HRECINIC RAREȘ-BOGDAN

SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ,,MITROPOLITUL DOSOFTEI”

SUCEAVA

Bucuriile Învierii

An de an ortodoxia noastră milenară mărturisește faptul că ,,Hristos a înviat” și trăiește

bucuria Învierii Domnului după cuvântul Sfăntului Apostol Pavel care zice: ,,Şi dacă Hristos
n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră”,
(Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, cap. 15, vs 14), deoarece știm că
numai murind și înviind Domnul Hristos ne-a făcut și pe noi părtași veșniciei și odată cu noi
pe toți cei din veacuri adormiți. Si atunci ce bucurie mai mare poate să aibă omul decât aceea
de a fi veșnic în Hristos? Aceasta este după părerea mea bucuria bucuriilor prin faptul că
Hristos a înviat și noi am devenit nemuritori.

Odată cu Învierea s-a produs și răscumpărarea oamenilor din păcat având loc
restabilirea relației de filiație dintre om și Dumnezeu. Iertarea este inseparabilă Învierii.
Omul, Adam, căzuse în moarte veșnică prin neascultare, iar Hristos îl restaurează prin
ascultare, ceea ce implică jertfa de pe Cruce, și apoi prin Înviere la reintrarea în cinstea de
moștenitori ai Împărăției lui Dumnezeu, de fii ai Tatălui Ceresc. Echilibrul stricat prin
neascultare de protopărinții noștri, este restabilit cu costuri enorme din partea Fiului lui
Dumnezeu, iertarea venind cu bucuria eliberării de sub povara nefastă a păcatului din care
izvorăște moartea.

,,Bucuria iertării este mai mare pentru cel care iartă, dar nu lipsește nici celui care este
iertat. Iertarea aduce, așadar, bucurie dublă, celui care iartă și celui care este iertat. Bucuria
iertării este poate cea mai mare și mai reală bucurie”.( Pr. Prof. Dr. Constantin Coman, "Prin
fereastra Bisericii - sau - o lectură teologică a realității").

De această bucurie avem noi parte prin Înviere deoarece iertarea este strâns asociată
iubirii, practic stă la baza ei. Nu poate exista iertare cu adevărat dacă ea nu se face în numele
iubirii, cu iubire și din iubire.

Bucuria împărtășirii bucuriei Învierii este aceea care ne ține în tainica și frumoasa
noapte a Paștelui la Sfânta Liturghie ca o chemare irezistibilă în fața acestei efuziuni de
bucurie, bunătate și grație dumnezeiască care elimină orice diferențiere umană. Atunci suntem
Unul întru toți și toți întru Unul, luminoși și frumoși făcându-ne părtași luminii Învierii prin
Sfânta și Dumnezeiasca Euharistie.

O altă bucurie a Învierii este pacea pe care Domnul Hristos o împărtășește apostolilor
săi după Înviere, de fiecare dată când îi întâlnește: ,, Pace vouă!”, dar și curajul, deoarece

1
atunci când femeile mironosițe au venit la mormânul pe care îl găsiseră gol, Domnul le-a
spus: ,, Bucurați-vă! ,,Nu vă temeți! ( Matei, 28, 9-10) . Aceste două bucurii pe care ni le lasă
Hristos ca daruri ale Învierii sunt atât de necesare nouă oamenilor și sunt de asemenea
complementare: să fii cu Dumnezeu înseamnă să fii în pace cu sufletul tău, cu lumea cu tot ce
te înconjoară și totodată să ai curaj de a înfrunta obstacolele, de a le depăși și birui fără a-ți
pierde liniștea pentru că șii că tot ce vine peste tine, bun sau rău, va fi înfruntat împreună cu
Hristos. De aceea cine poate aduce atâta lumină și speranță în sufletele noastre dacă nu
această încredințare a Învierii care ne dă puterea de a înțelege lucruri mai presus de
înțelegerea rațională a noastră, care ne aduce în inimi răspunsuri la frământările omenirii
dintru toate timpurile: cine suntem, de unde venim și încotro mergem? Toate aceste
frământări sunt dizolvate și solvabile în Lumina marii taine a Învierii. Dacă Domnul a înviat
atunci și noi vom învia, angoasele ontologice ale efemerității umane sunt depășite prin faptul
că viața își redobândește proprietatea veșniciei.

,,Bucuria Învierii nu e nici trecătoare, nici nedeplină. E bucuria prin excelență, pentru
că e bucuria eternă și deplină.(...) Toate zilele timpului, toate zilele anului au devenit
sărbători, etape ale înaintării în lumină, ducându-ne tot mai aproape de marea lumină
eshatologică. Mai bine zis, timpul întreg a devenit un ajun al duminicii veșnice, al petrecerii
veșnice în lumina descoperită a învierii, cum zilele săptămânii, zile închinate sfinților care au
trăit timpul în această lumină a învierii, sunt sărbători pregătitoare pentru duminica învierii,
cum au fost și pentru ei.” Pr. Prof. Dumitru Stăniloae ,,Învierea Domnului - sărbătoarea
luminii și a bucuriei”. Prin aceasta înțelegem că prin Înviere totul devine un timp al veșniciei
în care vom intra, o sărbătoare a biruinței Binelui, o mare Cină a Împăratului Hristos la care
suntem invitați cu toții.

Biserica noastră ortodoxă prin săvârșirea Sfintei Liturghii retrăiește de fiecare dată
marea Taină a Învierii, marea și deplina bucurie de care avem parte toți cei care participăm în
mod conștient și uniți prin împărtășire cu Hristos. De aceea Sfânta Liturghie este axa
creștinătății, în jurul căreia gravităm în duh de rugăciune în dragoste și comuniune unii cu alții
având sentimentul apartenenței ca fii ai lui Dumnezeu și ca mădulare ale Trupului lui Hristos.

În concluzie aș spune la fel cum am început că, bucuria bucuriilor Învierii este aceea
de a trăi pe tărâmul sfânt al Liturghiei prin participarea activă și conștientă, duminică de
duminica la aceast mare praznic al Paștelui care cuprinde în el de fapt învierea sufletelor
nostre prin împărtășirea cu Preacuratele Taine, noi clădindu-ne astfel existența în Lumina cea
adevărată și în primirea Duhului Ceresc: ,, „Am văzut Lumina cea adevărată, am primit Duhul
Cel ceresc“. Pin această împreună trăire sufletele noastre vor gusta hrana bucuriei pascale a
Liturghiei de unde ne vom împărtăși de iertarea, pacea, curajul, sensul și mai ales veșnicia în
Hristos.

2
BIBLIOGRAFIE:

1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă,

București, 2015
2. Pr. Prof. Dr. Constantin Coman, Prin fereastra Bisericii - sau - o lectură teologică a
realității, Editura Bizantină, 2007
3. Pr. Prof Dumitru Stăniloae, Învierea Domnului - sărbătoarea luminii și a bucuriei,
www. creștinortodox.ro
4. Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, Editura Chilia Buna
Vestire, 2012