Cuprins

Partea I. Rolul și funcțiile Băncii Centrale ................................................................................................... 2

Introducere................................................................................................................................................ 2
Apariţia băncilor centrale......................................................................................................................... 2
Formele de organizare a băncilor centrale .............................................................................................. 3
Organizarea sistemului bancar românesc ................................................................................................ 5
Partea aII-a. Banca Națională a României .................................................................................................... 6
Obiectivul şi rolul BNR ............................................................................................................................. 7
Concluzii ..................................................................................................................................................... 13
Bibliografie ................................................................................................................................................. 13

1
 Partea I. Rolul și funcțiile Băncii Centrale

Introducere
Sectorul bancar reprezintă componentă de bază a sistemului economico-
financiar.
O definiție a sistemului bancar spune că, acesta poate fi considerat ca fiind
totalitatea băncilor împreună cu ansamblul de legi, norme, legături, relaţii,
proceduri, uzanţe şi cutume, ce sunt utilizate pentru a reglementa și desfășura
activitatea bancară.
O altă definiție a sistemul bancar se referă la faptul că acesta este compus
dintr-o serie de bănci şi instituţii de credit, unele având rol de emisiune,
reglementare şi supraveghere prudenţiale, iar altele având rol comercial,
investiţional sau de afaceri.
Sistemul bancar1 ocupă locul central în oricare economie de piaţă pentru că
el trebuie să asigure cadrul care să dea posibilitatea mobilizării tuturor fondurilor
băneşti din economie şi dirijării lor în scopul desfăşurării normale a activităţii
social-economice. Banii, circulaţia bănească, creditul, procesele valutare, etc., sunt
instrumente active în stimularea activităţii economice.
Pârghiile sistemului financiar-bancar consolidează orice fenomen economic
pozitiv şi descurajează activităţile ineficiente.2

Apariţia băncilor centrale

În prima perioadă a dezvoltării capitalismului nu exista o deosebire clară
între băncile centrale sau de emisiune, cum mai erau numite, şi băncile
comerciale. Băncile comerciale practicau pe larg emiterea bancnotelor ca sursă de
mobilizare a mijloacelor băneşti. Pe măsură ce sistemul creditor se dezvoltă,
procesul de concentrare a emisiunii biletelor de bancă a evoluat într-un număr
restrâns de bănci comerciale mari, pentru ca mai apoi, dreptul de monopol asupra
emiterii bancnotelor să se atribuie unei singure bănci.
Apariţia băncilor centrale a fost condiţionată de concentrarea emisiunii
biletelor de bancă unor bănci comerciale dintre cele mai fiabile, ce se bucurau de
încrederea generală şi ale căror bancnote puteau îndeplini cu succes funcţia de
instrument de credit universal în sfera circulaţiei. Astfel că statul a promulgat o
serie de legi corespunzătoare, ce sprijineau activ acest proces, deoarece bancnotele

1
Jucan, C.N., - “Managementul instituțiilor de credit”, Editura ULBS, Sibiu, 2012, pag.40
2
Idem
2
emise pentru împrumuturi de o mulțime de bănci mai mici, în cazul falimentării
emitenţilor, îşi puteau pierde capacitatea de mijloc de circulaţie. Iar la finele sec.19
– începutul sec.20, în majoritatea ţărilor, emisiunea tuturor bancnotelor este
concentrată într-o singură bancă, denumită Bancă Centrală de Emisiune, iar în
prezent se numeşte simplu – Bancă Centrală. Această denumire reflectă rolul
băncii pe care îl joacă în sistemul de credit al ţării. Banca Centrală îndeplineşte
într-un fel funcţia de subdiviziune organizatorică de bază a sistemului naţional de
credit.
Alte bănci, precum băncile federale ale S.U.A. (fondate în 1913), băncile
centrale ale multor state latinoamericane, au fost întemeiate de la bun început ca
centre de emisiune.
După Primul Război Mondial, au apărut instituţii de emisiune de stat în
Republica Federală Germană – Bundes bank (1957) şi în Austria – Banca de
Rezervă a Austriei (1960).
În prezent, în majoritatea ţărilor, băncile centrale sunt, în fond, bănci
naţionale, chiar dacă din punct de vedere formal nu aparţin statului. De exemplu,
doar o parte din capitalul Băncii Naţionale a Elveţiei, 55% din capitalul Băncii
Nipone, 50% din capitalul Băncii Naţionale a Bulgariei sunt capitaluri de stat.

