Ing.

EMANQIL CONSTANTINESCU

r * i &

CĂLĂUZA
ŞEFULUI
DE
ECHIPĂ
DE LA
ÎNTREŢINEREA
CĂII

î 9 73

CENTRUL DE DOCUMENTARE Şl PUBLICAŢII TEHNICE M T.Tc.

 Lucrarea cuprinde în esenţă principalele pro-
bleme legate de suprastructura căii ferate,
rezolvate în mod practic.
După prezentarea metodelor de verificare şi
de măsurare a căii, a metodelor de verificare şi
de depistare a şinelor defecte aflate în cale, a
măsurării uzurii şi înclinării şinelor, se trece
la descrierea succintă a utilajelor de cale de la
cele simple la cele complexe, care se folosesc
la lucrările de linie.
Se descriu deranjamentele căii, se arată pro-
cesele tehnologice ale lucrărilor de întreţinere
a suprastructurii şi a celor de reparaţii capi-
tale de linii, precum şi a măsurilor de sigu-
ranţă a circulaţiei ce trebuie luate în cadrul
acestor lucrări.
Se tratează problema privind lucrările de
întreţinere a căii şi a condiţiilor speciale de
lucru în timpul temperaturilor ridicate, la lu-
crările de cale fără joante, pe linii electri-
ficate etc.
In continuare, după tratarea elementelor
curbelor de cale ferată şi după arătarea modu-
lui de gospodărire şi întreţinere a materialelor
de cale, se face o expunere a măsurilor de
prevenire şi combatere a înzăpezirilor şi inun-
daţiilor.
Lucrarea se adresează personalului de la în-
treţinerea căii, cu deosebire şefilor de echipă L
şi picherilor şefi de districte, care în activitatea
lor tratează probleme de întreţinere a liniilor
ferate, precum şi personalului ce se pregăteşte
în şcolile pentru ramura întreţinerii căii şi
construcţii de căi ferate.
 INTRODUCERE

în ritmul susţinut şi continuu al dezvoltării tuturor ra-

murilor economiei naţionale, un rol important îl au trans-
porturile feroviare.
Satisfacerea cerinţelor de transport mereu crescînde, im-
pune introducerea tehnicii noi, într-o largă măsură, în toate
sectoarele de exploatare feroviară.
Astfel, introducerea mijloacelor moderne de remorcare
a trenurilor concretizată prin extinderea tracţiunii diesel şi
electrice, circulaţia vagoanelor cu sarcini sporite pe osie şi
a trenurilor cu viteze mari au impus modernizarea corespun-
zătoare a liniilor de cale ferată, prin extinderea căii fără
joante, a suprastructurii pe traverse de beton, a tipului greu
de şină şi dotarea ramurii întreţinerii căii şi unităţilor de
construcţii căi ferate cu mijloace moderne mecanizate pen-
tru executarea lucrărilor de linie în condiţii depline de si-
guranţă a circulaţiei.
In aceste condiţii de circulaţie şi ţinînd seamă de intro-
ducerea susţinută a progresului tehnic, lucrătorilor de la în-
treţinerea căii le revine ca sarcină să desfăşoare o muncă de
calitate care în final să conducă la : creşterea productivităţii
muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea continuă
a stării căii.
In lucrarea de faţă, după prezentarea diferitelor metode
de verificare şi de măsurare a căii, de depistare a şinelor de-
fecte aflate în cale, a uneltelor şi utilajelor mecanice nece-
sare la lucrările propriu-zise de întreţinere a căii, se descriu
amănunţit deranjamentele ce se pot ivi la cale şi procesele

3
 V

tehnologice ale lucrărilor de întreţinere şi reparaţii capitale

de linii. Lucrătorii de la întreţinerea căii se pot documenta
cu privire la modul de executare a acestora în condiţiile ac-
tuale de circulaţie şi progres tehnic şi pe tot timpul anului,
în mod deosebit, se arată — ca particularităţi •—• condiţiile
de lucru şi măsurile ce trebuie luate pentru executarea lu-
crărilor pe linii cu joante sudate, pe linii electrificate etc.
In continuare, lucrarea prezintă determinarea elemente-
lor geometrice ale curbelor de cale ferată, modul de gospo-
dărire şi întreţinere a materialelor de cale şi măsurile pri-
vind acţiunea de apărare contra înzăpezirilor şi inundaţiilor,
punîndu-se un accent deosebit pe mijloacele de intervenţie şi
sistemul informaţional.
In concluzie, s-a căutat ca în lucrare, pe cît posibil, să
fie cuprinse şi rezolvate, în esenţă, principalele probleme de
care personalul de întreţinere este strîns legat în activitatea sa.
Elaborarea în forma şi conţinutul prezentat, constituie
pentru început, un ajutor preţios în munca acelora a căror
activitate de bază este întreţinerea suprastructurii liniilor de
cale ferată.
 1

1. SC O P U L Î N T R E Ţ I N E R I I C U R E N T E A CĂII. C O N D I Ţ I I CE
Si ; I IVI P U N P E N T R U CA O L I N I E DE C A L E F E R A T A SA
FIE BINE Î N T R E Ţ I N U T A

întreţinerea liniilor de cale ferată, curente şi din staţii,

trebuie să asigure în permanenţă starea bună a căii, mersul
liniştit şi în siguranţă al trenurilor cu vitezele de circulaţie
stabilite. Această condiţie se poate realiza numai printr-o
atenţie continuă, o supraveghere şi o întreţinere strictă a
liniilor şi a lucrărilor de artă de către formaţiile de lucru sub
conducerea şefilor de echipă şi picherilor şefi de district.
Preocuparea de căpetenie a acestora, în ceea ce priveşte
întreţinerea curentă a căii, constă în prevenirea apariţiei de-
ranjamentelor liniei.
Deranjamentele şi neregulile apărute trebuie înlăturate
chiar la început, în acest scop, cauzele care le provoacă tre-
buie studiate, stabilite şi înlăturate.
Calea trebuie întreţinută în bune condiţii, fără lăsături
si denivelări, cu traversele, şinele, materialul metalic mărunt
de prindere şi balastul în stare bună şi conform planurilor, nor-
melor şi tipurilor aprobate.
Pentru atingerea scopului indicat, linia trebuie să înde-
plinească următoarele condiţii :
— să nu aibă nici o abatere de la toleranţele admise
prin „Instrucţia norme şi toleranţe la linii, schimbătoare de
cale, poduri şi tuneluri" ;
— să nu aibă şerpuiri în plan orizontal şi lăsături sau co-
coaşe în plan vertical ;

5
 —- prinderea şinelor la joante şi de traverse trebuie să
fie completă, corespunzătoare tipului de şină respectiv şi bine
fixată ;
—• suprafeţele de rulare ale ciupercii şinelor trebuie să fie
perfect plane, iar la joante, şinele să nu aibă diferenţe verti-
cale şi laterale ;
—• traversele să fie aşezate conform planului de poză, bine
burate, iar prisma de balastare şi platforma căii să aibă di-
mensiunile transversale reglementare ;
— şanţurile de scurgere şi de apărare trebuie să fie cură-
ţate şi să aibă panta corespunzătoare pentru a asigura scurge-
rea apelor în afara căii ;
— podurile şi podeţele trebuie să fie întreţinute corespun-
zător, conform prevederilor din instrucţiunile şi ordinele în vi-
goare ;
— trecerile la nivel şi indicatoarele de cale trebuie să
corespundă cu planurile şi normele aprobate şi să fie întreţi-
nute în stare bună şi curate ;
— aparatele de cale să fie montate conform planurilor
de poză aprobate, cu traversele bine burate, neadmiţîndu-se
defecte la elementele suprastructurii aparatelor de cale şi uzuri
peste limitele admise ;
— personalul de revizie şi control al liniei trebuie să ve-
rifice amănunţit starea căii şi instalaţiilor, respectînd preve-
derile din „Instrucţia privind fixarea termenelor şi a ordinii
în care trebuie efectuate reviziile căii" şi totodată să urmă-
rească şi să organizeze îngrijirea sistematică a căii.

