Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitalul social este egal cu valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale,
respectiv cu valoarea aportului de capital, a primelor şi rezervelor încorporate sau a altor
operaţiuni care duc la modificarea acestuia.
Capitalul subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de
constituire a instituţiei de credit şi a documentelor justificative privind vărsămintele de
capital.
Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând
numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale subscrise şi vărsate.
Principalele operaţiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire la majorarea
capitalului, sunt următoarele: subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni; încorporarea primelor
de capital, rezervelor, şi alte operaţiuni, potrivit legii.
Operaţiunile ce se înregistrează în contabilitate cu privire la micşorarea capitalului
social sunt, în principal, următoarele: reducerea numărului de acţiuni sau părţi sociale ca
urmare a retragerii unor acţionari sau asociaţi sau diminuarea valorii nominale a acţiunilor sau
părţilor sociale; răscumpărarea acţiunilor proprii; acoperirea pierderilor contabile din anii
precedenţi şi alte operaţiuni, potrivit legii.
Contabilitatea capitalului social se realizează cu ajutorul contului 501 “Capital social”,
detaliat în două conturi sintetice de gradul al II-lea:
- contul 5011 “Capital subscris nevărsat” înregistrează capitalul social subscris de
acţionarii sau asociaţii instituţiei de credit cu ocazia constituirii instituţiei de credit sau a
majorării capitalului social;
- contul 5012 “Capital subscris vărsat” înregistrează capitalul social subscris şi vărsat
de acţionarii sau asociaţii instituţiei de credit.
Contul 508 "Acţionari sau asociaţi" înregistrează aporturile subscrise de acţionari sau
asociaţi pentru constituirea şi majorarea capitalului social. Este un cont bifuncţional.
Contul 511 "Prime legate de capital" se creditează prin debitul următoarelor conturi:
- 508 “Acţionari sau asociaţi” cu valoarea primelor de emisiune sau de aport, de
fuziune, de conversie şi alte prime legate de capital;
- 3722 “Contravaloarea poziţiei de schimb” cu contravaloarea în lei a primelor de
emisiune sau de aport, de fuziune, de conversie şi a altor prime legate de capital, în devize;
Se debitează prin creditul următoarelor conturi:
- 501 “Capital social” cu primele de emisiune sau de aport, de fuziune, de conversie şi
alte prime legate de capital, încorporate la capitalul social;
- 519 “Alte rezerve” cu primele de emisiune sau de aport, de fuziune, de conversie şi
alte prime legate de capital, trecute la alte rezerve.
Soldul contului reprezintă primele legate de capital, neîncorporate la capitalul social sau
la alte rezerve.
Exemple de contabilizare
44.000.000 508 = %
Acţionari sau asociaţi
5011 40.000.000
Capital subscris
nevărsat 4.000.000
5111
Prime de emisiune
3. Realizarea capitalului:
5. Majorarea capitalului social al societăţii bancare prin includerea unei părţi din alte
rezerve în valoare de 15.000.000 lei:
Capitolul 7
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, care se grupează
astfel:
- Cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu operaţiunile de trezorerie şi operaţiunile
interbancare;cheltuieli cu operaţiunile cu clientela; cheltuieli pentru operaţiunile cu
titluri şi alte instrumente financiare; cheltuieli cu operaţiunile de leasing; cheltuieli
privind datoriile subordonate; cheltuieli privind operaţiunile
de schimb; cheltuieli privind operaţiunile în afara bilanţului şi operaţiunile cu instrumente
derivate; cheltuieli cu prestaţiile de servicii financiare; alte cheltuieli de exploatare);
- Cheltuieli cu angajaţii (cheltuieli cu beneficiile pe termen scurt ale angajaţilor;
cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli privind angajaţii);
- Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (cheltuieli cu impozite - altele
decât impozitul pe profit, taxe şi vărsăminte asimilate);
- Cheltuieli cu stocurile, lucrările şi serviciile executate de terţi (cheltuieli cu activele
deţinute în
vederea vânzării; cheltuieli cu materialele şi alte consumabile; cheltuieli cu active imobilizate
deţinute în vederea vânzării, cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi; cheltuieli de
protocol, reclamă şi publicitate);
- Cheltuieli diverse de exploatare (cota-parte din cheltuielile sediului social; cheltuieli
din investiţii imobiliare; cheltuieli din cedarea şi casarea imobilizărilor; cheltuieli din
reevaluarea imobilizărilor şi alte cheltuieli diverse din exploatare);
- Cheltuieli cu amortizările privind imobilizările necorporale şi corporale (amortizarea
imobilizărilor necorporale şi corporale);
- Cheltuieli cu ajustări pentru depreciere, provizioane şi pierderi din creanţe (cheltuieli
cu ajustări pentru deprecierea creanţelor din operaţiuni de trezorerie şi interbancare;
cheltuieli cu ajustări pentru deprecierea creanţelor din operaţiuni cu clientela;
cheltuieli cu ajustări pentru depreciere privind operaţiuni cu titluri şi operaţiuni
diverse; cheltuieli cu ajustări pentru deprecierea activelor imobilizate; cheltuieli cu
provizioane; pierderi din creanţe neacoperite cu ajustări pentru depreciere);
- Cheltuieli din ajustarea la inflaţie;
- Cheltuieli cu impozitul pe profit (cheltuieli cu impozitul pe profit curent, cheltuieli cu
impozitul pe profit amânat).