Formele de organizare a băncilor centrale

Istoria dezvoltării instituţiilor bancare arată că în funcţie de caracterul
proprietăţii asupra capitalului, băncile centrale pot fi clasificate în:
 bănci de stat;
 bănci pe acţiuni;
 bănci mixte, adică o parte a capitalului aparţine statului.
După cum am spus mai sus, unele bănci centrale au fost la început înfiinţate ca
bănci de stat, iar altele ca bănci pe acţiuni, fiind naţionalizate ulterior. Însă,
indiferent de faptul dacă statul era sau nu era posesorul capitalului băncii, între
bancă şi stat s-au constituit relaţii strânse, care, în prezent, au devenit puternice.
Statul este interesat în fiabilitatea Băncii Centrală, datorită rolului extrem de
important al acesteia din urmă în sistemul de credit al ţării, în procesul de
promovare a politicii sale economice.
Totuşi, strânsele relaţii dintre Banca Centrală şi stat nu indică faptul că
acesta din urmă îşi poate exercita fără nici o limită influenţa asupra politicii
băncii. Banca Centrală, indiferent de cine-i posesorul capitalului, este, din punct
de vedere juridic, independentă: proprietatea ei se consideră separată de cea a
statului. Gradul de independenţă a Băncii Centrale faţă de organele executive ale
puterii diferă de la ţară la ţară.

3
 În esenţă, activitatea bancară3 este constituită din operaţiunile bancare,
evidenţa bancară şi controlul bancar propriu. Pe lângă aceste componente
activitatea este puternic influenţată de strategiile şi politicile fecărei instituţii şi de
politica şi normele Băncii Naţionale a României.
Analiza fenomenului bancar4 permite punerea în evidenţă a factorilor ce
influenţează cel mai mult tehnicile şi strategiile bancare, care modifică esenţa şi
particularităţile produselor şi serviciile bancare. Fenomenul bancar oferă noi date
managementului bancar şi analizei bancare.
Deci, bancă înseamnă organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor
bancare, a evidenţei bancare şi controlului bancar în concordanţă cu
strategiile şi managementul băncilor (Tudorache Dumitru,”Instituţii de credit”,
pg.155).5
Băncile6 stimulează atenţia agenţilor economici spre probleme majore, cum
ar fi resursele şi eficienţa utilizarii acestora, gestiunea întreprinderii, rentabilitatea,
eficienţa şi modul de utilizare a profitului.
Băncile serioas7e, au în prim-planul acţiunilor obligaţia de a opri agenţii
economici să angajeze activităţi nerentabile şi riscante. Acest lucru se poate realiza
cu ocazia acordării creditelor, a avizării studiilor de fezabilitate, a efectuării plăţilor
prin cont, etc. Prin intervenţia băncilor (ca parteneri de afaceri şi nu ca autoritate)
se pot evita unele implicaţii, care ar comporta riscuri atât pentru întreprinzători cât
şi pentru instituţia bancară. Deci nu este vorba de o tutelă a băncilor asupra
agenţilor economici, ci de un sprijin în realizarea unei flexibilităţi în adaptarea la
cerinţele pieţei, în funcţie de perspectivele ce se întrevăd în dezvoltarea economică.
Realizarea unei astfel de flexibilităţi cu ajutorul băncilor, are menirea de a acţiona
continuu, astfel încât întreprinzătorii să-şi poată reorienta în orice moment
activitatea. Băncile sunt implicate şi interesate în realizarea acestei flexibilităţi în
activitatea agenţilor economici, întrucât prin aceştia, mecanismul pieţei poate
acţiona din punct de vedere al riscului şi asupra instituţiilor şi organismelor
bancare.
În orice ţară cu o economie de piaţă8, există o bancă centrală, care dirijează
procesele şi fenomenele financiar-bancare şi băncile universale sau comerciale care
îşi menţin rolul de instituţii publice, iar activitatea lor trebuie riguros reglementată
şi bine coordonată de către banca centrală sau “banca băncilor” cum mai este
denumită.
3
Jucan, C.N., - “Managementul instituțiilor de credit”, Editura ULBS, Sibiu, 2012, pag.41-43
4
Idem
5
Idem
6
Jucan, C.N., - “Managementul instituțiilor de credit”, Editura ULBS, Sibiu, 2012, pag.41-43
7
Idem
8
Idem
4
 Organizarea sistemului bancar românesc
Este organizat pe două nivele;
 Nivelul 1: Banca Naţională a României
 Nivelul 2: băncile comerciale şi cooperativele de credit
În România funcţionează 39 bănci din care 9 sucursale ale băncilor străine
și o casă centrală a cooperativelor de credit (CREDITCOOP)

