UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

SPECIALITATEA KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA
DISCIPLINA FIZIOLOGIE SISTEMULUI NEUROMIOARTROKINETIC

TITLUL REFERATULUI

FIZIOLOGIA SINAPSEI

Lect. univ dr Bacanoiu Manuela Masterand: VASILE FLORINA

2021
CRAIOVA

1
 CUPRINS

1.Introducere
1.1.Sinapsa
2. Caracteristicile morfologice si functionale ale sinapselor chimice
2.1. Componenta presinaptică
2.2. Fanta sinaptică
2.3. Componenta postsinaptică
3. Caracteristicile funcționale
3.1 Unidirecșionalitatea
3.2. Întârzierea sinaptică
3.3. Potențarea posttetanică
3.4. Fatigabilitatea
3.5. Inexcitabilitatea periodică
4. Secvența fenomenelor transmiterii sinaptice
4.1. Invazia butonului synaptic
4.2. Eliberarea mediatorului în fanta sinaptică
4.3. Proarea transsinaptică a influxului nervos
5. Tipuri de răspunsuri postsinaptice
5.1. Potențialul postsinaptic excitator
5.2. Potențialul postsinaptic inhibitor
5.3. Potențialul postsinaptic presinaptic
5.4. Inhibiția recurentă
Bibliografie

2
1. INTRODUCERE

Sinapsa este ansamblul jonctional interneuronal care asigură transmiterea

unidirectională a impulsului nervos excitator sau inhibitor unidirectională .
Sinapsa este regiunea de contact neuro-neuronală sau neuro-efectoare (mușchi,
glandă), la nivelul căreia există diferențieri morfofuncționale ce determină excitația sau
inhibitia elementului postsinaptic, atunci când neuronul presinaptic intră in activitate.
In raport cu natura segmentul postsinaptic, se descriu:
- sinapse interneuronale (axo-dendritice, axo-somatice, axo-axonice);
- sinapse neuromusculare (placă motorie).
In raport cu mecanismul de transmitere sinaptică, se descriu:
- sinapse chimice - prezintă o fantă sinaptică de 20-30 nm, asigură transmiterea excitației
prin mediator chimic; transmiterea este unidirectionala si se realizează cu intârziere;
reprezintă aproape toate sinapsele din SNC, placă motorie si sinapsele SNV;
- sinapse electrice - reprezintă contacte între două celule alaturate fără fantă sinaptică sau
cu o fantă sinaptică minimă (2-2,7 nm); asigură transmiterea excitației prin curenți
electrici la nivelul conexonilor; transmiterea este bidirectională si fără întârziere;
reprezintă sinapsele din miocard, mușchi neted, anumite regiuni ale SNC și celule
fotoreceptoare din retină.
In raport cu tipul de răspuns, sinapsele chimice pot fi:
- excitatorii sau inhibitorii
In raport cu tipul de mediator pot fi:

Tip sinapsa Mesager chimic Tip de răspuns

colinergică acetilcolină excitator
adrenergică noradrenalină excitator
dopaminergică dopamină excitator/inhibitor
serotoninergică serotonină excitator/inhibitor
GABA-ergică GABA inhibitor

