatorului înainte de prelucrare, cu excepția
cazului în care dreptul respectiv interzice o astfel de notificare din motive importante legate de
interesul public;
(b) se asigură că persoanele autorizate să prelucreze datele cu caracter personal s-au angajat să
respecte confidențialitatea sau au o obligație statutară adecvată de confidențialitate;
(c) adoptă toate măsurile necesare în conformitate cu articolul 32;

(d) respectă condițiile menționate la alineatele (2) și (4) privind recrutarea unei alte persoane

împuternicite de operator;
(e) ținând seama de natura prelucrării, oferă asistență operatorului prin măsuri tehnice și
organizatorice adecvate, în măsura în care acest lucru este posibil, pentru îndeplinirea obligației
operatorului de a răspunde cererilor privind exercitarea de către persoana vizată a drepturilor
prevăzute în capitolul III;
(f) ajută operatorul să asigure respectarea obligațiilor prevăzute la articolele 32-36, ținând seama
de caracterul prelucrării și informațiile aflate la dispoziția persoanei împuternicite de operator;
(g) la alegerea operatorului, șterge sau returnează operatorului toate datele cu caracter personal
după încetarea furnizării serviciilor legate de prelucrare și elimină copiile existente, cu excepția
cazului în care dreptul Uniunii sau dreptul intern impune stocarea datelor cu caracter personal;
(h) pune la dispoziția operatorului toate informațiile necesare pentru a demonstra respectarea
obligațiilor prevăzute la prezentul articol, permite desfășurarea auditurilor, inclusiv a inspecțiilor,
efectuate de operator sau alt auditor mandatat și contribuie la acestea.În ceea ce privește primul
paragraf litera (h), persoana împuternicită de operator informează imediat operatorul în cazul în
care, în opinia sa, o instrucțiune încalcă prezentul regulament sau alte dispoziții din dreptul intern
sau din dreptul Uniunii referitoare la protecția datelor.
(4) În cazul în care o persoană împuternicită de un operator recrutează o altă persoană
împuternicită pentru efectuarea de activități de prelucrare specifice în numele operatorului,
aceleași obligații privind protecția datelor prevăzute în contractul sau în alt act juridic încheiat
între operator și persoana împuternicită de operator, astfel cum se prevede la alineatul (3), revin
celei de a doua persoane împuternicite, prin intermediul unui contract sau al unui alt act juridic,
în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern, în special furnizarea de garanții suficiente
pentru punerea în aplicare a unor măsuri tehnice și organizatorice adecvate, astfel încât
prelucrarea să îndeplinească cerințele prezentului regulament. În cazul în care această a doua
persoană împuternicită nu își respectă obligațiile privind protecția datelor, persoana împuternicită
inițială rămâne pe deplin răspunzătoare față de operator în ceea ce privește îndeplinirea
obligațiilor acestei a doua persoane împuternicite.
(5) Aderarea persoanei împuternicite de operator la un cod de conduită aprobat, menționat
la articolul 40, sau la un mecanism de certificare aprobat, menționat la articolul 42, poate fi
utilizată ca element prin care să se demonstreze existența garanțiilor suficiente menționate
la alineatele (1) și (4) din prezentul articol.
(6) Fără a aduce atingere unui contract individual încheiat între operator și persoana
împuternicită de operator, contractul sau celălalt act juridic menționat la alineatele (3) și (4) din
prezentul articol se poate baza, integral sau parțial, pe clauze contractuale standard menționate
la alineatele (7) și (8) din prezentul articol, inclusiv atunci când fac parte dintr-o certificare
acordată operatorului sau persoanei împuternicite de operator în temeiul articolelor 42 și 43.
(7) Comisia poate să prevadă clauze contractuale standard pentru aspectele menționate
la alineatele (3) și (4) din prezentul articol și în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 93 alineatul (2).
(8) O autoritate de supraveghere poate să adopte clauze contractuale standard pentru aspectele
menționate la alineatele (3) și (4) din prezentul articol și în conformitate cu mecanismul pentru
asigurarea coerenței menționat la articolul 63.
(9) Contractul sau celălalt act juridic menționat la alineatele (3) și (4) se formulează în scris,
inclusiv în format electronic.
(10) Fără a aduce atingere articolelor 82, 83 și 84, în cazul în care o persoană împuternicită de
operator încalcă prezentul regulament, prin stabilirea scopurilor și mijloacelor de prelucrare a
datelor cu caracter personal, persoana împuternicită de operator este considerată a fi un operator
în ceea ce privește prelucrarea respectivă.
Articolul 29 Desfășurarea activității de prelucrare sub autoritatea operatorului sau a
persoanei împuternicite de operator
Persoana împuternicită de operator și orice persoană care acționează sub autoritatea operatorului
sau a persoanei împuternicite de operator care are acces la date cu caracter personal nu le
prelucrează decât la cererea operatorului, cu excepția cazului în care dreptul Uniunii sau dreptul
intern îl obligă să facă acest lucru.
Articolul 30 Evidențele activităților de prelucrare
(1) Fiecare operator și, după caz, reprezentantul acestuia păstrează o evidență a activităților de
prelucrare desfășurate sub responsabilitatea lor. Respectiva evidență cuprinde toate următoarele
informații:
(a) numele și datele de contact ale operatorului și, după caz, ale operatorului asociat, ale
reprezentantului operatorului și ale responsabilului cu protecția datelor;
(b) scopurile prelucrării;

(c) o descriere a categoriilor de persoane vizate și a categoriilor de date cu caracter personal;

(d) categoriile de destinatari cărora le-au fost sau le vor fi divulgate datele cu caracter personal,
inclusiv destinatarii din țări terțe sau organizații internaționale;
(e) dacă este cazul, transferurile de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație
internațională, inclusiv identificarea țării terțe sau a organizației internaționale respective și, în
cazul transferurilor menționate la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf, documentația care
dovedește existența unor garanții adecvate;
(f) acolo unde este posibil, termenele-limită preconizate pentru ștergerea diferitelor categorii de
date;
(g) acolo unde este posibil, o descriere generală a măsurilor tehnice și organizatorice de
securitate menționate la articolul 32 alineatul (1).
(2) Fiecare persoană împuternicită de operator și, după caz, reprezentantul persoanei
împuternicite de operator păstrează o evidență a tuturor categoriilor de activități de prelucrare
desfășurate în numele operatorului, care cuprind:
(a) numele și datele de contact ale persoanei sau persoanelor împuternicite de operator și ale
fiecărui operator în numele căruia acționează această persoană (aceste persoane), precum și, după
caz, ale reprezentantului operatorului sau ale reprezentantului persoanei împuternicite de
operator, și ale responsabilului cu protecția datelor;
(b) categoriile de activități de prelucrare desfășurate în numele fiecărui operator;

