Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rodica Blidișel
Departamentul de Contabilitate și Audit, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor,
Universitatea de Vest din Timișoara
..................................................................................................................................................................
CONTABILITATE ȘI CONSULTANȚĂ FISCALĂ
1
Conf. Univ. Dr. Rodica Blidișel
Departamentul de Contabilitate și Audit, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor,
Universitatea de Vest din Timișoara
..................................................................................................................................................................
Soluția consultantului: Speța 1. Elemente similare veniturilor
Problematica rezervei legale trebuie abordată sub două aspecte total disticte: unul contabil, generat de un cadru
juridic, și altul fiscal.
Aspectul contabil îl regăsim în Legea 82/1991 a contabilității, republicată, cu modficările și completările
ulterioare și în Reglementările contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, iar cadrul juridic ni-l oferă Legea
31/1990 a societăților, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În Legea 82/1991, la art. 13 se stipulează:
"Înregistrarea, evaluarea și prezentarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii se
efectuează conform reglementărilor contabile aplicabile."
În Reglementările contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, constituirea rezervelor legale este tratată la art.
419 alin. (2): "Rezervele legale se constituie anual din profitul entității, în cotele și limitele prevazute de lege,
și din alte surse prevăzute de lege."
Legea care prevede cotele de constituire a rezervei legale este Legea 31/1990, unde, la art. 183 alin. (1), se
precizează cotele și sursa rezervei legale:
"Din profitul societății se va prelua, în fiecare an, cel puțin 5 % pentru formarea fondului de rezervă,
până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social."
Deci, sub aspect contabil, rezerva legală se constituie anual prin repartizarea a minim 5% din profit, până va
atinge nivelul de minim de 20% din capitalul social.
Asadar, rezerva legală, din punct de vedere contabil, poate să fie constituită la o valoare mai mare de 20% din
capitalul social, însă condiția obligatorie este de minim 20% din acesta.
Aspectul fiscal al rezervei legale ni-l dă art. 26 alin. (1) litera a) din Codul fiscal:
ART. 26 - Provizioane/ajustări pentru depreciere și rezerve
(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor și provizioanelor/ajustărilor pentru depreciere, numai
în conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, la care se
adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris
și vărsat sau din patrimoniu, după caz;
Din legislația fiscală, rezultă că rezerva legală este deductibilă la calculul impozitului pe profit doar până
la nivelul de maxim 20% din capitalul social.
Comparativ cu aspectul contabil, în care rezerva trebuie constituită la o valoare de minim 20% din capitalul
social (deci se poate constitui și mai mult), fiscal, însă, este deductibilă doar până la nivelul de maxim 20% din
capitalul social.
În speța de față, din punct de vedere contabil, rezerva legală poata să rămână la același nivel de 31.950 lei (fiind
mai mare de minimul de 20% din noul capital social de 35.000 lei), însă din punct de vedere fiscal trebuie să
fie dedusă doar maxim 20% din noul capital social, respectiv trebuie să fie dedusă doar suma de 7.000 lei
(35.000 lei*20% = 7.000 lei).
Diferența dintre 31.950 lei și 7.000 lei, de 24.950 lei, va fi impozitată la calculul impozitului pe profit efectuat
în decembrie 2016, fiind tratată ca element similar veniturilor și adunată la profitul fiscal. În Declaratia 101
întocmită pentru anul 2016, suma de 24.950 lei va fi trecută pe rândul "Elemente similare veniturilor".
Dacă din punct de vedere contabil se dorește ca rezerva legală să rămână la nivelul actual, atunci nu se mai face
nicio înregistrare contabilă.
Eventual, se pot constitui două analitice la contul 1061, unul pentru suma deductibilă, de 7.000 lei, și altul
pentru suma nedeductibilă, de 24.950 lei.
Note contabile
înregistrare rezervă legală în contabilitate.
Anul N:
129 = %
1061.1
1061.2
Anul N+1:
121 = %
129
1171
2
Conf. Univ. Dr. Rodica Blidișel
Departamentul de Contabilitate și Audit, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor,
Universitatea de Vest din Timișoara
..................................................................................................................................................................
3
Conf. Univ. Dr. Rodica Blidișel
Departamentul de Contabilitate și Audit, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor,
Universitatea de Vest din Timișoara
..................................................................................................................................................................