2. VERIFICAREA Ş I M Ă S U R A R E A CAII

Pentru verificarea şi măsurarea căii, personalul de în-

treţinere foloseşte următoarele mijloace :
Tiparul de măsurat calea cu care se măsoară ecartamen-
tul şi nivelul transversal al liniei în puncte. Pe distanţe scurte
tiparul permite să se determine şi variaţia profilului în lung al
unui fir în comparaţie cu celălalt fir. Citirea abaterilor de la
valoarea ecartamentului se face pe o riglă gradată, observînd

6
numărul de milimetri în plus sau în minus faţă de ecarta-
111< -ntuI normal al liniei respective, marcat pe riglă în drep-
tul v.nxlaţiei zero (0).
Pentru măsurarea diferenţei de nivel între cele două fire,
tipa ml este dotat cu o pană mobilă gradată şi nivelă cu bulă
de aer, care cu un cap se reazimă pe pană. Prin aducerea bu-
lei <le aer la nivelul zero, se citeşte pe pana gradată diferenţa
ile nivel în milimetri (fig. 1)

1550

Fig. 1. Tiparul de măsurat calea

Şeful de echipă foloseşte tiparul de măsurat calea în ca-

drul reviziilor ce le efectuează conform prevederilor din „In-
strucţia privind fixarea termenelor şi a ordinii în care trebuie
efectuate reviziile căii", precum şi în cadrul lucrărilor de
întreţinere.
Căruciorul de măsurat calea cu care se măsoară ecarta-
mentul şi nivelul transversal al unui fir de şină faţă de celă-
lalt, cu înscrierea pe o bandă de hîrtie a diferenţelor de ecarta-
ment faţă de cel normal şi a diferenţei de nivel dintre cele
două fire.
Abaterile de la ecartamentul şi nivelul prescris se pena-
liează cu un punctaj de penalizare stabilit prin instrucţie. Pe
baza acestui punctaj se dau calificative privind starea liniei
numai din punctul de vedere al acestor elemente. Căruciorul
este deservit de trei oameni : unul manevrează căruciorul, iar
ceilalţi doi asigură acoperirea în linie curentă, măsurarea fă-
cîndu-se fără a produce perturbaţii în circulaţia trenurilor.
In timpul măsurătorii, căruciorul este însoţit de şeful de
echipă şi de picher.
Vagonul de măsurat calea cu care se măsoară abaterile
diferitelor elemente geometrice ale căii sub sarcină. Aceste
abateri apar înscrise pe o diagramă astfel : ecartamentul, va-

7
riaţa nivelului în lung p/e firul drept al căii, variaţia nivelu-
lui în lung pe firul stîng al căii, variaţia nivelului transversal
al unui fir faţă de celălalt, diferenţa de nivel al unui fir faţă
de celălalt, înclinarea rampei supraînălţării, săgeata în alinia-
ment şi în curbă, viteza cu care circulă vagonul şi respectiv
trenul la care este ataşat.
Abaterile se penalizează prin punctaje, după gravitatea lor.
Indicaţiile date de vagonul de verificat calea sînt deosebit
de importante, întrucît arată modul cum se comportă calea în
timpul circulaţiei sub acţiunea forţelor dinamice. Rezultatul
măsurătorilor constituie o bază de plecare pentru personalul
de la întreţinere, dînd indicaţii pentru executarea lucrărilor de
întreţinere la linie în puncte precise, dînd posibilitatea ca
acestea să se facă în ordinea gravităţii abaterilor, în scopul
înbunătăţirii continue a stării căii şi a folosirii raţionale a
forţelor de muncă alocate pentru lucrările de întreţinere.
Pentru a caracteriza însă just starea căii — în afară de
măsurătorile date de vagon — se va ţine seama şi de starea
unor materiale şi elemente ca : şine, prinderi, traverse, balast,
terasamente, amenajări pentru scurgerea apelor, aspectul li-
niei etc.
Defectoscopul electromagnetic cu care se face controlul
nedestructiv al şinelor cu defecte ajunse la suprafaţa şinei, sau
defectoscopul ultrasonic folosit pentru depistarea anumitor
grupuri de defecte ascunse, potrivit construcţiei acestor defec-
toscoape.
Defectoscopul electromagnetic este montat pe un cărucior
cu patru roţi şi se deplasează pe linie prin împingere cu
3 km'h de către un operator, instruit special pentru deservirea
aparatului.
Circulaţia defectoscopului pe linie se face fără a produce
perturbaţii în circulaţia trenurilor, în condiţiile stabilite prin
instrucţii.
Periodicitatea măsurării liniilor cu căruciorul sau cu va-
gonul de măsuralt calea, periodicitatea verificării şinelor cu de-
fectoscoapele, precum şi interpretarea defectelor depistate şi
a măsurilor ce trebuie luate pentru înlăturarea lor sînt prevă-
zute în instrucţiile respective şi reglementările în vigoare.

8
 3. ŞINE DEFECTE. VERIFICAREA ŞI DEPISTAREA
ŞINELOR DEFECTE AFLATE IN CALE

în lucrările de întreţinere a căii se cuprinde şi verificarea

periodică a şinelor de cale care are ca scop descoperirea la
11iiip a şinelor defecte care ar putea să pericliteze, siguranţa
i irculaţiei.
Defectele şinelor se împart după gravitatea lor în trei
i ale^orii :
a) Categoria I, în care sînt cuprinse defectele care fac ne-
cesară scoaterea din cale în cel mai scurt timp a şinelor (cu
astfel de defecte), luîndu-se măsuri de consolidare şi restricţii
de viteză pînă la înlocuirea lor.
b) Categoria a Il-a, în care sînt cuprinse defectele care
pot, progresa pînă la rupere, ceea ce reclamă ţinerea sub obser-
vare a evoluţiei acestor defecte de către personalul de linie.
Şinele se vor înlocui în cel mult şase luni de la descoperirea
defectelor, pe baza unui program trimestrial întocmit de sec-
ţia L şi aprobat de divizia linii şi instalaţii. Atunci cînd defec-
tele progresează, şinele vor fi trecute de la categoria a Il-a
la categoria I şi se va trata ca atare.
c) Categoria a IlI-a, în care intră defectele care se pot
remedia sau care progresează lent, astfel încît şinele pot fi
Înlocuite în cadrul planului.
Defectele şinelor se datoresc pe de o parte imperfecţiunii
fabricaţiei, iar pe de altă parte stării rele a liniilor sau a
materialului rulant.
Defectele şinelor se dezvoltă în general foarte încet, aşa
încît, dacă personalul de linie va examina periodic şi minuţios
şinele aflate în cale, şinele defecte vor putea fi descoperite şi
scoase din cale înainte de a se produce ruperea lor.