(c) dacă este cazul, transferurile de date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație
internațională, inclusiv identificarea țării terțe sau a organizației internaționale respective și, în
cazul transferurilor prevăzute la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf, documentația care
dovedește existența unor garanții adecvate;
(d) acolo unde este posibil, o descriere generală a măsurilor tehnice și organizatorice de
securitate menționate la articolul 32 alineatul (1).
(3) Evidențele menționate la alineatele (1) și (2) se formulează în scris, inclusiv în format
electronic.
(4) Operatorul sau persoana împuternicită de acesta, precum și, după caz, reprezentantul
operatorului sau al persoanei împuternicite de operator pun evidențele la dispoziția autorității de
supraveghere, la cererea acesteia.
(5) Obligațiile menționate la alineatele 1 și 2 nu se aplică unei întreprinderi sau organizații cu
mai puțin de 250 de angajați, cu excepția cazului în care prelucrarea pe care o efectuează este
susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, prelucrarea nu
este ocazională sau prelucrarea include categorii speciale de date, astfel cum se prevede
la articolul 9 alineatul (1), sau date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și
infracțiuni, astfel cum se menționează la articolul 10.
Articolul 31 Cooperarea cu autoritatea de supraveghere
Operatorul și persoana împuternicită de operator și, după caz, reprezentantul acestora
cooperează, la cerere, cu autoritatea de supraveghere în îndeplinirea sarcinilor acesteia.Secţiunea
2 Securitatea datelor cu caracter personal
Articolul 32 Securitatea prelucrării
(1) Având în vedere stadiul actual al dezvoltării, costurile implementării și natura, domeniul de
aplicare, contextul și scopurile prelucrării, precum și riscul cu diferite grade de probabilitate și
gravitate pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, operatorul și persoana împuternicită de
acesta implementează măsuri tehnice și organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel
de securitate corespunzător acestui risc, incluzând printre altele, după caz:
(a) pseudonimizarea și criptarea datelor cu caracter personal;

(b) capacitatea de a asigura confidențialitatea, integritatea, disponibilitatea și rezistența continue

ale sistemelor și serviciilor de prelucrare;
(c) capacitatea de a restabili disponibilitatea datelor cu caracter personal și accesul la acestea în
timp util în cazul în care are loc un incident de natură fizică sau tehnică;
(d) un proces pentru testarea, evaluarea și aprecierea periodice ale eficacității măsurilor tehnice
și organizatorice pentru a garanta securitatea prelucrării.
(2) La evaluarea nivelului adecvat de securitate, se ține seama în special de riscurile prezentate
de prelucrare, generate în special, în mod accidental sau ilegal, de distrugerea, pierderea,
modificarea, divulgarea neautorizată sau accesul neautorizat la datele cu caracter personal
transmise, stocate sau prelucrate într-un alt mod.
(3) Aderarea la un cod de conduită aprobat, menționat la articolul 40, sau la un mecanism de
certificare aprobat, menționat la articolul 42, poate fi utilizată ca element prin care să se
demonstreze îndeplinirea cerințelor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol.
(4) Operatorul și persoana împuternicită de acesta iau măsuri pentru a asigura faptul că orice
persoană fizică care acționează sub autoritatea operatorului sau a persoanei împuternicite de
operator și care are acces la date cu caracter personal nu le prelucrează decât la cererea
operatorului, cu excepția cazului în care această obligație îi revine în temeiul dreptului Uniunii
sau al dreptului intern.
Articolul 33 Notificarea autorității de supraveghere în cazul încălcării securității datelor cu
caracter personal
(1) În cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal, operatorul
notifică acest lucru autorității de supraveghere competente în temeiul articolului 55, fără
întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în termen de cel mult 72 de ore de la data la care a
luat cunoștință de aceasta, cu excepția cazului în care este puțin probabil să genereze un risc
pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice. În cazul în care notificarea către autoritatea de
supraveghere nu are loc în termen de 72 de ore, aceasta este însoțită de o explicație motivată
pentru întârziere.
(2) Persoana împuternicită de operator înștiințează operatorul fără întârzieri nejustificate după ce
ia cunoștință de o încălcare a securității datelor cu caracter personal.
(3) Notificarea menționată la alineatul (1) cel puțin:
(a) descrie caracterul încălcării securității datelor cu caracter personal, inclusiv, acolo unde este
posibil, categoriile și numărul aproximativ al persoanelor vizate în cauză, precum și categoriile și
numărul aproximativ al înregistrărilor de date cu caracter personal în cauză;
(b) comunică numele și datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor sau un alt punct
de contact de unde se pot obține mai multe informații;
(c) descrie consecințele probabile ale încălcării securității datelor cu caracter personal;

(d) descrie măsurile luate sau propuse spre a fi luate de operator pentru a remedia problema
încălcării securității datelor cu caracter personal, inclusiv, după caz, măsurile pentru atenuarea
eventualelor sale efecte negative.
(4) Atunci când și în măsura în care nu este posibil să se furnizeze informațiile în același timp,
acestea pot fi furnizate în mai multe etape, fără întârzieri nejustificate.
(5) Operatorul păstrează documente referitoare la toate cazurile de încălcare a securității datelor
cu caracter personal, care cuprind o descriere a situației de fapt în care a avut loc încălcarea
securității datelor cu caracter personal, a efectelor acesteia și a măsurilor de remediere
întreprinse. Această documentație permite autorității de supraveghere să verifice conformitatea
cu prezentul articol.
Articolul 34 Informarea persoanei vizate cu privire la încălcarea securității datelor cu
caracter personal
(1) În cazul în care încălcarea securității datelor cu caracter personal este susceptibilă să genereze
un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, operatorul informează persoana
vizată fără întârzieri nejustificate cu privire la această încălcare.
 (2) În informarea transmisă persoanei vizate prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol se
include o descriere într-un limbaj clar și simplu a caracterului încălcării securității datelor cu
caracter personal, precum și cel puțin informațiile și măsurile menționate la articolul 33 alineatul
(3) literele (b), (c) și (d).
(3) Informarea persoanei vizate menționată la alineatul (1) nu este necesară în cazul în care
oricare dintre următoarele condiții este îndeplinită:
(a) operatorul a implementat măsuri de protecție tehnice și organizatorice adecvate, iar aceste
măsuri au fost aplicate în cazul datelor cu caracter personal afectate de încălcarea securității
datelor cu caracter personal, în special măsuri prin care se asigură că datele cu caracter personal
devin neinteligibile oricărei persoane care nu este autorizată să le acceseze, cum ar fi criptarea;
(b) operatorul a luat măsuri ulterioare prin care se asigură că riscul ridicat pentru drepturile și
libertățile persoanelor vizate menționat la alineatul (1) nu mai este susceptibil să se
materializeze;
(c) ar necesita un efort disproporționat. În această situație, se efectuează în loc o informare
publică sau se ia o măsură similară prin care persoanele vizate sunt informate într-un mod la fel
de eficace.
(4) În cazul în care operatorul nu a comunicat deja încălcarea securității datelor cu caracter
personal către persoana vizată, autoritatea de supraveghere, după ce a luat în considerare
probabilitatea ca încălcarea securității datelor cu caracter personal să genereze un risc ridicat,
poate să îi solicite acestuia să facă acest lucru sau poate decide că oricare dintre condițiile
menționate la alineatul (3) sunt îndeplinite.