2. CARACTERISTICILE MORFOLOGICE ȘI FUNCȚIONALE ALE

SINAPSELOR CHIMICE

3
 Caracteristici morfologice. O sinapsă chimică cuprinde in structura sa o
componentă presinaptică si o componentă postsinaptică, separate printr-un spațiu numit
fantă sinaptică.
2.1. Componenta presinaptica este reprezentată de terminația butonată a
axonului, care conține mitocondrii, neurofibrile și cule cu mediator chimic.
La nivelul membranei presinaptice se găsesc:
- canale ionice voltaj-dependente - canale de Na+, K+ si Ca2+ implicate in modificările de
potențial presinaptic si in eliberarea mediatorului chimic;
- autoreceptori  - implicați in autoreglarea nivelului de excitatie presinaptică. De exemplu,
in cadrul unei sinapse adrenergice, receptorii a -adrenergici si receptorii b-adrenergici
sunt receptori postsinaptici, in timp ce receptorii a -adrenergici sunt autoreceptori cu rol
in scăderea eliberarii de noradrenalină din butonul presinaptic.
Veziculele prezente la nivel presinaptic contin:
- Mediatori principali (neurotransmitatori) - induc modificări specifice de potential la
nivelul segmentului postsinaptic;
- Comediatori (cotransmitatori, mediatori secundari) - sunt eliberați de același neuron
odată cu mediatorul principal. Comediatorii participă la modularea răspunsului
postsinaptic, la reglarea eliberării mediatorului din butonul sinaptic si exercită efecte
trofice in teritoriu. De exemplu, alături de acetilcolină se elibereaza VIP (peptidul
intestinal vasoactiv), iar alături de noradrenalina se eliberează neuropeptidul Y.
- Neuromodulatori - sunt produși de neuronul implicat, dar si de alți neuroni sau structuri
adiacente. Nu determină răspunsuri postsinaptice specifice, dar induc modificări de
durată a capacității de răspuns postsinaptic.
2.2. Fanta sinaptica este spatiul dispus intre membrana presinaptica si membrana
postsinaptica, limitat la periferie de nevroglie. Fanta sinaptica este traversata de filamente
de proteoglicani cu rol in directionarea mediatorului spre membrana postsinaptică.
In raport cu marimea fantei sinaptice se descriu:
- sinapse de tip I - fanta sinaptică peste 30 nm;
- sinapse de tip II - fanta sinaptică 20 nm;
sinapse de tip III - fara fantă sinaptică sau cu fantă sinaptică minima (sinapse electrice).

4
 2.3. Componenta postsinaptica reprezinta o porțiune diferentiată a
membranei  postsinaptice (neuron, muschi), care exprimă:
- structuri receptoare specifice mediatorului - proteine-canal ionic de Na+, K+ si Cl- (in
funcție de tipul sinapsei) operate de ligand (mediator chimic), implicate in modificările
de potential postsinaptic;
- structuri cu rol enzimatic care intervin  in hidroliza mediatorului -
ex. acetilcolinesteraza desface complexul receptor-acetilcolina, inactivează acetilcolina si
eliberează receptorul postsinaptic.
3. CARACTERISTICI FUNCTIONALE.
3.1. unidirectionalitatea - la nivelul sinapselor mediatorul poate fi eliberat
exclusiv din regiunea presinaptică si acționează numai pe receptorii specifici de la nivelul
membranei postsinaptice;
3.2.intarzierea sinaptică - etapele transmiterii sinaptice presupun o latenta intre
momentul depolarizarii butonului terminal si momentul aparitiei activitatii postsinaptice,
cu durata de 0,4-0,7 ms;
3.3. potentarea posttanica - cresterea frecventei de stimulare la nivelul terminatiei
nervoase presinaptice determina o crestere a cantitatii de mediator chimic eliberate in
spatiul sinaptic cu ocazia fiecarui stimul;
3.4. fatigabilitatea - stimularea prelungita si cu frecventa mare determina
epuizarea rezervelor de mediator chimic si blocarea transmiterii sinaptice;
3.5. inexcitabilitatea periodica a membranei postsinaptice - raspunsul postsinaptic
este conditionat de eliberarea mediatorului chimic in fanta sinaptica. 

5
4.SECVENȚA FENOMENELOR TRANSMITERII SINAPTICE

4.1 Invazia butonului sinaptic de catre influxul nervos - influxul nervos

determina la nivelul membranei presinaptice un influx masiv de Na+ simultan cu un
influx de Ca2+ raspunzator de cuplarea fenomenului de membrana cu eliberarea
mediatorului din culele sinaptice.

4.2. Eliberarea mediatorului in fanta sinaptica - in prezenta ionilor de Ca2+ si

a ATP-ului, culele presinaptice isi varsa continutul in fanta sinaptica printr-un proces
de exocitoza.
- Din fiecare cula se elibereaza o cantitate fixa de mediator chimic numita cuanta.
- De exemplu, numarul de molecule de acetilcolina continute intr-o cula de mediator este
cuprins intre 5.000 si 10.000 molecule. Un singur potential presinaptic determina
eliberarea simultana a 150-300 de cuante, iar intr-un buton sinaptic se gaseste depozitata
o cantitate de acetilcolina ce poate media 1000 de impulsuri.
- In repaus, cuantele de mediator chimic se elibereaza una cate una, cu frecventa scazuta
(1/sec), inducand doar oscilatii miniaturale ale potentialului postsinaptic
care asigura  zgomotul de fond al sinapsei.
- In momentul aparitiei PA, frecventa de descarcare a cuantelor de mediator creste foarte
mult, iar efectele asupra potentialului postsinaptic se sumeaza atingand pragul detonant
necesar unui potential de actiune proat.