Figura nr.1 privind funcțiile Băncii Centrale

Funcțiile Băncii
Centrale

Funcția de centru
valutar și Funcția Funcția
Funcția de Funcția de bancă Funcția de prudențială și de
bancă a băncilor
gestionar al
supraveghere economică a
emisiune a statului
rezervelor bancară Băncii Centrale
valutare

Sursa: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=99&idb=

5
 Partea aII-a. Banca Națională a României

Introducere
Rolul şi funcțiile9 Băncii Naționale a României derivă din atribuțiile,
sarcinile şi responsabilitățile ce i-au fost conferite acesteia prin legea de
organizare, Legea privind statutul Băncii Naționale a României nr. 312 din
28.iun.2004. Astfel, în articolul 1, Banca Națională a României este declarată ca
banca centrală a statului român, având personalitate juridică. În articolul 2 al legii,
la aliniatul 1 se stabileşte obiectul fundamental al BNR ca fiind “asigurarea
stabilității monedei naționale pentru a contribui la stabilitatea prețurilor.”
La aliniatul 210 al aceluiaşi articol se stipulează: “Pentru atingerea
obiectivului său fundamental, Banca Națională a României elaborează, aplică şi
răspunde de politica monetară, valutară, de credit, de plăți, precum şi de
autorizarea şi supravegherea prudențială bancară, în cadrul politicii generale a
statului, urmărind funcționarea normală a sistemului bancar şi participarea la
promovarea unui sistem financiar specific economiei de piață”. Pornind de la cele
arătate, reies cu claritate funcțiile pe care Banca Națională a României le are în
economie, acestea fiind detaliate în cadrul legii 101/98 astfel:
1) funcția de emisiune a bancnotelor şi monedelor cu putere circulatorie pe
teritoriul țării;
2) funcția de creditare a băncilor pe termen scurt (maxim 90 zile);
3) funcția de bancă a băncilor, prin aceea că acordă credite acestora şi le deschide
conturi curente şi de decontări;
4) funcția de bancă a statului, prin aceea că gestionează contul
Trezoreriei statului, şi ac_ionează ca agent al statului în ceea ce priveşte:
a) plasarea emisiunilor de titluri de stat şi alte efecte negociabile de îndatorare
a statului român;
b) exercitarea funcțiilor de agent de înregistrare, depozitare şi transfer al
titlurilor de stat;
c) plata capitalurilor, dobânzilor, comisioanelor şi a spezelor aferente;
d) executarea decontărilor în contul curent general al Trezoreriei Statului;
e) alte opera_iuni în conformitate cu obiectivele şi responsabilită_ile principale
ale băncii centrale;
5) funcția de centru valutar, exercitată de BNR prin:
a) stabilirea politicii privind cursul de schimb şi a regimului valutar;
9
http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=1
10
Idem
6
 b) elaborarea balanței de plăți şi a altor lucrări privind poziția investițională
internațională a țării;
c) păstrarea, gestionarea şi administrarea rezervelor internaționale ale statului;
6) funcția de reglementare, autorizare şi supraveghere prudențială bancară.
Prin exercitarea acestor funcții, Banca Națională a României are un rol
foarte important în realizarea acțiunii de restructurare a economiei în procesul de
tranziție.
Obiectivul şi rolul BNR11
Banca Naţională a României este banca centrală a României. Este o instituţie
publică independentă, cu sediul central în municipiul Bucureşti.
Obiectivul său fundamental îl reprezintă asigurarea şi menţinerea stabilităţii
preţurilor (conform Statutului). Banca Naţională a României sprijină politica
economică generală a statului, fără a prejudicia îndeplinirea obiectivului său
fundamental.
Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul.
Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea
Europeană, Banca Naţională a României a devenit membră a Sistemului European
al Băncilor Centrale (SEBC), iar Guvernatorul BNR, membru al Consiliului
General al Băncii Centrale Europene (BCE).