LEGEA nr. 16 din 2 aprilie 1996 (*republicată*)privind Arhivelor Naționale

EMITENT  PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 293 din 22 aprilie 2014

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1Constituie izvoare istorice și alcătuiesc Fondul Arhivistic Național al României
documentele create de-a lungul timpului de către organele de stat, organizațiile publice sau private
economice, sociale, culturale, militare și religioase, de către persoane fizice autorizate, profesioniști
care își desfășoară activitatea în baza unei legi speciale și persoane fizice. Acestor documente statul
le asigură protecție specială, în condițiile prezentei legi.
Articolul 2 Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, în sensul
prezentei legi, se înțelege: acte oficiale și particulare, diplomatice și consulare, memorii,
manuscrise, proclamații, chemări, afișe, planuri, schițe, hărți, pelicule cinematografice și alte
asemenea mărturii, matrice sigilare, precum și înregistrări foto, video, audio și informatice, cu
valoare istorică, realizate în țară sau de către creatori români în străinătate.
Articolul 3(1) Administrarea, supravegherea și protecția specială a Fondului Arhivistic Național al
României se realizează de către Arhivele Naționale, care se înființează prin hotărâre a
Guvernului**) la nivel de direcție, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Arhivele Naționale își exercită atribuțiile prin compartimentele sale specializate și prin serviciile
județene ale Arhivelor Naționale**).-----Notă **) A se vedea Hotărârea Guvernului nr.
1.376/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Arhivelor Naționale, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 25 noiembrie 2009, cu modificările ulterioare.

(3) Protecția specială a Fondului Arhivistic Național al României se realizează în condiții de pace,

potrivit prevederilor prezentei legi, iar în caz de război sau de calamități naturale, de către creatori și
deținători, cu sprijinul organelor desemnate cu atribuții speciale în asemenea situații și cu asistența
de specialitate a Arhivelor Naționale.
Articolul 4 Persoanele fizice și persoanele juridice, creatoare și deținătoare de documente care fac
parte din Fondul Arhivistic Național al României, denumite în continuare creatori și deținători de
documente, răspund de evidența, inventarierea, selecționarea, păstrarea și folosirea documentelor în
condițiile prevederilor prezentei legi.

Capitolul II Atribuțiile Arhivelor Naționale în administrarea și protecția specială a Fondului

