2.2.

B Accentele demersului didactic- experiențe la clasă

Consider că în realizarea planificării și proiectării didactice trebuie urmarită programa școlară

care este parte a Curriculumului național.

Programele școlare sunt documente operaționale pentru profesor, cuprinzând competențele și

conținuturile propriu-zise ale învățării. Programa școlară constituie elementul prin care
profesorul își realizează proiectarea activităților de predare-învățare. Dincolo de structura unitară
a programelor școlare, curriculumul național actual propune o ofertă flexibilă, ce permite
profesorului adaptarea cadrului formal la personalitatea sa și la specificul clasei de elevi cu care
lucrează.

Spre deosebire de programa școlară, manualele școlare prezintă conținuturile din programa
școlară si reprezintă un document operațional pentru elev. Manualul școlar este primul și
principalul factor și izvor de informare pentru elev.

Proiectarea demersului didactic presupune, pentru profesor, lectura personalizată a programelor

şcolare, planificarea anuală şi proiectarea unităţilor de învăţare. Elaborarea planificării
calendaristice presupune parcurgerea următoarelor etape:

a. asocierea competenţelor specifice şi a conţinuturilor prezentate în programa şcolară;

b. stabilirea unităţilor de învăţare;

c. stabilirea succesiunii parcurgerii unităţilor de învăţare;

d. stabilirea bugetului de timp necesar pentru fiecare unitate de învăţare.

Centrarea procesului educaţional asupra elevului presupune preocuparea permanentă a

profesorilor pentru cunoaşterea elevului ca individualitate şi adaptarea programelor de formare la
profilul acestuia. Învăţarea centrată pe elev presupune folosirea abordărilor ce sunt în directă
legătură cu competențele cheie necesare tinerilor care se pregătesc pentru viață.

Cadrul de referinţă pentru cele 8 competenţe-cheie reprezintă obiectul unei recomandări făcute
de Parlamentul European tuturor statelor membre. Competenţele-cheie sunt achiziţii ale învăţării
(combinaţii de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini) care permit adaptarea flexibilă şi rapidă a
absolventului. Cele opt domenii de competenţe definite de Comisia Europeană sunt: comunicarea
în limba maternă; comunicarea în limbi străine; competenţe în matematică şi competenţe
elementare în ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale şi de utilizare a noilor tehnologii (TIC);
competenţa de a învăţa să înveţi; competenţe de relaţionare interpersonală şi competenţe civice;
spirit de iniţiativă şi antreprenoriat; sensibilizare culturală şi exprimare artistică.
În aplicarea celor de mai sus la clasa de elevi, am identificat anumite probleme care țineau de
accentuarea noțiunilor teoretice mai mult decât punerea lor în practică. Noile programe pun
accentul pe elev și nevoile sale și diminuează rolul profesorului în procesul de învățare. Acesta
nu mai transmite materie, pur și simplu ci devine mai mult un îndreptar, un ajutor. Atât
evaluarea, cât și învățarea se pot externaliza, iar profesorul nu mai este singura sursă de
informație.

De asemenea, elevul modern se axează pe concret, pe calitate în detrimentul cantității, pe

tangibil, pe rezultate vizibile, creativitate și jocuri de rol- fapt care presupune din partea mea o
schimbare a activităților, a strategiilor de învățare, a managementului clasei de elevi.

Gândirea critică și trimiterea la alte domenii de activitate provoacă și motivează elevul zilelor
noastre. Obiectele de studiu sunt interconectate, iar activitatea mea de la clasă poate fi
interdisciplinară: pot crea conexiuni cu detalii legate de istorie, geografie, artă, științe ale naturii,
cunoaștere de sine.

Personal, o provocare o reprezintă atingerea tuturor competențelor cheie în interiorul unei unități
de învățare. Așadar, am înțeles importanța alegerii conținuturilor, a tehnicilor și instrumentelor
care vizează aceste competențe. Competențele specifice joacă un rol la fel de important la nivel
de lecție. Dintre cele patru competențe generale, este imperativ să folosim minim trei la clasă, iar
acest lucru este, de multe ori frustrant și greu de realizat în 50 de minute. Competențele pe care
pun cel mai puțin accent sunt cele legate de receptare de mesaje orale. Întrucât timpul este scurt,
activitățile multiple și diverse, iar elevii plini de energie, recurg la emiterea personală a mesajelor
sau nominalizez colegi să o facă.