3.1. RUPEREA ŞINELOR ÎN CALE

Aceasta se produce în urma progresării defectelor nedes-

coperite sau a şinelor defecte nescoase la timp din cale.
Ruperea şinelor se produce mai ales în timpul gerurilor
mari, precum şi în timpul îngheţului şi dezgheţului alternativ

9
al patului de balast care provoacă denivelarea căii. La ruperea
şinelor mai contribuie.
— circulaţia materialului rulant cu gropi sau brocuri în
bandaj ;
— depăşirea vitezei stabilite sau a tonajului admis pe
linia respectivă ;
— distanţa nereglementară (mai mare) între axele traver-
selor din cale ;
— starea rea a traversei, care nu mai poate constitui un
reazem bun ;
—- deburarea traverselor ;
— repartizarea neunif ormă a sarcinii pe osie care face ca
greutatea pe unele şine să fi-e mult imai mare decît cea admisă ;
— prelucrarea, respectiv tăierea, sau găurirea şinelor cu
flacăra oxiacetilenică ;
—• defectele datorită unor acţiuni mecanice (descărcări
prin aruncare, găuriri nereglementare, depozitări necorespun-
zătoare, lovituri cauzate de deraieri sau obiecte, patinări etc.)
La examinarea şinelor în cale se folosesc următoarele mij-
loace : pipăitorul, acul sondă, ciocănaşul de revizie, oglinda
cu miner, lupa, varga de sîrmă, dalta, peria de sîrmă, precum
şi defectoscoapele.
La căutarea fisurilor şi crăpăturilor cu ajutorul mijloacelor
simple pe cale vizuală şi acustică se examinează cu atenţie
toate părţile şinei : ciuperca, inima şi talpa.
La examinarea ciupercii se va da o deosebită atenţie ca-
petelor şinei iar la examinarea inimii, porţiunilor cu găuri de
eclisaj. In această parte se produc fisuri sau crăpături în ciu-
percă precum şi în inimă, pornind de la găurile de eclisaj.
Talpa şinei este sensibilă la fisurare în sens longitudinal, pre-
cum şi la ruperi în dreptul crampoanelor.
Pentru examinarea la rînd a tuturor şinelor din linia
curentă, din liniile directe, din liniile de primiri şi expedieri
din staţii, se fac verificări periodice (de şase ori pe an) şi
anume în lunile : ianuarie, februarie, martie, iunie, septembrie
şi decembrie. Celelalte linii din staţii, ateliere, depouri şi li-
niile întreprinderilor socialiste întreţinute de C.F.R. se verifică
de trei ori pe an, în lunile : ianuarie, martie, şi septembrie.
în zonele cu probleme de şine se organizează periodic ve-
rificarea suplimentară cu personalul ingineresc şi de conducere
în lunile : martie iunie şi noiembrie.

10
 De doua ori pe an se verifică cu defectoscopul liniile cu-
n nli-, directe şi cele de primiri şi expedieri din staţii.
In zonele cu probleme de şine la calea fără joante, pe li-
niile magistrale şi principale se fac patru verificări pe an, din
i are doua eu defectoscopul ultrasonic şi două cu defectoscoa-
Iide electromagnetice.
In zonele cu probleme de şine la calea cu joante, pe liniile
magistrale şi principale, una din verificări se face cu defec-
11 isco|)u 1 ultrasonic (de tip Krautkramer). Pe podurile dună-
rene se fac două verificări pe an cu defectoscoapele ultrasonice
(de tip Krautkramer).
In cadrul reparaţiei periodice — la calea cu joante — ve-
rificarea şinelor se face la rînd prin dezeclisare.
La refacţii şi dublări de linii, în bazele de montare, de
obicei se face verificarea şinelor cu defectoscopul, înainte de
a se introduce în cale.
Verificările cu defectoscopul se fac pe baza unui plan
anual şi trimestrial întocmit de divizia linii şi instalaţii şi
aprobat de D.G.L.I.
La calea cu joante, pe zonele cu probleme de şine şi pe
porţiunile de linie cu şine bătute la capete, joante noroioase
şi cu eclise uzate, se face suplimentar — o dată pe an -—• veri-
ficarea la rînd a şinelor prin dezeclisare, pe baza unui pro-
gram aprobat de şeful diviziei linii şi instalaţii, aceasta prevă-
/.îndu-se în planul anual de prestaţii.
Verificarea şinelor prin dezeclisare se face şi în cadrul
lucrărilor de reparaţie radicală a liniei.
Joantele izolante neblocate şi cele de pe calea fără joante
(în zonele respective cu joante) se verifică prin dezeclisare de
două ori pe an.
Revizorul de cale verifică cu ocazia fiecărei revizii şinele
defecte luate în evidenţă, iar şeful de echipă verifică zilnic,
pe porţiunea pe care o lucrează, şinele defecte existente în
cale. La orice verificare, se marchează cu un semn, cu vop-
sea de ulei de culoare roşie, făcut pe inima şinei, astfel :
— o cruce ( + ) pentru şine defecte de categoria a IlI-a ;
— două cruci (+ + ) pentru şine defecte de categoria a Il-a;
—• trei cruci (+ + +) pentru şine defecte de categoria I.
în legătură cu şinele defecte de categoria I descoperite
pe liniile curente şi directe din staţii, se menţionează următoa-
rele : la descoperirea lor se avizează imediat telefonic distric-

11
 /

tul şi secţia L şi în maximum 24 h vor îi verificate pe teren

de delegatul şefului de secţie cel puţin în grad de picher.
Acesta va lua măsuri ca şina cu defecte de categoria I să fie
înlocuită în cel mai scurt timp. Şinele defecte de categoria I
descoperite pe restul liniilor din staţii se verifică de către
picherul şef de district L, care va lua măsuri de înlocuire. In
cazul cînd, pînă la înlocuirea unei şine defecte de categoria I
este necesar ca circulaţia pe linia respectivă să nu fie între-
ruptă, şina defectă va fi asigurată provizoriu în aceleaşi con-
diţii ca şi o şină ruptă, luîndu-se totodată măsuri pentru mic-
şorarea vitezei trenurilor, în cazul cînd este necesar.
Verificările periodice se execută de către şefii de echipă,
revizorii de cale şi meseriaşi de cale experimentaţi, după un
program întocmit de picher, personalul respectiv fiind în
prealabil instruit şi examinat în scopul cunoaşterii asupra
modului cum se face verificarea şinelor, depistarea şi înca-
drarea corectă a defectelor. In timpul verificării periodice a
şinelor, picherul urmăreşte ca această operaţie să se execute
după programul fixat, examinează toate şinele cu defecte
constatate şi modifică în evidenţe categoria defectului atunci
cînd se constată că aceasta nu s-a apreciat corect.

3 2. PROCEDEE ADOPTATE IN CAZUL RUPERII ŞINELOR

în această situaţie, se va proceda după cum urmează :

a) în cazul cînd şina ruptă prezintă în secţiunea de ru-
pere, o ruptură transversală, verticală, sau perpendiculară pe
axa şinei, aceasta permite circulaţia trenurilor cu restricţii de
viteză. In acest scop, se va proceda la consolidarea joantei for-
mate în secţiunea de rupere, cu chituc şi eclise speciale, iar
circulaţia trenurilor se va admite cu restricţie de viteză de
5—15 km'h.
b) In cazul cînd şina ruptă prezintă în secţiune o ruptură
orizontală, înclinată, sau desprinderi, ceea ce nu permite con-
solidarea şinei în zona de rupere a joantei, se va proceda la
închiderea liniei şi se vor lua măsuri urgente de înlocuire
a şinei rupte, apoi se va redeschide circulaţia.
c) După pregătirea materialelor necesare pentru înlocui-
rea şinei rupte peste care s-a circulat cu restricţie de viteză,
se procedează la închiderea liniei de preferinţă în intervalul
liber de circulaţie şi se înlocuieşte şina ruptă. Durata între-

12
ni|)i iii circulaţiei în cazul ruperii unei şine nu trebuie să
• h'luşeasca două ore pe liniile curente şi trei ore pe liniile
dr •,taţii (exclusiv timpul necesar scoaterii de sub tensiune).
I n-păşirile do închideri peste aceste ore vor fi cercetate şi sd
viu- stabili răspunderile.
lVntru a se asigura înlocuirea şinei rupte în minimum
di- timp, districtele vor depozita la fiecare staţie sau canton
un s t o c minim de şine, materialul mărunt necesar prinderii
•,a elîiluc pentru consolidarea cu placa montată.
Personalul de linie (şef echipă, picher etc.) trebuie să
c u n o a s c ă modul de depistare al şinelor defecte prin diferitele
v e r i f i c ă r i care le efectuează, să interpreteze just şi să înca-
d r e z e corect defectul respectiv şi să ia măsuri operative în
c e e a ce priveşte înlocuirea la timp a şinelor defecte sau înlo-
c u i r e a în minimum de timp a şinelor rupte, respectînd preve-
d e r i l e din „Instrucţiunile pentru determinara defectelor şine-
lor şi pentru verificarea şinelor în cale".