Soluția consultantului: Speța 2. Elemente similare veniturilor
Indiferent de metoda utilizata pentru transferul castigului realizat din plusul de rezervă din reevaluare
(dedus la calculul profitului impozabil) se impozitează prin includerea în randul 11 din declaratia 101
„Elemente similare veniturilor”.
Indicii:
Extras din Codul fiscal L 227/2015:
ART. 19 - Reguli generale
(1) Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la
care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elemente
similare veniturilor și cheltuielilor, ...... . Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal
negativ este pierdere fiscală.
(2) Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.
ART. 25 - Cheltuieli
(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
.......
i) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii;
contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994
privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cei care acordă burse private, potrivit
legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările
contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri , această limită se determină potrivit
normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reportează
în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora,
în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
4
Conf. Univ. Dr. Rodica Blidișel
Departamentul de Contabilitate și Audit, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor,
Universitatea de Vest din Timișoara
..................................................................................................................................................................
***
(12) În sensul art. 270 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal:
b) bunurile acordate gratuit în cadrul acțiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrări
de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se încadrează în limita a 3 la mie din cifra
de afaceri constituită din operațiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere, precum și din
operațiuni pentru care locul livrării/prestării este considerat a fi în străinătate potrivit prevederilor art.
275 și 278 din Codul fiscal. Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile
de taxă depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste plafoane
sponsorizările și acțiunile de mecenat, acordate în numerar, și nici bunurile pentru care taxa nu a fost
dedusă. Depășirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv se colectează taxa. Taxa
colectată aferentă depășirii se include în decontul întocmit pentru ultima perioadă fiscală a anului
respectiv.
Soluția consultantului:
Speța 3. Oprimizarea fiscală a impozitului pe profit - sponsorizarea
– Înregistrare contabilă acordare sponsorizare în baza contractului de sponsorizare
6582=5121
Pentru calcularea impozitului pe profit, baza de calcul a impozitului este dată de prevederea de la
art. 19.1 Codul fiscal conform căreia profitul fiscal se determină ca diferență între veniturile și
cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile
neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
rezultatului fiscal se iau în calcul și elemente similare veniturilor și cheltuielilor.
O a doua observație pornește de la faptul că suma cheltuielii cu sponsorizarea este o valoare integral
nedeductibilă la calculul impozitului pe profit însă reduce impozitul pe profit de plata în procentul de
3 la mie din cifra de afaceri fără a depăși 20% din impozitul pe profit, conform art. 25 alin. (4) lit. i)
Codul fiscal.
Începând cu anul 2014, dacă reducerea de impozit pe profit este mai mică decât valoarea
sponsorizării, diferența se reportează în următorii 7 ani consecutivi.
Baza de calcul a impozitului pe profit este:
606.497 lei - 534.730 lei + 15.493 + 1.827 = 89.087 lei
Impozitul anual de plată:
89.087 x 16% = 14.254 lei
Analizăm cei doi indicatori pentru a observa reducerea de impozit pe profit:
- cifra de afaceri conform spetei 552.546 lei x 3/1000 = 1.658 lei;
- 20% din impozitul pe profit: 20% x 14.254 lei = 2.850 lei.
Se reduce impozitul cu cea mai mică dintre aceste valori, respectiv cu suma de 1.658 lei. Diferența
din sponsorizare de 15.493 - 1.658 lei = 13.835 lei se reportează în următorii 7 ani.
Impozit de plata: 14.254 lei - 1.658 lei = 12.596 lei
La completarea Declaratiei 101 aceasta sumă cu sponsorizarea trebuie să se regăsească inițial la
rândul 2 Cheltuieli de exploatare și ulterior la randul 30 din această declaratie.
La randul 46 din Declaratia 101 se va declara valoarea impozitului calculat anterior reducerii generate
de sponsorizare.
La randul 47.1 se va completa valoarea impozitului din anul curent redus de sponsorizare.
In anii urmatori, la randul 47.2 se va completa valoarea impozitului pe profit generat de
sponsorizările din anii anteriori reportate în perioada de 7 ani.
5
Conf. Univ. Dr. Rodica Blidișel
Departamentul de Contabilitate și Audit, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor,
Universitatea de Vest din Timișoara
..................................................................................................................................................................