Arhivistic Național al României
Articolul 5Arhivele Naționale acordă asistență de specialitate și asigură desfășurarea unitară a
operațiunilor arhivistice la nivelul tuturor creatorilor și deținătorilor de documente, îndeplinind
următoarele atribuții:
a) elaborează, în conformitate cu prevederile prezentei legi, norme și metodologii de lucru pentru
organizarea și desfășurarea întregii activități arhivistice, inclusiv pentru clasificarea și includerea în
Fondul Arhivistic Național al României a documentelor prevăzute la art. 2, care se dau publicității,
după caz;
b) controlează aplicarea prevederilor legislației în vigoare pe linia muncii de arhivă și stabilește
măsurile ce se impun potrivit legii;
c) preia de la creatorii și deținătorii de arhivă documentele care fac parte din Fondul Arhivistic
Național al României, în condițiile și la termenele prevăzute în prezenta lege;
d) asigură evidența, inventarierea, selecționarea, păstrarea și folosirea documentelor pe care le
deține;
e) asigură documentele pe bază de microfilme și alte forme de reproducere adecvate;
f) constituie și dezvoltă banca de date a Arhivelor Naționale și rețeaua automatizată de informare și
documentare arhivistică, stabilește măsuri pentru corelarea tehnică și metodologică și pentru
colaborarea serviciilor de informare și documentare arhivistică și a compartimentelor similare din
cadrul Sistemului național de informare și documentare;
g) elaborează și editează "Revista Arhivelor" și alte publicații de specialitate, destinate informării și
sprijinirii cercetării științifice, precum și punerii în valoare a documentelor care fac parte din Fondul
Arhivistic Național al României;
h) asigură, prin Facultatea de Arhivistică și Școala Națională de Perfecționare Arhivistică,
pregătirea și specializarea personalului necesar desfășurării activităților arhivistice;
i) la cerere sau din oficiu atestă dacă un document face sau nu face parte din Fondul Arhivistic
Național al României;
j) autorizează scoaterea temporară peste graniță a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic
Național al României, în scopul expunerii sau documentării cu ocazia unor manifestări științifice sau
culturale internaționale;
k) întreține și dezvoltă relații cu organele și instituțiile similare din străinătate, în vederea informării
reciproce în domeniul arhivistic și al schimbului de documente și de reproduceri de pe acestea;
asigură aplicarea convențiilor și acordurilor internaționale privind domeniul arhivistic și participă la
congrese, conferințe, reuniuni și consfătuiri arhivistice internaționale;
l) asigură aplicarea prevederilor legislației în vigoare în realizarea protecției documentelor care fac
parte din Fondul Arhivistic Național al României, respectiv în apărarea secretului de stat, paza și
conservarea acestor documente, atât în timp de pace, cât și la mobilizare sau război.
Articolul 6În cadrul Arhivelor Naționale funcționează un consiliu științific, format din specialiști ai
Arhivelor Naționale, cercetători, cadre didactice universitare și specialiști din ministerele interesate,
care analizează, dezbate și face propuneri în probleme privind normele și metodologiile specifice de
lucru, publicațiile de specialitate, precum și dezvoltarea întregii activități arhivistice. Modul de
organizare și funcționare, precum și componența consiliului științific se stabilesc prin regulament de
organizare și funcționare, aprobat de directorul Arhivelor Naționale.
Capitolul III Obligațiile creatorilor și deținătorilor de documente
Secţiunea I Evidența documentelor
Articolul 7Creatorii și deținătorii de documente sunt obligați să înregistreze și să țină evidența
tuturor documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum și a celor ieșite, potrivit
legii.
Articolul 8(1) Anual, documentele se grupează în unități arhivistice, potrivit problematicii și
termenelor de păstrare stabilite în nomenclatorul documentelor de arhivă, care se întocmește de
către fiecare creator pentru documentele proprii.
(2) Nomenclatoarele întocmite de creatori la nivel central se aprobă de către Arhivele Naționale, iar
cele ale celorlalți creatori, de către serviciile județene ale Arhivelor Naționale, potrivit anexei nr. 1.
Articolul 9(1) Documentele se depun la depozitul arhivei creatorilor de documente în al doilea an
de la constituire, pe bază de inventar și proces-verbal de predare-primire, întocmite potrivit anexelor
nr. 2 și 3.
(2) Evidența tuturor intrărilor și ieșirilor de unități arhivistice din depozit se ține pe baza unui
registru, potrivit anexei nr. 4.
(3) Scoaterea documentelor din evidența arhivei se face numai cu aprobarea conducerii creatorilor
sau deținătorilor de documente și cu avizul Arhivelor Naționale sau al serviciilor județene ale
Arhivelor Naționale, după caz, în funcție de creatorii la nivel central sau local, în urma selecționării,
transferului în alt depozit de arhivă sau ca urmare a distrugerii provocate de calamități naturale ori
de un eveniment exterior imprevizibil și de neînlăturat.
Secţiunea a II-a Selecționarea documentelor
Articolul 10(1) În cadrul Arhivelor Naționale funcționează comisia centrală de selecționare a
documentelor, care coordonează activitatea de selecționare a documentelor întocmite și deținute de
creatorii la nivel central, iar în cadrul serviciilor județene ale Arhivelor Naționale funcționează câte
o comisie de selecționare a documentelor, care coordonează activitatea de selecționare a
documentelor întocmite și deținute de ceilalți creatori.
(2) Modul de organizare și atribuțiile comisiilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin norme privind
activitatea arhivistică, aprobate de directorul Arhivelor Naționale.
Articolul 11(1) În cadrul fiecărei unități creatoare și deținătoare de documente funcționează câte o
comisie de selecționare, numită prin decizia sau ordinul conducătorului unității respective, fiind
compusă din: un președinte, un secretar și un număr impar de membri numiți din rândul
specialiștilor proprii. Această comisie se întrunește anual sau ori de câte ori este necesar, pentru a
analiza fiecare unitate arhivistică în parte, stabilindu-i valoarea practică sau istorică; hotărârea luată
se consemnează într-un proces-verbal, întocmit potrivit anexei nr. 5.
(2) Procesul-verbal de selecționare, însoțit de inventarele documentelor propuse spre eliminare ca
fiind lipsite de valoare, precum și de inventarele documentelor ce se păstrează permanent, se
înaintează spre aprobare Comisiei centrale de selecționare, în cazul creatorilor și deținătorilor de
documente la nivel central, sau comisiilor din cadrul serviciilor județene ale Arhivelor Naționale, în
cazul celorlalți creatori și deținători de documente.
(3) Documentele se scot din evidențele arhivelor și se pot elimina numai în baza proceselor-verbale
ale comisiilor prevăzute la alin. (2).
(4) În cazul administratorului unic, acesta poartă răspunderea pentru selecționarea documentelor ce
urmează a fi arhivate.
Secţiunea a III-a Păstrarea documentelor
Articolul 12(1) Creatorii și deținătorii de documente sunt obligați să păstreze documentele create
sau deținute în condiții corespunzătoare, asigurându-le împotriva distrugerii, degradării, sustragerii
ori comercializării în alte condiții decât cele prevăzute de lege.
(2) Persoanele juridice creatoare și deținătoare de documente sunt obligate să le păstreze în spații
special amenajate pentru arhivă. Noile construcții ale creatorilor și deținătorilor de arhivă vor fi
avizate de către Arhivele Naționale sau serviciile județene ale Arhivelor Naționale, după caz, numai
dacă au spații prevăzute pentru păstrarea documentelor.
(3) Arhivele Naționale și serviciile județene ale Arhivelor Naționale pot prelungi termenul de
păstrare a documentelor la deținători până la asigurarea spațiilor necesare preluării lor.
(4) Depozitele de arhivă vor fi dotate, în funcție de formatul și de suportul documentelor, cu
mijloace adecvate de păstrare și de protejare a acestora, precum și cu mijloace, instalații și sisteme
de prevenire și stingere a incendiilor.
(5) Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului poate prelua toate sau o parte din
documentele aflate în arhiva societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, la care deține cel puțin 50% plus o acțiune din capitalul
social.
Secţiunea a IV-a Depunerea documentelor la Arhivele Naționale
Articolul 13(1) Persoanele juridice creatoare și deținătoare de documente depun spre păstrare
permanentă la Arhivele Naționale și la serviciile județene ale Arhivelor Naționale, după cum
urmează:
a) documentele fotografice, precum și peliculele cinematografice, după 20 de ani de la crearea lor;
b) documentele scrise, cu excepția actelor de stare civilă și a documentelor tehnice, după 30 de ani
de la crearea lor;
c) documentele tehnice, după 50 de ani de la crearea lor;
d) actele de stare civilă, după 100 de ani de la întocmirea lor;
e) matricele sigilare confecționate din metal, având înscrise toate însemnele legale și denumirea
completă a unității, după scoaterea lor din uz.
(2) Documentele create și deținute de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului pot fi
duse spre păstrare permanentă la Arhivele Naționale din momentul în care, prin ordin al
președintelui Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, se constată că nu mai sunt
necesare pentru desfășurarea activității curente.
Articolul 14(1) Creatorii și deținătorii de arhivă pot deține documente care fac parte din Fondul
Arhivistic Național al României și după expirarea termenului de depunere, dacă sunt necesare în
desfășurarea activității lor, pe baza aprobării directorului Arhivelor Naționale, în cazul creatorilor și
deținătorilor la nivel central, și a șefilor serviciilor județene ale Arhivelor Naționale, pentru ceilalți
creatori și deținători, în condițiile respectării prevederilor prezentei legi.
(2) Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Român de Informații,
Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, alte organe cu atribuții în domeniul
siguranței naționale, precum și Academia Română își păstrează documentele proprii în condițiile
prezentei legi și după expirarea termenelor prevăzute la art. 13.
Articolul 15(1) Organizațiile particulare și persoanele fizice care dețin documente din Fondul
Arhivistic Național al României le pot depune la Arhivele Naționale sub formă de custodie sau
donație, scutite de taxe și impozite.
(2) Deținătorul care dorește să vândă documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al
României este obligat să comunice aceasta Arhivelor Naționale sau, după caz, serviciilor județene
ale Arhivelor Naționale, care au prioritate la cumpărarea oricăror documente care fac parte din
Fondul Arhivistic Național al României și care trebuie să se pronunțe în termen de 60 de zile de la
data înregistrării comunicării.
Articolul 16Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și
extrase privind drepturile individuale ale cetățenilor, vor fi păstrate de către creatorii și deținătorii de
documente.
Articolul 17Creatorii și deținătorii de documente, prevăzuți la art. 14 și 15, sunt obligați să depună
la Arhivele Naționale sau la serviciile județene ale Arhivelor Naționale, după caz, câte un exemplar
al inventarelor documentelor permanente pe care le dețin, la expirarea termenelor de depunere a
acestora.
Articolul 18(1) În cazul declarării falimentului, în condițiile legii, a unui creator de documente, fără
ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare istorică, în sensul
prevederilor art. 2, se preiau de Arhivele Naționale sau de serviciile județene/Serviciul Municipiului