4. MĂSURAREA UZURII ŞINELOR, A ÎNCLINĂRII

ŞINELOR ŞI A CURBELOR

4.1. MĂSURAREA UZURII ŞINELOR

In timpul exploatării, din cauza circulaţiei intense şinele

încep să se uzeze, iar cu timpul uzura ajunge atît de pro-
nunţată încît devine periculoasă pentru siguranţa circulaţiei.
Uzura şinelor la capete, în zonia joantelor, poate provoca de-
fecte la materialul rulant şi în acelaşi timp un mers neliniştit
al trenurilor, incomod pentru călători.
Pentru măsurarea uzurii şinelor se folosesc diferite scule
şi aparate, ca :
Şublerul cu care se măsoară înălţimea şinelor şi lăţimea
ciupercii şinei, deducîndu-se apoi prin comparaţie dimensiu-
nile cu profilul nou al şinei (uzura verticală şi cea laterală).
Cu şublerul se mai poate măsura lăţimea jgheaburilor contra-
şinelor la aparatele de cale, lăţimea jgheaburilor inimilor de
încrucişare, a jgheaburilor la trecerile la nivel etc ;

13
 Profilograful tip Robei este prevăzut cu un număr de
cuie care pot culisa în locaşul lor după anumite direcţii fixe
faţă de axul şinei şi gradate în milimetri. Gradaţiile repre-
zintă uzura şinelor după direcţiile de mişcare ale cuielor. Cu
acest aparat se pot astfel obţine şi uzurile înclinate ale ciu-
percii şinei.
Un alt aparat este şi acela prevăzut cu o rotilă metalică
care în timp ce urmăreşte conturul secţiunii şinei, un creion
desenează secţiunea la scara 1/1.

4.2. MASURAREA ÎNCLINĂRII ŞINELOR

Poziţia reglementară de montare a şinelor îţi cale este

cu o înclinare de 1/20 faţă de planul feţei superioare a tra-
verselor, înclinare ce corespunde cu cea dată feţelor de ru-
lare ale bandajelor.
Pentru verificarea înclinării şinelor se foloseşte un apa-
rat ale cărui piese cu articulaţii permite citirea pe o placă
gradată, a înclinării şinei. (fig. 2)
102

dI Y
Fig. 2. Aparat pentru măsurarea înclinării şinelor

Limba l ce se poate roti în jurul punctului O este în

contact cu două tije t ce pot culisa pe direcţii paralele. Apa-
ratul completat cu o placă gradată p se montează pe o lată
L ce se aşază pe ciupercile ambelor şine. Presînd aparatul
spre şina ce se verifică, tijele t se lipesc pe inima şinei şi dau
limbii l o poziţie paralelă cu capetele lor libere. Pe placa
gradată p se citeşte înclinarea şinei faţă de linia L.
\ <

4.3. MASURAREA CURBELOR

Unităţile de întreţinere a căii execută măsurători ale să-

geţilor curbelor, în scopul stabilirii dacă, sub influenţa cir-
culaţiei, nu s-au produs deformaţii ale curbelor.

14
 Mrtsurnrea săgeţilor se face cu ajutorul unei coarde con-
te ţiHimlr dinlr-o sîrmă de oţel, care se întinde de regulă
|m liiţu interioară a ciupercii şinei firului exterior al curbe-
l' i şi cu o riglă gradată în milimetri. Săgeata se măsoară la
mi|locul coardei.
IVntru ca valoarea săgeţii să poată fi citită în bune con-
diţii, se recomandă folosirea unei coarde de 5 m lungime
pentru curbe cu raza de 60 m sau mai mică, de 10 m pen-
u ii curbe cu raza de 60—250 m şi de 20 m pentru curbe
• u raza mai mare de 250 m.
Măsurarea trebuie făcută la 14 mm sub faţa de rulare
a ciupercii şinei.
IVntru o curbă circulară de rază FI, săgeata f (care tre-
buie să fie constantă) măsurată la coarda de lungime c este
dată de formula :

ni care raza şi coarda sînt date în metri, iar săgeata f în

milimetri.
Pe porţiunea racordărilor parabolice, săgeţile variază li-
niar, încît pentru o lungime de racordare l aplicată la o curbă
circulară de rază R, săgeata f măsurată cu coarda c la dis-
tanţa x de la începutul curbei de racordare este :

' 8 Rl
Săgeţile măsurate trebuie să se încadreze pe linia diagramei
săgeţilor unei curbe circulare înzestrate cu racordări para-
bolice (fig. 3).
3 c

TC,
f ]SRP
A/
B, c,
X
- l Racordare ^
Racordcre ^ Curbă _
para boticâ "*"c/rculară parabol/câ
Fiig. 3. Diagrama săgeţilor în curbă

15
 Precizia cu care se obţine valoarea săgeţii depinde de
gradul de întindere al corzii, de subţirimea ei, de starea tim-
pului (vînt sau timp liniştit), de îndemînarea celor care exe-
cută măsurarea etc.

5. UNELTE, DISPOZITIVE ŞI MAŞINI PENTRU

EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE LINIE

Prin folosirea dispozitivelor, maşinilor manuale şi a ma-

şinilor acţionate cu motor, se urmăreşte îmbunătăţirea calită-
ţii lucrărilor, creşterea productivităţii muncii, reducerea in-
tervalului de închidere de linie, a duratei restricţiilor de vi-
teză, a lungimii porţiunii de linie pe care se circulă cu res-
tricţie de viteză în timpul lucrului, precum şi micşorarea
eforturilor muncitorilor. In acest scop, se impune ca unel-
tele, dispozitivele şi maşinile ce se folosesc să fie în stare bună,
iar lucrătorii să fie instruiţi pentru mînuirea lor corespun-
zătoare.

5.1. UNELTE ŞI MIJLOACE PENTRU TRANSPORTUL MATERIA-

LELOR DE CALE ŞI A PERSONALULUI DE LINIE

In afara transporturilor care se fac la distanţe mari cu

vagoanele de cale ferată, sau cu mijloace auto, transporturile
la distanţe mici în cadrul aceleiaşi echipe, district sau şan-
tier, se efectuează cu următoarele unelte şi mijloace :
Cleştele fix pentru transportat şine confecţionate din
fier este prevăzut cu un mîner de lemn de care apucă doi
lucrători. Cleştele nu poate fi folosit decît prin introducerea
lui pe la unul din capetele şinei.
Cleştele mobil pentru transportat şine, în întregime me-
talic, spre deosebire de cel fix, permite prinderea şinei din
orice punct al acesteia. Alte sisteme de cleşti mobili sînt alcă-
tuite din două fălci care au posibilitatea de a se desfac? sau
strînge, şina putîndu-se prinde în orice punct unde este ne-
cesar.