Mecanismul de aplicare a unui credit fiscal extern - stopaj la sursă impozit Republica
Moldova
Societatea Muzică Populară SRL este persoană juridică rezidentă în România, înființată
conform LS, înregistrată în scopuri de TVA și plătitoare de impozit pe profit. Aceasta are
ca obiect de activitate promovarea artiștilor români din domeniul folcloric. Societatea a
cesionat către un client persoană juridică din Republica Moldova, dreptul de a distribui în
această țară melodii ale artiștilor români pe care îi reprezintă. Cesiunea s-a efectuat în baza
unei facturi și a contractului de cesiune de drepturi de autor. Potrivit reglementărilor din
Republica Moldova, la plata facturii s-a aplicat prin stopaj la sursa un impozit de 15%,
reprezentând redevențe datorate statului moldovenesc, conform art. 12 din Convenția de
evitare a dublei impuneri dintre România și Republica Moldova.
Societatea solicită sprijin privind consultanța fiscală cu următoarea întrebare:
Ce facilitate fiscală are societatea din Romania din perspectiva acestui stopaj la sursă?
Indicii:
Extras din Codul fiscal L 227/2015:
(1) Impozitul plătit unui stat străin se scade din impozitul pe profit, dacă se aplică prevederile convenției
de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin.
(2) Dacă o persoană juridică română obține venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu
permanent sau venituri supuse unui impozit cu reținere la sursă care, potrivit prevederilor convenției de
evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar respectiva
convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului, impozitul plătit către statul
străin, fie direct, fie indirect, prin reținerea și virarea de o altă persoană, se scade din impozitul pe profit
determinat potrivit prevederilor prezentului titlu.
(6) Creditul acordat pentru impozitele plătite unui stat străin într-un an fiscal nu poate depăși impozitul
pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 la profitul impozabil
obținut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu, sau la venitul
obținut din statul străin. Creditul se acordă din impozitul pe profit calculat pentru anul în care impozitul
a fost plătit statului străin, dacă se prezintă documentația corespunzătoare, conform prevederilor legale,
care atestă plata impozitului în străinătate.
SECȚIUNEA a 7-a - Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convențiilor de evitare a dublei
impuneri și a legislației Uniunii Europene
18. În aplicarea art. 230 alin. (1) din Codul fiscal:
.......
(3) Aplicarea alin. 2 al art. Dividende, Dobânzi, Comisioane, Redevențe din convențiile de evitare a
dublei impuneri care prevăd impunerea în statul de sursă nu conduce la o dublă impunere pentru același
venit, întrucât statul de rezidență acordă credit fiscal/scutire pentru impozitul plătit în România, în
conformitate cu prevederile convenției de evitare a dublei impuneri.
Soluția consultantului:
Speța 4. Credit fiscal extern
Ca și primă observație, amintim faptul că societățile din România, plătitoare de impozit
pe profit, pot utiliza mecanismul creditului fiscal, reglementat de art. 39 din Codul
fiscal. Potrivit acestei prevederi normative, impozitul pe profit din România se
6
Conf. Univ. Dr. Rodica Blidișel
Departamentul de Contabilitate și Audit, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor,
Universitatea de Vest din Timișoara
..................................................................................................................................................................
reduce cu suma impozitului pe profit achitat în strainatate, ce s-ar fi datorat în România,
corespunzător unui procent de 16%.
Mecanismul creditului fiscal poate fi aplicat numai atunci când există o Conventie de
evitare a dublei impuneri între Romania și statul unde s-a achitat impozitul.
Între România și Republica Moldova este semnată Convenție de evitare a dublei impuneri
adoptată prin Legea nr. 60/1995, ce stabilește modalitatea de evitare a dublei impozitări
aferentă veniturilor din tranzacții la care sunt participanți rezidenți din aceste țări.
Ca în orice convenție de evitare a dublei impuneri, statele au agreat modul de impozitare
pentru anumite venituri enunțate în mod expres. De asemenea, statele au agreat
modalitatea de impozitare a unor venituri ce nu sunt enumerate expres.
Potrivit art. 12 alin. (2) din convenție, reverențele se impozitează cu procentul de 15%, prin
stopaj la sursă, cu condiția ca societatea din Romania să prezinte certificatul de rezidență
fiscală în acest stat.
Nota: Pentru aplicarea creditului fiscal, societatea din România trebuie să dețina un
certificat eliberat de autoritățile din Republica Moldova, ce atestă plata impozitului.
Realizarea efectivă a creditului fiscal se face prin Declarația anuală privind impozitul
pe profit 101, prin înregistrarea sumei impozitului achitat bugetului din Republica
Moldova la rândul de credit fiscal din declarație, sumă ce reduce impozitul pe profit
datorat în România.
APLICAȚIE