București ale/al Arhivelor Naționale, iar documentele cu valoare practică, în baza cărora se
eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la
asigurările sociale ale cetățenilor, se predau, pe bază de contract, operatorilor economici autorizați
în prestarea de servicii arhivistice.
(2) În cazul încetării, în condițiile legii, a activității unei persoane fizice autorizate sau a activității
unui profesionist care își desfășoară activitatea în baza unei legi speciale, care sunt creatori de
documente, sau în cazul în care aceștia solicită, în mod expres, preluarea arhivei deja create,
documentele care alcătuiesc arhiva se pot prelua de către persoana fizică asociată, de către
profesionistul asociat sau de către organizația profesională din care aceștia fac parte, la solicitarea
expresă a acestora.
(3) Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind
drepturile cetățenilor referitoare la stagiile de cotizare în sistemul unitar de pensii publice, aflate la
casele teritoriale de pensii, se predau cu prioritate, pe bază de contract, operatorilor economici
autorizați în prestarea de servicii arhivistice, la cererea acestora.
(4) În cazul persoanelor juridice pentru care s-a declarat falimentul, finanțarea transferului arhivei
către un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice se va face, cu prioritate, de către
lichidator, din fondul de lichidare, în condițiile art. 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, din averea debitorului.
(5) În vederea realizării activităților prevăzute la alin. (1)-(4) se instituie obligația notificării
Arhivelor Naționale sau, după caz, a serviciilor județene/Serviciului Municipiului București ale/al
Arhivelor Naționale, după cum urmează:
a) de către lichidatori: cu privire la deschiderea procedurii insolvenței unui creator sau deținător de
documente și, în termen de 15 zile de la încheierea contractelor prevăzute la alin. (1), cu privire la
datele de identificare ale operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice cărora
le-au fost predate spre păstrare și administrare documentele creatorilor dizolvați;
b) de către operatorii economici prevăzuți la lit. a), cu respectarea termenului de 15 zile de la
încheierea contractelor prevăzute la alin. (1) cu privire la documentele preluate în baza contractelor
prevăzute la alin. (1);
c) de către persoane fizice sau juridice, inclusiv casele teritoriale de pensii, ce au în păstrare sau
custodie arhivele creatorilor de documente desființați cu privire la predarea arhivei și, în termen de
15 zile de la încheierea contractelor prevăzute la alin. (1), cu privire la datele de identificare ale
operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice cărora le-au fost predate spre
păstrare și administrare documentele creatorilor dizolvați.
(6) În scopul informării publice se instituie obligația de a publica informații relevante privind
situația documentelor preluate de la creatorii dizolvați, astfel:
a) pentru operatorii economici prevăzuți la alin. (1), prin orice mijloace accesibile publicului;
b) pentru Arhivele Naționale, ca urmare a notificării prevăzute la alin. (5), prin pagina proprie de
internet.
Articolul 19(1) Operatorii economici pot presta servicii de păstrare, conservare, restaurare,
legătorie, prelucrare arhivistică și utilizare a documentelor cu valoare practică pe care le dețin,
denumite în continuare servicii arhivistice, numai după obținerea autorizației de funcționare din
partea Arhivelor Naționale sau a serviciilor județene/Serviciului Municipiului București ale/al
Arhivelor Naționale, după caz.
(2) Autorizația de funcționare se eliberează, contra cost, conform prevederilor legale, pentru unul
sau mai multe servicii arhivistice, dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile referitoare la:
a) competența profesională - operatorul economic dispune de personal angajat cu contract de
muncă, având pregătirea profesională necesară prestării serviciilor arhivistice;
b) baza materială - operatorul economic dispune de resurse materiale suficiente, precum:
echipamente, spații, dotări pentru personal în vederea începerii și desfășurării activităților prevăzute
la alin. (1);
c) existența unor reglementări interne de practică arhivistică, în conformitate cu prevederile legii.
(3) Autorizația de funcționare se eliberează pentru o perioadă de 3 ani și poate fi reînnoită pentru
aceeași perioadă.
(4) Autorizația de funcționare se reînnoiește obligatoriu, înainte de împlinirea perioadei prevăzute
la alin. (3), în cazul schimbării sediului principal, fuziunii sau divizării operatorului economic
autorizat să presteze servicii arhivistice.
(5) Pentru reînnoirea autorizației de funcționare, operatorul economic autorizat să presteze servicii
arhivistice depune la Arhivele Naționale sau la serviciile județene/Serviciul Municipiului București
ale/al Arhivelor Naționale, după caz, documentația actualizată care face dovada îndeplinirii
condițiilor prevăzute la alin. (2).
Articolul 20(1) Autorizația de funcționare se suspendă de Arhivele Naționale sau de serviciile
județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, după caz, pentru o perioadă
care nu va putea depăși 3 luni, în următoarele situații:
a) când se constată că operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice nu mai
îndeplinește condițiile care au stat la baza eliberării acesteia, conform art. 19 alin. (2);
b) când operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice desfășoară alte servicii
arhivistice decât cele pentru care s-a eliberat autorizația de funcționare;
c) când operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice a fost sancționat
contravențional de cel puțin 3 ori într-un an, pentru fapte prevăzute de prezenta lege.
(2) Suspendarea autorizației de funcționare intră în vigoare în termen de 5 zile de la data notificării
de către Arhivele Naționale sau serviciile județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor
Naționale, după caz.
(3) Suspendarea autorizației de funcționare constă în interzicerea dreptului operatorului economic
care prestează servicii arhivistice de a încheia contracte privind prestarea de servicii arhivistice. Pe
perioada suspendării și până la data stabilită în notificarea prevăzută la alin. (2), operatorul
economic autorizat să presteze servicii arhivistice are obligația de a dispune măsurile necesare
pentru înlăturarea sau încetarea situațiilor care au stat la baza suspendării.
(4) Contractele prevăzute la alin. (3), încheiate pe perioada suspendării, sunt lovite de nulitate
absolută.
Articolul 21(1) Autorizația de funcționare se retrage de către Arhivele Naționale sau de către
serviciile județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, după caz, în
următoarele situații:
a) la cererea operatorului economic autorizat să presteze servicii arhivistice;
b) când operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice a furnizat documente
conținând informații eronate cu ocazia solicitării eliberării/reînnoirii autorizației de funcționare;
c) când, la împlinirea perioadei de suspendare a autorizației de funcționare dispuse potrivit art. 20
alin. (1) lit. a), operatorul economic nu îndeplinește condițiile care au stat la baza eliberării acesteia;
d) când operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice nu respectă interdicția stabilită
la art. 20 alin. (3) sau nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin până la data stabilită în notificarea
comunicată de Arhivele Naționale sau de serviciile județene/Serviciul Municipiului București ale/al
Arhivelor Naționale, după caz;
e) în cazul suspendării autorizației de funcționare, de două ori într-un interval de un an;
f) când operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice nu a desfășurat servicii
arhivistice timp de 2 ani de la data eliberării autorizației de funcționare.
(2) Autorizația de funcționare se retrage:
a) de la data solicitată de operatorul economic autorizat să presteze servicii arhivistice;
b) în termen de 30 de zile de la data notificării de către Arhivele Naționale sau de către serviciile
județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, după caz, în situațiile
prevăzute la alin. (1) lit. b)-f).
Articolul 22(1) Contractele având ca obiect prestarea de servicii arhivistice trebuie să conțină
clauze exprese referitoare la transferul documentelor preluate de operatorul economic autorizat să
presteze servicii arhivistice, în cazul încetării activității acestuia, către un alt operator economic
autorizat să presteze servicii arhivistice.
(2) Contractele încheiate cu nerespectarea obligației prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate
absolută.
Articolul 23Procedura de notificare și conținutul notificării prevăzute la art. 18 alin. (5), datele care
se introduc în registrul prevăzut la art. 25 alin. (1) și condițiile privind gestionarea acestuia, precum
și procedurile de eliberare, reînnoire, suspendare sau retragere a autorizației se stabilesc prin norme
metodologice, aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne*), care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.-----Notă *) A se vedea Ordinul ministrului afacerilor interne nr.
137/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea unor dispoziții ale Legii
Arhivelor Naționale nr. 16/1996, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 4
octombrie 2013.
Articolul 24(1) Creatorii și/sau deținătorii de documente, persoane juridice, care își schimbă
regimul de proprietate sau își modifică obiectul de activitate, precum și noii deținători care preiau
patrimoniul au obligația să dispună măsuri pentru păstrarea, conservarea și evidența arhivei, în
condițiile prevăzute de lege.
(2) Creatorii și/sau deținătorii de documente prevăzuți la alin. (1), precum și operatorii economici
autorizați în prestarea de servicii arhivistice sunt obligați să ia măsuri împotriva distrugerii,
degradării, sustragerii ori comercializării fără drept a documentelor din arhivă.
(3) Depozitarea documentelor prevăzute la alin. (2) se face în spații și în condiții corespunzătoare,
avizate de Arhivele Naționale sau de serviciile județene/Serviciul Municipiului București ale/al
Arhivelor Naționale, după caz.
(4) Carnetele de muncă se predau titularilor de drept ori succesorilor legali ai acestora, după caz.
Articolul 25(1) Arhivele Naționale asigură evidența generală a operatorilor economici autorizați să
presteze servicii arhivistice, prin Registrul operatorilor economici prestatori de servicii arhivistice.
(2) Registrul prevăzut la alin. (1) are caracter de document public. Accesul persoanelor la aceste
informații se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale
privind liberul acces la informațiile de interes public.
Articolul 26(1) Prin excepție de la prevederile prezentei legi, birourile notariale, camerele notarilor
publici și Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, după caz, sunt singurele entități care
dețin, administrează, conservă și protejează arhivele notariale. Aceste entități își exercită atribuțiile
prevăzute de prezentul alineat, fără îndeplinirea vreunei condiții prealabile de autorizare.
(2) Birourile notariale, camerele notarilor publici și Uniunea Națională a Notarilor Publici, după caz,
pot deține, administra, conserva și proteja și alte arhive decât cele notariale, cu îndeplinirea tuturor
condițiilor prevăzute de prezenta lege.
Articolul 27Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României o dată intrate,
potrivit legii, în depozitele Arhivelor Naționale și/sau ale serviciilor județene ale Arhivelor
Naționale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepția celor predate în custodie.