Principalele atribuţii ale BNR12

1. Elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb

Grafic nr.1 privind ratele dobânzilor BNR pe perioada 2014-2016

8.00
6.00 Rata dobânzii de politică
4.00 monetară

2.00 Rata dobânzii la facilitatea de

creditare
0.00
Rata dobânzii la facilitatea de
May. 2015
May. 2014
Jan. 2014
Mar. 2014

Jul. 2014
Sep. 2014

Jan. 2015

Nov. 2015
Jan. 2016
Nov. 2014

Mar. 2015

Jul. 2015
Sep. 2015

Mar. 2016

depozit

Sursa: prelucrare date de autor, de pe http://www.bnro.ro/Baza-de-date-interactiva-604.aspx

11
http://www.bnr.ro/Banca-Nationala-a-Romaniei-1.aspx
12
http://www.bnr.ro/Banca-Nationala-a-Romaniei-1.aspx
7
 Conform graficului, pe perioada 2014-2016, se pare că ratele dobânzilor
BNR, respectiv, rata dobânzii de politică monetară, rata dobânzii la facilitățile de
creditare, rata dobânzii la facilitățile de depozit au un trend descendent, pe motiv
că, BNR, încearcă să descurajeze populația în privința economiilor, dar și băncile.

2. Autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de

credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi
pentru asigurarea stabilităţii financiare

Sursa: http://www.bnro.ro/Registrele-BNR-717.aspx

3. Emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul

României13

13
http://www.bnr.ro/Monede-si-bancnote-in-circulatie-724.aspx

8
9
4. Stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia
Grafic nr.2 privind evoluția cursului de schimb RON/USD în perioada 2005-2015

5.0000
4.0000
3.0000
2.0000 RON/USD

1.0000
0.0000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Sursa: prelucrare date de autor, de pe http://www.bnro.ro/Baza-de-date-interactiva-604.aspx

Se pare că evoluția LEU-ului în raport cu USD a fost una oscilantă, însă, în

ultimii 2-3 ani, observăm că Leu-ul s-a depreciat față de USD, ceea ce duce la
importuri mai scumpe, respectiv creșterea prețurilor.

Grafic nr.3 privind volumul tranzacțiilor pe piața valutară pe perioada 2014-2016

2,000.00

1,500.00

1,000.00

500.00 Volum tranzacții pe piața va

0.00

Sursa: prelucrare date de autor, de pe http://www.bnro.ro/Baza-de-date-interactiva-604.aspx

După cum se poate observa și în grafic, în ultimul s-a înregistrat un volum

constant, putem spune, de tranzacții pe piața valutară.

10
5. Administrarea rezervelor internaţionale ale României
Tabel nr.1 privind balanța de plăți și rezervele internaționale ale României pe perioada 2015-
2016

Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională - BPM6 - Rezervele internaţionale

