Dupa sursele lor de procesare serviciile se impart in servicii marfa sau market si sevicii

non-marfa sau non-market.

Explicati de ce intr-o economie trebuie sa existe si servicii financiare de la bugetul
statului, adica sa fie non-marfa, si de ce aceste servicii nu trebuie sa fie marfa? Explicati
pe unul sau mai multe servicii la alegere : serviciile de sanatate , serviciile de aparare ,
serviciile de educatie.
Activitatea economică se desfăşoară in fiecare ţară potrivit unui mecanism propriu, numit
mecanism economic. Acesta reprezintă un sistem de metode de conducere economică, de
obiective ce determină conducerea şi de structuri organizatorice (instituţionale,
suprastructurale, juridice) prin care se efectuează conducerea.
Sistemul financiar include finanţele corporatiste (ale intreprinderii), asigurările sociale de stat,
asigurările de bunuri, de persoane şi răspundere civilă, creditul, piaţa capitalurilor, bugetul de
stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale.
Bugetul de stat este una din componentele majore ale sistemului financiar prin ponderea
mare – 25-30% – pe care o reprezintă in produsul intern brut, dar şi prin rolul pe care il are in
funcţionarea unor parghii financiare (fiscală, vamală, a cheltuielilor publice), ca şi in acţiunile
de predicţie şi planificare macroeconomică realizate cu ajutorul unor instrumente cum sunt:
 programele de dezvoltare economică, cu durate de 5 ani şi peste,
 balanţele financiare de sinteză, cu durate de 3-5 ani, vizand resursele financiare şi
destinaţia lor, consumul public, transferurile in exterior, etc.,
 bugetul economiei naţionale, cu orizont de 2 ani, vizand resursele financiare ale
societăţii şi simularea efectelor unor măsuri economicofinanciare.
Administratiile publice cuprind unitati care presteaza servicii nemarfare pentru colectivitate si
redistribuie veniturile. In mod concret, exista administratii publice centrale (statul si alte
organisme ale administratiei centrale), administratii publice locale si administratii de
securitate sociala. Resursele lor provin din varsaminte obligatorii de la alte sectoare, primite
direct sau indirect.
Bunurile si serviciile au caracter marfar si nemarfar. Cele cu caracter marfar se schimba pe
piata contra unui pret. Ele sunt oferite de ansamblul sectoarelor institutionale. Administratiile
publice si uneori cele private ofera servicii nemarfare care nu presupun plata unei sume in
schimbul lor (de exemplu, serviciile de invatamant sau sanatate).
ROLUL SERVICIILOR DE EDUCAŢIE ÎN CADRUL ECONOMIEI NAŢIONALE
Invatamantul , reprezinta pentru toate tarile lumii, unul dintre serviciile cele mai importante
dintre categoria celor finantate de la buget .El are rolul de a forma cadrele calificate necesare
ramurilor economiei, de a realiza educarea permanentaa oamenilor , de a stimula si facilita
procesul de instruire generala, contibuind astfel la dezvoltarea societatii , la cresterea
economica. De asemenea , invatamantului ii revine sarcina valorificarii superioare a resurselor
umane , dezvoltarii capacitatii intelectuale si fizice a indivizilor .Relatia dintre invatamant si
dinamica sociala este insa reciproca . Nivelul la care a ajuns invatamanul , continutul sau ,
aria de cuprindere sunt determinate , la randul lor , de gradul de dezvoltare a societatii , de
nevoile concrete in fiecare etapa a evolutiei sale .In acest context, invatamantul trebuie
analizat ca un proces dinamic , in continua perfectionare si adaptare la nevoia sociala ,
influentand si fiind influentatde ritmul cresterii economice .
Importanta si dimensiunile serviciilor de invatamant pot fi puse in evidenta printr-o serie de
indicatori : sumele alocate de buget sau proportia in PIB , populatia scolara , evolutia si
structura acesteia pe forme si trepte de invatamant , personalul didactic si relatia acestuia cu
populatai scolara , baza materiala etc.

Bibliografie
https://cantemir.ro/cursuriudc/1sem1/Facultati/Stiinte%20economice/ECTS/Anul
%202/Economia%20serviciilor/Iosof_-_Economia_serviciilor.pdf
https://conspecte.com/finante-publice/bugetul-de-stat.html