Capitolul IV Folosirea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Național al
României
Articolul 28(1) Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României pot fi
folosite pentru: cercetare științifică, rezolvarea unor lucrări administrative, informări, acțiuni
educative, elaborarea de publicații și eliberarea de copii, extrase și certificate.
(2) Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României pot fi consultate, la
cerere, de către cetățeni români și străini, după 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la
care nu s-a împlinit acest termen, cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unității
creatoare sau deținătoare.
(3) Documentele de valoare deosebită nu se expun public, în original, ci sub formă de reproduceri.
Articolul 29(1) Creatorii ori deținătorii de documente sau, după caz, succesorii în drepturi ai
acestora sunt obligați să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice și a persoanelor
juridice, certificate, adeverințe, copii și extrase de pe documentele pe care le creează ori le dețin,
inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul prevăzut la art. 13, dacă acestea se referă la
drepturi care îl privesc pe solicitant.
(2) Serviciile prestate de către Arhivele Naționale pentru rezolvarea solicitărilor persoanelor fizice și
ale persoanelor juridice se efectuează, contra cost, în condițiile prevăzute de lege.
(3) Serviciile arhivistice prestate în condițiile alin. (1) de către operatorii economici autorizați în
prestarea de servicii arhivistice se efectuează contra cost, pe baza unor tarife ale căror limite
maxime sunt stabilite de Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, cu avizul
Arhivelor Naționale.
Articolul 30(1) Documentele a căror cercetare poate afecta interesele naționale, drepturile și
libertățile cetățenilor, prin datele și informațiile pe care le conțin, sau cele a căror integritate fizică
este în pericol nu se dau în cercetare.
(2) Fac parte din această categorie documentele care:
a) privesc siguranța, integritatea teritorială și independența statului român, potrivit prevederilor
constituționale și ale legislației în vigoare;
b) pot leza drepturile și libertățile individuale ale cetățeanului;
c) sunt într-o stare necorespunzătoare de conservare, situație stabilită de comisia de specialitate și
consemnată într-un proces-verbal;
d) nu sunt prelucrate arhivistic.(3) Stabilirea documentelor respective se face de către deținătorul
legal al acestora, potrivit anexei nr. 6.