16
 ('tr'ligul pentru manevrat şine, din fier rotund, serveşte
Iu di-searcarea şi aşezarea şinelor în stive.
('Iestele pentru transportat traverse de lemn la distanţă
nuca sc foloseşte îndeosebi la manipularea traverselor creu-
i| ale.
Vagonetul de linie cu şi fără motor cu care se transportă
uneltele şi materialele în cantităţi mai mari şi la distanţe
mai lungi. Condiţiile de circulaţie cu vagonetul încărcat sau
r.ol, precum şi modul de asigurare al acestuia în linie sau în
afara căii sînt reglementate prin instrucţii.
Vagonetul monorail (pentru o singură şină) alcătuit din-
(r o cutie sau şasiu metalic rezemat pe două roţi (role) care
merg pe acelaşi fir serveşte în general la transportul mate-
rialului mărunt de cale. De minerul lateral fix, lucrătorul
aflat în exteriorul căii, împinge monoraiul menţinîndu-i în
acelaşi timp echilibrul.
Vagonetul decovil, a cărui cutie poate bascula în jurul
unui ax orizontal, longitudinal, permite descărcarea cu uşu-
rinţă a pămîntului sau a balastului transportat. Vagonetul
circulă pe şine decovil — de tipuri mici—prinse de traverse
metalice, în panouri întregi.
Vagoane speciale pentru transportul produselor de balas-
tieră şi carieră, alcătuite din cutii metalice şi cu dispozitive
mecanice, a căror manevrare face să descarce automat con-
ţinutul lor în partea laterală a liniilor, sau între linii.
Drezina camion, tractorul rutier cu remorcă se folosesc
pentru transportul rapid al materialelor, sculelor, sau lucră-
torilor la lucrări urgente.
Drezina motor, tricicleta, patrucicleta se folosesc de or-
ganele în drept pentru revizie, control, sau alte însărcinări.

5.2. UNELTE PENTRU PRELUCRAREA, PREGĂTIREA ŞI RECON-

DIŢIONAREA MATERIALELOR DE CALE

Pentru ca unele materiale de cale să poată fi folosite,

este necesar ca uneori să se execute anumite operaţii de pre-
lucrare a acestora cu unelte sau aparate, astfel :
Maşina manuală de tăiat şine alcătuită dintr-un cadru
mobil de care se fixează o pînză de fierăstrău specială pen-
tru metale, mişcat cu ajutorul unei pîrghii, înainte şi inapoi.

17
Înainte de tăiere, şina se măsoară cu cea mai mare atenţie,
iar punctul de tăiere se înseamnă cu o linie subţire. Maşina
se aşază perpendicular pe axa longitudinală a şinei. Mişcarea
cadrului mobil se face fără smucituri şi după aceeaşi direc-
ţie perpendiculară pe şină. In timpul operaţiei de tăiere,
pînza trebuie udată cu apă şi săpunită cu ulei.
Dalta lată, dalta ciocan şi ciocanul de 8 kg se întrebuin-
ţează numai pentru tăierea şinelor ce nu se introduc în cale,
fiind necesare altor lucrări.
Clichetul simplu şi dublu pentru găurit şine cu ajuto-
rul cărora se dau găuri noi în inima şinei. Clichetul dublu,
spre deosebire de cel simplu are o acţiune de găurire în am-
bele sensuri de mişcare ale manive-
lei. In tot timpul găuririi, burghiul
trebuie uns cu apă săpunită sau cu

m
m ulei.
Aparatul de îndoit şine — pot-
coava —• (fig. 4), care se foloseşte
-D- la curbarea şinelor ce se introduc
Fig. 4. Ajparatu'l dn îndoit în curbele aspre şi la îndreptarea şi-
şine nelor strîmbe (cu coturi) din cale
sau în afara căii.
Maşina de îndoit şine (fig. 5, 6) cu care se obţine curba-
rea uniformă a şinelor este alcătuită din două role fixe late-
rale r1 care se rotesc cu ajutorul unei pîrghii p. Rola cen-
trală se apropie sau se depărtează de linia rolelor laterale cu

b i-
7

Fig. 6. Verificarea curburii

unei şine

ajutorul unui şurub ş. Şina dreaptă se aşază în poziţia 5—5.

Rola centrală este apropiată puţin, după care, se roteşte cu

18
n111!111111 pîrghiei pentru a deplasa şina de la un capăt al ei
In nilul O p e r a ţ i a de apropiere a rolei eentrale şi plimbarea
111<'i i':,ie r e l u a t ă apoi succesiv, pînă ce se obţine curbura ne-
* i ,ai a. Verificarea curburii se face cu ajutorul unei sfori în-
inr.e (le la un capăt la altul al şinei. Săgeata f într-un punct
In distanţa a şi b de capetele unei şine este dată de formula
minatoare :
f a•b
' ~~ 2 R

Tesla pentru sabotat sau cioplit traverse, cu care se exe-

cuta sabotarea traverselor de lemn cu sau fără înclinare, sau
t.Vierea aşchiilor ce apar pe faţa superioară a traverselor
a t u n c i cînd plăcile pătrund în lemn.
Tiparul pentru sabotat (fig. 7) cu şi fără înclinare, ser-
\ eşto la verificarea executării corecte a sabotării traverselor.
In cazul tiparului cu plăci cu înclinare, fiecare placă este în-
clinată faţă de linia a — a cu 1/20.

M ^ko
Fig. 7. Tiparul pentru sabotat

înainte de folosire, tiparul se verifică pentru a vedea

ciacă fiecare placă a sa are înclinarea reglementară. Pentru
aceasta, se aşază una din faţe pe o ladă de lemn (fig. 8) şi
se măsoară abaterea muchiei interioare a celeilalte plăci. Dacă
de exemplu, între muchiile interioare ale plăcilor se găseşte
distanţa de 1 360 mm, atunci abaterea respectivă trebuie să
1 360
fie -i-2^1 = 68 mm. Aceeaşi verificare se face şi la cea-
20 ' ¥

laltă placă.

[7~ - m o - M
Fig. 8. Verificarea tiparului pentru sabotat

A l t e unelte m a i sînt : fierăstrăul de mînă, joagărul, tîr-

n ă c o p u l de săpat, c i u r u l p e n t r u balast.

19
5.3. UNELTE PENTRU LUCRĂRILE PROPRIU-ZISE DE ÎNTREŢINERE

Pentru lucrările propriu-zise de întreţinere se folosesc :

Lopata de oţel obişnuită şi furca pentru piatră spartă.
Plăcuţele pentru temperatură confecţionate din tablă de
1 mm grosime cu formă dreptunghiulară, cu ajutorul cărora
se realizează rosturile de dilataţie reglementare. Plăcuţele se
aşază la montarea liniei sau cu ocazia rectificării rosturilor
de dilataţie, în număr corespunzător mărimii rosturilor ce
trebuie realizat, iar după asigurarea prinderii şinelor, se scot
înaintea dării în circulaţie a porţiunii de linie lucrate.
Echerul cu care se verifică dacă rosturile de pe cele
două fire ale căii sînt pe aceeaşi perpendiculară pe axa căii.
Cele două laturi ale echerului trebuie să fie perpendiculare
una pe alta, fără de care, el nu poate fi întrebuinţat. Pentru
acest motiv, echerul se verifică astfel : se alege o porţiune
de cale unde şinele sînt drepte şi fără defecte, se aşază eche-
rul cu o latură a unghiului drept pe una din şine şi se în-
semnează cu un creion subţire poziţia pe ambele şine a ce-
leilalte laturi. Se roteşte echerul
(fig. 9) în jurul laturii perpendi-
culare pe şină şi dacă latura eche-
rului se suprapune perfect pe linia
însemnată iniţial pe ambele şine,
atunci echerul este bun.
Cheia pentru buloane cu care
se strîng sau se desfac piuliţele
diferitelor feluri de buloane din
cale. Buloanele nu se strîng exa-
gerat pentru a nu li se strica f i -
letul, precum şi pentru a se per-
mite libera deplasare între eclise
rului a capetelor şinelor, la variaţii de
temperatură. Nu este permisă
înnădirea cheilor de buloane — una cu alta — sau cu ţevi.
Un alt sistem de cheie este şi acela alcătuit din două
braţe, care manipulate alternativ înainte şi înapoi, realizează
o învîrtire continuă a piuliţei.
Pentru buloanele verticale de la aparatele de cale, se în-
trebuinţează o cheie specială în formă tubulară care poate
pătrunde în locaşul piuliţei.

