AFAZIA

Afazia consta in tulburari de limbaj care pot implica tulburari in

intelegerea sau exprimarea cuvintelor sau a echivalentelor nonverbale ale
cuvintelor.

CAUZE
Afazia este rezultatul disfunctiei centrilor limbajului de la nivelul
cotexului si a ganglionilor bazali sau a cailor de conducere ce ii
conecteaza pe acestia. Functia limbajului este localizata in special la
nivelul lobului temporal postero-superior,lobului parietal inferior adiacent
si conexiunii subcorticaledintre aceste regiuni-de obicei la nivelul
emisferei drepte chiar si la persoanele stangace.
Lezarea oricareia dintre partile acestei regiuni triunghiulare de
exemplu nprin infarct,tumora,traumatism ,interfera cu un anumit aspect al
functiei limbajului.
Prozodia(calitatea ritmului si intonatiei care adauga semnificatie
limbajului)este de obicei influentata de ambele emisfere dar uneori este
afectata doar de disfunctia emisferei nondominante.
Afazia se deosebeste de afectiunile de dezvoltare ale limbajului si de
disfunctiile cailor motorii si ale musculaturii implicate in
vorbire(disartrie).Ea se imparte, la modul general,in afazie receptiva si
expresiva.
AFAZIA RECEPTIVA
Afazia receptiva sau sensitiva,a lui Wernicker ,consta in
incapacitatea de a intelege cuvintele sau de a recunoaste simbolurile
auditive,vizuale sau tactile.Ea este cauzata de o boala a girusului temporal
postero-superior al emisferei dominante.Adesea este prezenta si alexia
(pierderea capacitatii de a citi cuvinte)
AFAZIA EXPRESIVA
Afazia expresiva,motorie sau a lui Broca intelegerea cuvintelor si
capacitatea de conceptulizare sunt relativ pastrate dar este deteriorata
capacitatea de a crea ,pronunta cuvinte.Acest tip de afazie este cauzat de
o tulburare ce afecteaza partea postero-inferioara a lobului frontal.Ea
genereaza adesea agrafia(incapacitatea de a scrie) si determina
deteriorarea cititului oral.

SIMPTOME
Pacientii cu afazie Wernicke pronunta cuvintele obisnuite
fluent,incluzand adesea fenomene lipsite de sens dar nu cunosc intelesul
acestor cuvinte si corelatiile lor.Rezultatul este un amestec de cuvinte sau
o”salata de cuvinte”.Pacientii cu afazie Wernicke nu sunt de obicei
constienti ca discursul lor este de neinteles pentru ceilalti.Afazia
Wernicke este de obicei insotita de amputarea campului vizual
drept,deoarece calea vizuala este in vecinatatea zonei afectate.
Pacientii cu afazie Broca inteleg si conceptualizeaza relativ bine dar,
sunt incapabili sa formeze cuvintele.De obicei ,sunt afectate productia
verbala si grafica(agrafie,disgrafie)determinand frustrari pacientului care
incearca sa comunice cu ceilalti.Afazia Broca poate include si
anomia(incapacitatea de a a numi obiecte)precum si tulburari de
prozodie.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul este clinic ,incluzand adesea teste neuropsihologice
,imagistica cerebrala(CT,RMN)necesare pentru identificarea cauzei.
Interactiunea verbala poate identifica,in general, afaziile
grosiere.Testarea pentru identificarea deficitelor specifice cuprinde
evaluarea vorbirii spontane,denumirea,repetarea cuvintelor,intelegerea
,productia verbala,cititul si scrisul.Vorbirea spontana este evaluata pentru
a se stabili fluenta,numarul de cuvinte pronuntate,abilitatea de a initia
discursul ,prezenta ororilor spontane,pauzele de gasire a
cuvintelor,ezitarile.Initial afazia Wernicke poate fi gresit diagnosticata ca
delir.Cu toate acestea,afazia Wernicke este o pura tulburare de limbaj
fara alte caracteristici ale delirului(nivelele fluctuante,stari de
constienta,halucinatii,inatentie).
Testarea cognitiva generala de catre un neuropsiholog sau de catre un
terapeut al vorbirii si al limbajului poate identifica grade mai fine ale
disfunctiilor ,contribuind la planificarea schemei terapeutice si la
evaluarea potentialului de vindecare.Sunt disponibile diferite teste pentru
diagnosticul afaziilor
Tehnicile imagistice cerebrale(CT sau RMN cu sau fara substanta de
contrast)sunt necesare pentru caracterizarea leziunii.In continuare testele
au rolul de a stabili etimologia leziunii identificata mai devreme.
TRATAMENT
Nu se cunoaste exact eficacitatea tratamentului dar majoritatea
medicilor este de acord ca terapiile logopedice sunt de ajutor,cele mai
mari progrese obtinandu-se cand terapia incepe cat mai repede de la
debut.
Recuperarea este influentata si de dimensiunea si localizarea
leziunii,de gradul deficitului de limbaj,de varsta,educatie si de starea
generala de sanatate a pacientului.Copiii sub 8 ani isi recapata adesea
functia limbajului dupa leziunea severa a oricarei emisfere
cerebrale.Dupa aceasta varsta,cea mai mare parte a recuperarii zre loc in
3 luni,dar ameliorarile continua in procente variabile pana la un an dupa
debut.