Capitolul V Personalul arhivelor

Articolul 31(1) Creatorii și deținătorii de documente, prevăzuți la art. 2, persoane juridice, au
obligația de a înființa compartimente de arhivă sau de a desemna persoane responsabile cu probleme
de arhivă, în funcție de valoarea și cantitatea acestora.
(2) Desemnarea personalului însărcinat cu activitatea de arhivă, structura și competența acestor
compartimente de arhivă vor fi stabilite de către conducerea unității creatoare și deținătoare de
documente, cu avizul Arhivelor Naționale sau, după caz, al serviciilor județene ale Arhivelor
Naționale.
Articolul 32 Formarea, atestarea și perfecționarea personalului de specialitate din Arhivele
Naționale, cât și din celelalte unități creatoare și deținătoare de documente de arhivă se realizează
prin Facultatea de Arhivistică și prin Școala Națională de Perfecționare Arhivistică.
Articolul 33 Personalul de specialitate din cadrul Arhivelor Naționale va fi dimensionat în funcție
de calitatea și specificul materialului documentar aflat în administrare și face parte din categoria
funcționarilor publici.
Capitolul VI Răspunderi și sancțiuni
Articolul 34Nerespectarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea
contravențională, civilă sau penală.
Articolul 35(1) Scoaterea peste graniță fără drept, a documentelor care fac parte din Fondul
Arhivistic Național al României, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5
ani sau cu amendă.
(2) Înstrăinarea, fără drept, a documentelor prevăzute la alin. (1) către persoane fizice sau juridice
străine constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(3) Tentativa se pedepsește.
Articolul 36Constituie contravenții la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu sunt
săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
a) neinventarierea documentelor sau neîntocmirea de către creatorii acestora, persoane juridice, a
nomenclatoarelor arhivistice pentru documentele proprii, potrivit art. 8 alin. (2);
b) nepredarea de către compartimentele unității creatoare, la arhiva proprie, a documentelor cu
termen de păstrare permanent, pe bază de inventar și proces-verbal de predare-primire, conform
prevederilor art. 9;
c) neselecționarea documentelor create și deținute de către persoane juridice, la termenele prevăzute
în nomenclatorul propriu, de către comisia de selecționare a documentelor, în condițiile prevăzute
la art. 11;
d) neasigurarea condițiilor corespunzătoare de păstrare și protejare a documentelor create și deținute
de către creatorii și deținătorii de arhivă, persoane juridice sau persoane fizice, potrivit art. 12;
e) nepredarea, la Arhivele Naționale și, după caz, la serviciile județene ale Arhivelor Naționale, a
documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României de către creatorii și
deținătorii de documente de arhivă, la expirarea termenelor prevăzute la art. 13;
f) oferta de vânzare sau vânzarea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Național al
României de către persoane fizice sau persoane juridice, fără respectarea priorității Arhivelor
Naționale de a le cumpăra, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2);
g) nedepunerea la Arhivele Naționale sau la serviciile județene ale Arhivelor Naționale, după caz,
de către creatorii și deținătorii de documente de arhivă, a inventarelor pe care le dețin la expirarea
termenelor de depunere, în condițiile prevăzute la art. 17;
h) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 18 alin. (4) și alin. (5) lit. a), art. 19 alin. (1) și (4), art.
24 și art. 29 alin. (1), precum și practicarea de servicii arhivistice cu depășirea limitelor maxime
stabilite potrivit art. 29 alin. (3);
i) nerespectarea de către toți creatorii și deținătorii de documente a condițiilor de păstrare,
conservare, punere în valoare, publicitate, precum și a celor de acces la documente, în condițiile
legii.
Articolul 37(1) Contravențiile prevăzute la art. 36 se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la
25.000 lei.
(2) Amenda se aplică și persoanei juridice.
(3) În cazul contravențiilor prevăzute la art. 36 lit. f), Arhivele Naționale pot solicita instanței
judecătorești anularea actului de vânzare, chiar și după expirarea termenului de prescripție a
răspunderii contravenționale, în condițiile legii civile.
Articolul 38Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 36 și aplicarea sancțiunilor se fac de către
împuterniciții Arhivelor Naționale și, după caz, ai serviciilor județene ale Arhivelor Naționale.
Articolul 39Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plângere, în
termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârșită
contravenția.
Articolul 40Contravențiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Capitolul VII Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 41Creatorii și/sau deținătorii de documente sunt obligați să comunice în scris, în termen
de 30 de zile, Arhivelor Naționale sau, după caz, serviciilor județene ale Arhivelor Naționale,
documentele care le atestă înființarea, reorganizarea sau desființarea, în condițiile legii, precum și
măsurile dispuse în vederea arhivării documentelor create sau deținute de aceștia.
Articolul 42Denumirile Direcția Generală a Arhivelor Statului și Arhivele Statului, folosite în
actele normative în vigoare, se înlocuiesc cu denumirea Arhivele Naționale.
Articolul 43Dispozițiile din prezenta lege referitoare la serviciile județene ale Arhivelor Naționale
se aplică, în mod corespunzător, și Serviciului Municipiului București al Arhivelor Naționale.
Articolul 44Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta lege.
Articolul 45Decretul nr. 472/1971 privind Fondul Arhivistic Național al Republicii Socialiste
România, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei
legi se abrogă.
Anexa nr. 1
Aprob.                                           
Se confirmă.------                                            ------------
Președintele Consiliului                       
Directorul Arhivelor Naționalede administrație,                              
(Șeful Serviciului Județean ...
(director)                                       
al Arhivelor Naționale)........................                            ........................
NOMENCLATORUL ARHIVISTIC NAȚIONAL
aprobat prin Ordinul (Decizia) nr. .... din ..........
Direcția Serviciile Denumirea Termenul Observații
dosarului de păstrare
 (conținutul pe
scurt al
problemelor la
care se referă)