20
 < 'hem pentru tirfoane cu ajutorul căreia se strîng şi se
• li-.l.ir l i r f o a n e l e are un locaş de forma şi dimensiunile ca-
pului l irl'oaiiclor respective.
.s\mielul de găurit traverse al cărui diametru trebuie să
li.- cu I :i mm mai mic decît diametrul (grosimea) tirfoa-
in lui- respective. Oţelul de fabricaţie trebuie să fie de bună
c a b l a t e , pentru ca, cu acelaşi sfredel să se poată executa fără
.1 .c deteriora, 300—400 găuri.
lirăţara cu pană (fig. 10) pentru operaţia de aducere a
|ipaulelor la echer, permite deplasări longitudinale ale şinelor
ii iu ll mai mari decît la o simplă rectificare a rosturilor.
Pana şi brăţara se fixează pe
şină cu ajutorul unui bolţ. Depla-
\area şinei se face prin lovirea în
pană cu un cupon de şină (de lun-
gime potrivită) care alunecă pe fi-
rul respectiv al căii, prin interme-
diul unei role. Nu este permisă
readucerea joantelor la echer din-
ei u - s e l o v i t u r i d i r e c t e cu c u p o n u l Fig. HO. Brăţara cu pană
<le şină în eclise.
Pana cu gradaţii cu care se măsoară rosturile de dilata-
ţie. Pana se introduce în rost, lateral, în dreptul mijlocului
ciupercii, acolo unde nu sînt bavuri sau ştirbituri.
Crucile de nivelat, jocul de cruci (fig. 11), pentru ridi-
carea la acelaşi nivel al unuia sau a mai multor puncte in-
termediare între două puncte extreme. Crucile unui aceluiaşi
„ j o c " trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni, în special înălţi-
mea totală. Metoda crucilor de nivelat nu se poate folosi de-
cît pentru o distanţă, care se poate vedea desluşit cu ochiul
liber (aproximativ 100 m). Folosirea unui joc de cruci se face

Fig. 11. Crucile de nivelat

astfel : doi lucrători aşază în punctele extreme A şi B între

care trebuie să se realizeze un nivel constant, cîte o cruce,
iar într-un punct intermediar C, un alt lucrător aşază a treia
cruce.
21
 Toate crucile se ţin vertical, în care scop li se poate ataşa
şi cîte un fir cu plumb. "Un meseriaş de cale experimentat,
sau de regulă şeful de echipă, vizează din punctul A muchiile
superioare ale crucilor din A şi B, făcînd în acelaşi timp
semn lucrătorului care ţine crucea din punctul C să ridice şi
el crucea pentru ca şi muchia superioară a acesteia să fie
adusă pe aceeaşi linie de vizare. După ce s-a găsit poziţia
justă a crucii C, se bate un ţăruş cu faţa superioară sub
talpa metalică a crucii.
Manela cu picior de capră confecţionată din oţel are un
cap lăţit cu o crestătură, unde intră tija cramponului, construc-
ţia ei permiţînd săltarea cu uşurinţă a cramponului, îndepli-
nind funcţia unei pîrghii.
Cricul de ridicat calea, un mijloc perfecţionat de ridicat
care înlocuieşte manela, este alcătuit dintr-un corp metalic,
în care alunecă o cremalieră, mişcată cu ajutorul unor roţi
dinţate şi unei manivele. Cremaliera are o talpă ieşită care
se introduce sub şină pe care o ridică odată cu mişcarea în sus.
Alte unelte mai sînt : tîrnăcopul de burat, manela sim-
plă, răzuitorul lat şi îngust pentru curăţirea spaţiului dintre
şină şi contraşină, maiul metalic pentru compactarea prismei
de balastare, jalonul pentru trasarea aliniamentelor etc.

5.4. MIJLOACE PENTRU SEMNALIZAREA CAll

Personalul de întreţinere foloseşte în însărcinările sale

şi o serie de unelte specifice semnalizării.
a ) S e m n a l i z a r e a p o r ţ i u n i l o r d e l î n i e s l ă b i t ă care necesită
reduceri de viteză se face cu semnale mobile, acestea fiind
următoarele :
— paleta de culoare galbenă pe o parte şi albă pe cea-
laltă parte, paleta de culoare galbenă cu două dungi negre în
diagonală pe o parte şi albă pe cealaltă parte, felinare cu lu-
mini în culori corespunzătoare paletelor respective şi balize
avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare galbenă cu
dungi orizontale negre ;
— paleta luminoasă galbenă pe o parte şi albă pe cealaltă
parte, paleta luminoasă galbenă cu două dungi negre în dia-
gonală pe o parte şi albă pe cealaltă parte, deasupra căreia se

22
i'.fiMvşle un indicator luminos de viteză, cu cifre albe pe fond
murii pe o parte (care indică restricţia de viteză admisă în
I ni li) .şi albă pe cealaltă parte şi balize avertizoare de formă
• h rpl i mghiulară de culoare galbenă cu dungi orizontale negre ;
• paleta de culoare galbenă pe ambele feţe, paleta de
• •iiluare galbenă cu două dungi negre în diagonală pe ambele
l'He şi felinare cu lumini în culori corespunzătoare paletelor
i '".pective ;
— paleta de culoare galbenă pe ambele feţe, avînd în-
scris cu negru litera I (început) pe o parte şi S (sfîrşit) pe
c e a l a l t ă parte.
b) Semnalizarea porţiunilor de linie închisă pentru cir-
eulaţie din cauza obstacolelor, evenimentelor de cale ferată
sau a executării lucrărilor la linii, instalaţii sau material ru-
lant, se face cu semnale mobile de oprire, indiferent dacă se
aşteaptă sau nu trecerea unui tren. Semnalele sînt următoa-
rele :
— discul galben pe o parte şi alb pe cealaltă parte, dis-
cul roşu pe o parte şi alb pe cealaltă parte, felinar cu un
geam galben, felinar cu un geam roşu ;
— discul roşu pe ambele părţi, felinar cu două geamuri
j'oşii ;
— capse pocnitoare.
Modul de acoperire a porţiunilor de linie slăbită, a por-
ţiunilor de linie închisă, se face conform prevederilor din
instrucţia de „Semnalizare" după ce mai întîi s-au îndeplinit
formalităţile prevăzute în „Instrucţia pentru restricţii de vi-
teză şi închideri de linie".
Acoperirea echipelor de muncitori care execută lucrări
în timpul circulaţiei se face cu palete albe cu trei dungi ori-
zontale albastre.
Personalul de linie mai foloseşte următoarele rechizite
de semnalizare ;
— steguleţul de culoare galbenă, felinarul cu un geam
roşu şi restul geamurilor incolore, fluierul de mînă ;
— la cumpenele barierelor de la trecerile la nivel păzite
se foloseşte felinarul învîrtitor cu un geam roşu.