Rezerve Rezerve Rezerve Rezerve Rezerve Rezerve Rezerve Rezerve Rezerve
interna interna interna internaţ. internaţ. internaţ. internaţ. internaţ. internaţ.
ţ. ale ţ. ale ţ. ale ale ale ale ale ale ale
Români Români Români României; României; României; României României; României
ei ei; ei; rezerve rezerve rezerve ; DST aur ; aur;
rezerve rezerve valutare; valutare; valutare; cantitate
valutar valutar conturi la conturi la conturi la
e e; titluri vedere şi vedere şi vedere şi
de depozite depozite; la depozite; la
Data valoare alte bănci bănci cu
centrale sediul
BRI şi FMI principal în
străinătate
(milioa (milioa (milioa (mil.
ne ne ne (milioane (milioane (milioane (milioane (milioane uncii aur
EUR) EUR) EUR) EUR) EUR) EUR) EUR) EUR) pur)
REZL_VA REZL_G
REZL_ REZL_ REZL_ REZL_VA REZL_VA L_CD_B_ REZL_S REZL_GO OLD_V
AR VAL VAL_S L_CD L_CD_CB OUT DR LD_VAL OL
Apr. 35,208 31,212 28,286
2016 .50 .17 .44 2,925.73 2,925.65 0.08 259.18 3,737.15 3.334
Mar. 34,900 31,271 28,411
2016 .39 .74 .90 2,859.84 2,859.49 0.35 10.22 3,618.43 3.334
Feb. 34,596 30,814 27,903
2016 .68 .56 .64 2,910.92 2,762.60 148.32 10.46 3,771.66 3.334
Jan. 35,078 31,668 28,270
2016 .96 .09 .82 3,397.27 3,247.14 150.13 10.84 3,400.03 3.334
Dec. 35,485 32,227 27,849
2015 .05 .02 .32 4,377.71 4,077.63 300.07 10.90 3,247.13 3.334
Nov. 35,459 32,092 28,702
2015 .22 .93 .96 3,389.97 3,355.32 34.65 11.12 3,355.17 3.334
Oct. 35,127 31,637 27,889
2015 .91 .58 .29 3,748.29 3,311.56 436.74 11.80 3,478.52 3.334
Sep. 32,475 29,126 26,166
2015 .06 .59 .83 2,959.76 2,814.15 145.61 11.64 3,336.83 3.334
Aug. 32,668 29,328 26,918
2015 .86 .97 .93 2,410.03 2,031.98 378.05 11.66 3,328.24 3.334

11
 Jul. 32,437 29,139 25,854
2015 .89 .98 .91 3,285.07 2,494.32 790.75 11.85 3,286.06 3.335
Jun. 33,622 30,099 26,763
2015 .24 .17 .84 3,335.34 2,412.40 922.94 11.72 3,511.35 3.335
May. 33,833 30,207 27,764
2015 .77 .74 .61 2,443.13 1,927.38 515.75 11.82 3,614.21 3.335
Apr. 33,682 30,081 26,180
2015 .03 .87 .99 3,900.88 3,514.54 386.34 12.10 3,588.06 3.335
Mar. 34,263 30,586 27,801
2015 .27 .64 .97 2,784.66 2,598.38 186.28 12.37 3,664.26 3.335
Feb. 34,062 30,470 27,202
2015 .46 .34 .75 3,267.58 2,916.90 350.68 12.06 3,580.07 3.335
Jan. 34,313 30,578 26,068
2015 .27 .47 .76 4,509.72 4,489.72 20.00 16.70 3,718.10 3.335
Sursa: prelucrare date de autor, de pe http://www.bnro.ro/Baza-de-date-interactiva-604.aspx

Banca Naţională a României are dreptul exclusiv de emisiune, fiind singura

instituţie autorizată să emită însemne monetare, în baza unui program de emisiune
dimensionat în funcţie de nevoile reale ale circulaţiei băneşti.
Banca centrală are competenţa exclusivă de autorizare şi reglementare în
domeniul bancar şi este responsabilă cu supravegherea prudenţială a instituţiilor de
credit, în scopul asigurării funcţionării şi viabilităţii sistemului bancar.
Banca Naţională a României ţine în evidenţele sale contul curent general al
Trezoreriei statului, deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice. Prin lege,
este interzisă finanţarea directă a instituţiilor publice de către autoritatea monetară
sau accesul privilegiat al acestora la resursele instituţiilor financiare.

12
 Concluzii

Așadar, rolul unei Bănci Centrale este unul important, deoarece, prin
intermediul acesteia se poate regla economia dintr-o țară, prin măsurile adoptate.
De asemenea, Banca Centrală intervine pe piața valutară, prin vânzare,
respectiv cumpărare de valută, pentru a menține cursul de schimb, adică,
protejează puterea de cumpărare a monedei naționale și menține stabilitatea
financiară.

Bibliografie

 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=99&idb=
 http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=1
 http://www.bnr.ro/Banca-Nationala-a-Romaniei-1.aspx
 http://www.bnr.ro/Monede-si-bancnote-in-circulatie-724.aspx
 http://www.bnro.ro/Baza-de-date-interactiva-604.aspx
 Jucan, C.N., - “Managementul instituțiilor de credit”, Editura ULBS, Sibiu,
2012
 Petria, N. – “Gestiune Bancară” –suport de curs

13