Direcția A. Serviciul 1. ............ Permanent

secretariat și secretariat 2. ............ 10 ani
administrativă 3. ............ 5 ani

B. Serviciul 1. ............ Permanent

administrativ 2. ............ 10 ani
3. ............ 5 ani

Anexa nr. 2.......................                                    

INVENTARUL PE ANUL ......(denumirea creatorului)                              pentru documentele care
se păstrează.......................              permanent sau temporar(denumirea compartimentului)

Nr. Indicativul dosarului Conținutul pe scurt al Datele Numărul

crt. după nomenclator dosarului, registrului etc. extreme filelor Observații
           
Prezentul inventar format din .................... file conține .................. dosare, registre, condici, cartoteci
etc. Numerele ............................................. au fost lăsate la ................................., nefiind încheiate.
La preluare au lipsit dosarele de la nr. .............................. .
Astăzi, ............................, s-au preluat .............. dosare.
Am predat,                                      
Am primit,.............                                       ...............                   
               Format A4
Anexa nr. 3    
Instituția ............................................................               (regie autonomă, societate reglementată de
Legea nr. 31/1990,               republicată, cu modificările și completările
ulterioare)                                 
PROCES-VERBAL                       
de predare-primire a documentelor    
Astăzi, ............................................, subsemnații, ..................................................................,
delegați ai compartimentului ......................................................., și ............................, arhivarul
instituției ...................., am procedat primul la predarea și al doilea la preluarea documentelor
create în perioada ............................................ de către serviciul menționat, în cantitate
de .................. dosare.    Predarea-primirea s-a făcut pe baza inventarelor anexate,
cuprinzând ........................ pagini dactilografiate, conform dispozițiilor legale.    Am predat,
Am primit,    ................... ..................
Anexa nr. 4

REGISTRU DE EVIDENȚĂ
a intrărilor-ieșirilor unităților arhivistice

Nr. Preluări Denumirea Datele extreme Numărul de dosare Ieșiri

crt. Data compartimentului ale documentelor din
După Primite arhivă
inventar efectiv
1 2 3 4 5 6 7

Anexa nr. 5 
  
      
Anexa nr. 6
LISTA termenelor după care pot fi date în cercetare documenteleprivind interesele naționale,
drepturile și libertățile cetățenilor
– documentele medicale, după 100 de ani de la crearea lor;
– registrele de stare civilă, după 100 de ani de la crearea lor;
– dosarele personale, după 75 de ani de la crearea lor;
– documentele privind viața privată a unei persoane, după 40 de ani de la moartea acesteia;
– documentele referitoare la siguranța și integritatea națională, după 100 de ani de la crearea lor;
– documentele privind afacerile criminale, după 90 de ani de la crearea lor;
– documentele privind politica externă, după 50 de ani de la crearea lor;
– documente ale societăților cu capital privat reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, după 50 de ani de la crearea lor;
– documentele fiscale, după 50 de ani de la creare;
– documentele notariale și judiciare, după 90 de ani de la crearea lor.NOTĂ:Reproducem mai jos
prevederile art. II-IV din Legea nr. 138/2013, care nu au fost încorporate în forma republicată
a Legii nr. 16/1996 și care se aplică în continuare ca dispoziții proprii ale Legii nr. 138/2013:
Articolul I(1) Operatorii economici care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, prestează
servicii arhivistice au obligația ca în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei
legi*) să solicite eliberarea autorizației de funcționare, în condițiile Legii nr. 16/1996, cu
modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege.
(2) Operatorii economici prestatori de servicii arhivistice care, la data împlinirii termenului
prevăzut la alin. (1), nu îndeplinesc condițiile stabilite de Legea nr. 16/1996, cu modificările și
completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, își încetează activitatea în
domeniul serviciilor arhivistice.
(3) Sancțiunea prevăzută la art. 184 alin. (2)**) din Legea nr. 16/1996, cu modificările și
completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, operează și în cazul
contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi*), dacă la data împlinirii
termenului prevăzut la alin. (1) nu respectă prevederile Legii nr. 16/1996, cu modificările și
completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege.
Art. III. - Arhivele create de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 16/1996, cu
modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, și preluate în
custodie de către persoane juridice, pe baza acordului Arhivelor Naționale, până la data intrării în
vigoare a prezentei legi, rămân în custodia acelor persoane juridice.
Art. IV. - (1) În cazul creatorilor de documente desființați la data intrării în vigoare a prezentei
legi*) și a căror arhivă există, documentele cu valoare istorică în sensul prevederilor art. 2 din
Legea nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin
prezenta lege, se preiau de către Arhivele Naționale sau de către serviciile județene/Serviciul
Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, după caz, iar documentele cu valoare practică,
în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de
cotizare la asigurările sociale ale cetățenilor, se predau, pe bază de contract, operatorilor
economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice.
(2) În cazul creatorilor de documente desființați la data intrării în vigoare a prezentei legi*), ale
căror documente se află în păstrare sau în custodie la persoane fizice sau juridice, inclusiv la
casele teritoriale de pensii, finanțarea transferului arhivei către un operator economic autorizat să
presteze servicii arhivistice se va face din bugetul operatorului autorizat de servicii arhivistice.
(3) Pentru situația prevăzută la alin. (1), prevederile art. 18 alin. (5) și (6) din Legea nr. 16/1996,
cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică în
mod corespunzător.-----Notă *) Legea nr. 138/2013 a intrat în vigoare la data de 10 mai
2013.Notă **) Devenit art. 22 alin. (2) în forma republicată a Legii nr. 16/1996, prin
renumerotare.-----