23
5.5. ÎNTREŢINEREA, VERIFICAREA ŞI PASTRAREA SCULELOR
ŞI UNELTELOR

Lucrările ce revin în sarcina unităţilor de întreţinere,

avînd de cele mai multe ori un caracter de urgenţă, impun
ca toate uneltele de cale să fie păstrate în bună stare pentru
a putea fi întrebuinţate în orice moment. Uneltele simple
sau cele cu defecte mici se repară în atelierele locale ale dis-
trictelor. Repararea restului uneltelor, precum şi lucrările mai
grele se execută în atelierele secţiilor de întreţinere. In aceste
ateliere se verifică periodic şi se repară tiparele de măsurat
ecartamentul şi nivelul, echerele, nivelele simple cu bulă de
aer, tiparele de sabotat traverse, crucile de nivelat etc.
Uneltele de cale se păstrează în magaziile echipelor sau
districtelor, fiecare grup avînd locul lor permanent ; uneltele
vor fi întotdeauna curate, bine unse şi în perfectă stare de
folosire.
Verificarea sculelor şi uneltelor se face în modul şi la
termenele fixate de instrucţii.

5.6. MIJLOACE MECANICE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR

DE ÎNTREŢINERE A LINIEI

Folosirea mijloacelor mecanice asigură obţinerea lucră-

rilor la un nivel calitativ din ce în ce mai ridicat, a unui ran-
dament sporit şi a unui efort fizic redus din partea lucrăto-
rilor. Aceste mijloace mecanice se pot clasifica în maşini
pentru mecanizare uşoară (mica mecanizare) şi maşini pentru
mecanizare grea.
Lucrările mecanizate impun adoptarea unui proces teh-
nologic bine alcătuit, corespunzător capacităţii maxime de lu-
cru a maşinilor, deservirea maşinilor de către un personal
calificat, care să cunoască temeinic modul lor de funcţionare,
aprovizionarea continuă cu carburanţi sau piese de rezervă,
iar din partea conducătorului formaţiei de lucru sau a şan-
tierului, se cere o bună organizare a lucrărilor.
In cadrul lucrărilor mecanizate se folosesc : mecanizarea
uşoară şi mecanizarea grea.

24
 a) In cadrul mecanizării uşoare se folosesc următoarele
111 .r.i n
/\ 1 ti şi iut electrică de sabotat traverse din bazele de mon-
i.ik- a panourilor la refacţii de linii cu traverse noi sau recu-
pi'iale şi in uzinele de impregnat traverse. In cazul unei ma-
nipulări organizate se pot sabota circa 60 traverse pe oră
e l e c t i v ă de lucru.

Maşina electrică de găurit traverse (fig. 12) care poate

li purtată direct sau pe un plug, acesta din urmă avînd avan-

Fig. 12. Maşina electrică cfe găurit traverse

tajul de a asigura o mai bună verticalitate a găurilor execu-

tate. Productivitatea maşinii la lucrări cu continuitate (refac-
ţii de linii, construcţii de linii) este de 90 găuri pe oră.
Maşina electrică de strins tirfoane (fig. 13) ce se introduc
în traverse sau în diblurile găurite, se foloseşte pentru strîn-
gerea respectiv scoaterea tirfoanelor. In cazul lucrărilor cu
continuitate, maşina are o productivitate de 200 tirfoane pe
oră şi 125 tirfoane pe oră în cazul lucrărilor fără continui-
tate.
Maşina electrică de strins buloane cu care se strîng sau
se desfac piuliţele buloanelor orizontale de la joante şi ale
buloanelor verticale de la prinderea indirectă a şinelor. Ma-
şina are o productivitate, în cazul lucrărilor cu continuitate,
de 250 buloane pe oră şi în cazul lucrărilor fără continuitate,
180 buloane pe oră.

25
 'Mugind de (/aurit şine (fig. 14), acţionată cu motor termic
•HUI deciric, aiv o productivitate de 5 min. pentru o gaură.
Muşina de tăiat şine cu motor termic are o productivitate
<!<• i'mci laicUici pe oră la şina tip 45 şi 49.

Fig. 14. Maşina de găurit şine

Fig. 15. Maşina electrică de tăiat şine

Maşina de tăiat şine acţionată electric (fig. 15) are o pro-

ductivitate de şase tăieturi pe oră pentru şina tip 45 şi 49.

27
 Maşina electrică sau termică de polizat şine (fig. 16). se
foloseşte pentru polizarea şinelor bavurate, a acelor şi a ini-
milor aparatelor de cale, precum şi pentru polizarea ciuper-
cii şinelor în urma sudării lor, sau a vîrfurilor de inimă şi a
aripilor aparatelor de cale, după încărcarea cu sudură.

Fig. 16. Maşina electrică de polizat şine

wtXF

Fig. 17. Maşina de ciuruit balast la capătul traverselor

Maşina de ciuruit balast la capătul traverselor (fig. 17),

este acţionată electric, avînd o productivitate de 18m3/h (60m/h).

28
 ( 'mcancle electrice de burat (fig. 18) asigură burarea tra-
. i •.. i prin punerea în stare de vibraţie a masei de balast de
ul> Ii aversă, producînd astfel compactarea balastului. Pro-
• im-l ivilatva maşinii este de 9—10 traverse pe oră efectivă de
11H rii
Maşina mică de burat, tip C.F.R. pentru burajul traver-
iii'i\ alcătuită dintr-un cuplu de două elemente — cîte un.

Fig. 18. Ciocanele electrice de burat

clement pe fiecare fir. Burajul se efectuează cu patru cio-

i nne, cîte unul de fiecare parte a şinei şi a traversei. Maşina
lucrează ocupînd şina, dar poate fi scoasă din linie într-un
limp scurt de 1—2 min. Productivitatea maşinii este de 110
traverse pe oră.
Dispozitivul hidraulic de rectificat rosturile de dilataţie
cu care se deplasează şinele pentru crearea rosturilor de dila-
taţie la mărimea prescrisă.
Dispozitivul hidraulic de ripat linia, pentru deplasarea
liniei — lateral — în vederea rectificării ei în plan.
Grupuri electrogene pentru alimentarea utilajelor elec-
trice atunci cînd nu este posibilă alimentarea de la o reţea
electrică corespunzătoare. Pentru deplasarea grupurilor elec-
trogene pe distanţă la punctul lucrărilor, se folosesc căru-
cioare sau grupurile sînt montate direct pe tractoare.

29
 b) Maşinile din acest grup sînt maşini de mare capaci-
tate, se deplasează singure pe linie, circulaţia făcîndu-se în
condiţiile prevăzute de instrucţii.
In cadrul lucrărilor cu continuitate, cu volum mare de
lucru, se folosesc :
Maşina pentru înlocuirea traverselor, cu care se scot tra-
versele — lateral — după ce în prealabil au fost desfăcute
prinderile, apoi se introduc traversele noi cu aceleaşi dispozi-
tive, executînd mişcări în sens invers.
Maşina de ciuruit balast (fig. 19) ciuruie toată prisma de
balast cu ciururi plane vibratoare şi are o productivitate de
40 -— 60 m cale pe oră.
Ciuruirea balastului se poate face pînă la o adîncime de
40 cm sub talpa traversei.
Maşina grea de burat (fig. 20) cu opt ciocane la fiecare
capăt al traversei, cîte două ciocane de fiecare parte a şinei
şi a traversei. Maşina se deplasează automat de la o traversă
la alta şi are o productivitate de 600 traverse pe oră fără dis-
pozitiv de ridicare a liniei şi 400 traverse pe oră în cazul cînd
maşina are dispozitiv de ridicare a liniei.
Maşina de introdus balastul în linie şi de profilat prisma
de balast pentru lucrările capitale de linie (refacţii, consoli-
dări de linii noi).
Maşina pentru compactat balastul între traverse şi la
capătul traverselor pentru sporirea stabilităţii liniei în plan
orizontal.
Vibrocompactorul, pentru compactarea stratului de balast
înainte de aşezarea panourilor în cale.
Alte utilaje folosite la lucări de volum mare sînt :
Boghiuri speciale pentru transportul panourilor de linie
(fig. 21) în cadrul refacţiilor mecanizate de linii, pe care se