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, conturile de
cheltuieli respective se pot dezvolta în analitic în funcţie de necesităţile impuse de anumite
reglementări sau potrivit nevoilor proprii.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor din clasa 6 "Cheltuieli" sunt conturi cu
funcţie de activ.
La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit sau
pierdere (591 “Profit sau pierdere”), direct sau cu ajutorul contului de decontări intrabancare
(341 “Decontări intrabancare”), după caz.
Cheltuielile de exploatare bancară sunt formate din: dobânzi, comisioane, pierderi din
cesiuni de titluri sau pierderi din operaţiuni de schimb valutar. Contabilitatea se realizează
prin intermediul conturilor din grupa 60 “Cheltuieli de explotare ” care cuprinde conturile:
601 “Cheltuieli cu operaţiunile de trezorerie şi interbancare”;
602 “Cheltuieli cu operaţiunile cu clientela”;
603 “Cheltuieli privind operaţiunile cu titluri și alte instrumente financiare”;
604 “Cheltuieli cu operațiunile de leasing”
605 “Cheltuieli privind datoriile subordonate”;
606 “Cheltuieli privind operaţiunile de schimb”;
607 “Cheltuieli privind operaţiunile în afara bilanţului”;
Principalele elemente care formează veniturile instituţiei de credit sunt provenite din:
- dobânzi aferente creditelor acordate şi altor plasamente;
- livrările de bunuri, executările de lucrări, prestările de servicii şi din avantajele pe care
banca a consimţit să le primească;
- executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea terţilor;
În cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exerciţiului se cuprind, de
asemenea, veniturile din:
- vânzarea activelor;
- producţia de imobilizări;
- diminuarea sau anularea ajustărilor.
Cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din:
- dobânzi şi venituri asimilate (din operaţiunile de trezorerie şi operaţiunile
interbancare; din operaţiunile cu clientela; din operaţiunile cu obligaţiuni şi alte titluri cu venit
fix şi alte dobânzi şi venituri asimilate);
- venituri din titluri cu venit variabil;
- comisioane;
- câştiguri sau pierderi din operaţiuni financiare (rezultatul net din operaţiunile cu titluri
de tranzacţii, de plasament şi din operaţiunile de schimb);
- alte venituri din activitatea de exploatare (alte venituri de exploatare bancară şi
nebancară).
Clasa 7 cuprinde conturile cu ajutorul cărora se ţine evidenţa veniturilor pe feluri de
venituri, după natura lor, pe următoarele grupe de conturi:
70 - Venituri din activitatea de exploatare
74 - Venituri diverse din exploatare
76 - Venituri din ajustări pentru depreciere, provizioane şi recuperări de creanţe
78 - Venituri din ajustarea la inflație
Conturile din clasa 7 "Venituri" sunt conturi cu funcţie de pasiv.
La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit sau
pierdere (591 “Profit sau pierdere”), direct sau cu ajutorul contului de decontări intrabancare
(341 “Decontări intrabancare”), după caz.
7.2.1. Contabilitatea veniturilor din activitatea de exploatare
Veniturile din ajustări pentru depreciere se constituie din diminuarea ajustărilor sau a
anulării lor, pe următoarele categorii:
- venituri din ajustări pentru deprecierea creanţelor din operaţiuni interbancare;
- venituri din ajustări pentru deprecierea creanţelor din operaţiuni cu clientela;
- venituri din ajustări pentru depreciere privind operaţiunile cu titluri şi operaţiuni
diverse;
- venituri din ajustări pentru deprecierea activelor imobilizate;
- venituri din provizioane;
- venituri din recuperări de creanţe.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 76 “Venituri din ajustări pentru
depreciere, provizioane şi recuperări de creanţe amortizate”. Aceste conturi se creditează prin
debitul conturilor:
- de ajustări pentru depreciere din grupele 19, 29, 39, 49;
- de provizioane din grupa cu provizioanele diminuate sau anulate;
Exemple de contabilizare