6
 4.3. Proarea transsinaptica a influxului nervos - cuprinde, la randul sau, mai multe
etape:
 difuziunea mediatorului chimic - mediatorul eliberat in fanta sinaptica difuzeaza
liber spre membrana postsinaptica;
 actiunea mediatorului chimic asupra membranei postsinaptice mediatorul chimic
se fixeaza pe receptori (proteina-canal ionic) specifici si determina modificari de
permeabilitate ce stau la baza raspunsului postsinaptic. Pentru a induce un
potential de actiune proat, fiecare cuanta de mediator chimic trebuie sa deschida
simultan 1000 - 2000 de canale ionice. In acelasi timp, mediatorul chimic poate
actiona si asupra autoreceptorilor, reglandu-si propria eliberare din butonul
sinaptic;
 inactivarea mediatorului chimic - este necesara pentru ca membrana postsinaptica
sa devina apta pentru receptionarea unui nou mesaj. Se realizeaza prin:
 inactivare postsinaptica - enzime hidrolizante din membrana postsinaptica, plasate
in imediata vecinatate a receptorilor, desfac complexul mediator-receptor pe
masura ce acesta se formeaza (ex. acetilcolinesteraza in cazul acetilcolinei);
 captare presinaptica - o parte din mediatorul care nu a fost fixat pe receptori este
captat de structura postsinaptica si trecut in citoplasma acesteia unde este
inactivata;
 difuziune extrasinaptica - o parte din mediatorul eliberat difuzeaza in spatiul
extracelular unde este inactivat de enzime cu sediu extracelular sau este captat de
celulele gliale;
 recaptare - butonul presinaptic capteaza o parte din mediatorul eliberat in vederea
reutilizarii sale.

7
5.TIPURI DE RĂSPUNSURI POSTSINAPTICE

In functie de natura mediatorului chimic si a receptorilor din membrana postsinaptica, pot

avea loc urmatoarele mai multe tipuri de raspunsuri postsinaptice.
5.1.Potentialul postsinaptic excitator(PPSE) - potential local de
tip depolarizant determinat de un influx de Na+ (ex. receptorul nicotinic pentru
acetilcolina) sau de Ca2+ (ex. receptorul pentru glutamat). Aceste potentiale sau
depolarizari locale neproate, se sumeaza temporo-spatial si atunci cand ating potentialul
prag (amplitudine 20 mV) declanseaza potentialul de actiune autoproat prin deschiderea
canalelor rapide pentru Na+.
5.2.Potentialul postsinaptic inhibitor (PPSI) - potential local de
tip hiperpolarizant ce poate fi determinat de un influx de Cl- (ex. receptorul pentru
GABA) sau eflux de K+ (ex. receptorul muscarinic pentru acetilcolina). Aceste potentiale
reduc excitabilitatea postsinaptica si impiedica declansarea potentialului de actiune
autoproat.
5.3. Potentialul de inhibitie presinaptic - se manifesta la nivelul sinapselor axo-
axonice.

8
 5.4. Inhibitia recurenta varietate de inhibitie postsinaptica realizata de un neuron
intercalar asupra unui axon cu care face sinapsa in cadrul unei bucle de retroactiune. De
exemplu, celula Renshaw primeste excitatia printr-o colaterala a axonului unui
motoneuron, stabileste o sinapsa (mediator chimic glicina) prin axonul sau cu
pericarionul aceluiasi motoneuron pe care il hiperpolarizeaza, limitand astfel descarcarea
acestuia.

9
 BIBLIOGRAFIE

1. Bădărău Ioana Anca, Fiziologie Note de Curs, Editura Universitară , Carol

Davila, București,2014;
2. Ion Haulica, Fiziologie umană, ediția a III a, Editura Medicală, Bucuresti 2007;
3. Ranga V. – Tratat de anatomia omului, vol I Partea I Ed. Med. Bucuresti 1990;
4. Victor Papilian – ANATOMIA OMULUI, Editura Editura ALL,2010.

10