Fig. 21. Boghiuri speciale pentru transportul panourilor de linie

30
încarcă panouri montate în baze, care urmează să fie lan-
sate în cale la punctul de lucru şi panouri vechi scoase din
cale şi aduse la baza de demontare.
Boghiuri speciale pentru transportul şinelor lungi sudate
(în tronsoane) (fig. 22) pînă la 450 m lungime care se trans-
portă din baza de sudare a şinelor la locul de introducere a
lor în linie şi pentru transportul la bază al tronsoanelor ecli-
sate, scoase din cale.
Încărcarea şi formarea trenurilor de lucru alcătuite din
boghiuri pentru transportat panouri montate sau tronsoane
sudate, precum şi circulaţia acestora se face conform regle-
mentărilor în vigoare.
Macaralele portal fixe aflate în bazele de montare pentru
descărcarea şinelor din vagoane şi aşezarea lor în stivă, (în
depozit), precum şi pentru manipularea lor din stivă pe linia
unde se face montarea panourilor.
Macaralele portal mobile (fig. 23) pentru ridicarea panou-
rilor de linii de pe locul de montare, sau din linie în cazul
demontării acesteia pentru transportul panourilor în lungul li-
niei şi aşezarea lor pe boghiuri, precum şi pentru operaţii in-
verse. De asemenea, se folosesc pentru transportul şinelor în
lungul liniei la montarea şi demontarea panourilor, precum şi

Fig. 23. Macara portal mobilă

pentru încărcarea sau descărcarea şinelor în şi din vagoane,

operaţia executîndu-se pe la capătul vagonului. Macaraua por-
tal mobilă circulă pe o cale ajutătoare (cale de rulare) cu
ecartamentul de 3 180 mm.

32
 Macaralele portal mobile pot fi şi electrificate, în care
• .1 deplasarea panourilor pe verticală şi a ansamblului de
ini macarale pe linia ajutătoare se face în mod automat.
Maşinile de mecanizare uşoară şi mecanizare grea, maca-
înl.-lc portal mobile şi macaralele portal fixe, precum şi bo-
Inmilr speciale se verifică şi se repară de atelierele spe-
. i.11«• ale secţiilor regionale reparaţii linii.

6. DERANJAMENTELE CAII

In timpul circulaţiei trenurilor, liniile ferate capătă de-

niialii. Asupra liniei acţonează, în timpul trecerii trenuri-
'i , lorţe datorită sarcinilor verticale, sarcinilor orizontale
11 .uisvcrsale şi a sarcinilor orizontale longitudinale. Peste efec-
tul.- acestor forţe rezultate din circulaţia trenurilor se supra-
pun alte efecte, determinate de diferite cauze legate de starea
i'Tasamentelor, liniei, materialului din care este alcătuită ca-
l.-a ctc.

Deranjamentele care se produc la linie sînt de mai multe

leliiri :
a) Deranjamente în plan transversal (perpendicular pe axa
liniei). Acestea se manifestă prin lăsarea sau ridicarea unui fir
>lc şină faţă de celălalt. Cauzele sînt : tasarea mai pronunţată
a balastului la un capăt al traversei, deburarea traversei la
nu capăt, lăsarea în jos a terasamentului sub un capăt al tra-
versei ca urmare a înmuerii lui din cauza apelor superficiale
ncevacuate, lăsarea în jos a unui capăt al traversei datorită
pungilor de balast existente în platforma căii, ridicarea unui
capăt al traversei datorită cocoaşelor de îngheţ (pe timpul
temperaturilor scăzute), sau datorită terasamentului împins
de pămîntul care fuge spre linie (în debleuri).
b) D e r a n j a m e n t e în plan orizontal, în direcţia transversală
liniei, d i r e c ţ i e p e r p e n d i c u l a r ă p e a x a l i n i e i . Acestea s e m a n i -
festă prin :
— deplasarea unui fir ;
— deplasarea ambelor fire.

33
 —- Deplasarea unui fir faţă de celălalt fir produce lăr-
girea sau îngustarea căii.
Cauzele care produc lărgirea căii sînt : uzura sau lipsa
materialului de prindere a şinei de traversă, putrezirea tra-
verselor, ne mai asigurînd prinderea şinei, uzura laterală a
şinelor, înclinarea şinelor mai mică decît cea prescrisă, va-
riaţia bruscă a ecartamentului care conduce la naşterea unor
forţe orizontale puternice la trecerea trenurilor, în care caz,
prinderile şinei de traverse cedează şi permit deplasarea şinei
spre exterior.
Cauzele care produc îngustarea liniei sînt : răsucirea
traverselor în plan orizontal ca efect al fugirii şinelor dato-
rită izbiturilor primite de şine de către roţile vehiculelor ru-
tiere la trecerile la nivel, înclinarea şinelor mai mare decît
cea prescrisă, turtirea ciupercii şinei pe faţa interioară, frecă-
rile dintre contraşină şi faţa interioară a bandajelor la ini-
mile aparatelor de cale.
— Deplasarea ambelor fire (deriparea liniei) se mani-
festă prin deplasarea liniei în plan faţă de poziţia ei stabilită.
Cauzele care produc deriparea liniei sînt : lipsa de balast
dintre traverse şi la capătul traverselor, burajul necorespun-
zător al traverselor, acţiunea forţelor orizontale asupa liniei
la trecerea trenurilor, rosturi de dilataţie mai mici decît cele
reglementare, fugărea şinelor. Deplasarea pronunţată a liniei
faţă de axa ei (flambarea liniei), denumită şi şerpuirea liniei,
se produce din cauza rosturilor de dilataţie şi a prismei de
balastare necorespunzătoare, sau a nerespectării măsurilor spe-
ciale de lucru în tîmpul temperaturilor ridicate.
c ) D e r a n j a m e n t e î n p l a n o r i z o n t a l î n l u n g u l l i n i e i . Acestea
se manifestă prin :
— Deformarea rosturilor de dilataţie, cauzate de depla-
sarea şinelor în lungul lor, ca urmare a deformaţiei elastice
în timpul trecerii trenurilor, izbirea roţilor de capetele şine-
lor la trecerea de pe o şină pe alta, frînarea trenurilor, în spe-
cial pe porţiuni unde aceasta are loc frecvent (la semnale de
intrare în staţii, pante mari, restricţii de viteză), deformaţia
termică a şinelor, prinderile slăbite ale şinei de placă sau
traversă, strîngerea insuficientă a buloanelor de la eclisaj (de
la joante).
— Fugirea şinelor, fiind însoţită în unele cazuri de fugi-
rea traverselor, cu răsucirea lor în plan orizontal şi chiar în

34
Imul jr.i'i l o r . Cauzele care produc fugirea şinelor sînt: de-
elastică a şinelor la trecerea trenurilor, declivitatea
111111 i, h marea trenurilor, izbirea şinelor în cap de roţile ve-
la, ul.-Im- la trecerea de la o şină pe alta, strîngerea insufi-
la a prinderilor şinei de traversă, lipsa balastului dintre
iinverse, lipsa de dispozitive contra fugirii şinelor sau între-
iin. n a necorespunzătoare a acestora.
Kfeclnl fugirii şinelor se manifestă prin : închiderea ros-
•1111lor de dilataţie pe distanţe mai mari, deplasarea traverse-
l..i 'le la joantă şi răsucirea lor, sporirea distanţei dintre tra-
• . i .de de la joantă şi ajutoarele lor, ceea ce poate conduce
I . i nperea şinelor, deplasarea traverselor de pe patul lor, în
• ii. i ;i/. se produce deburarea liniei, distrugerea traverselor
, .i prinderilor în zona prinderii şinei de traverse care se
|.i,i.lnce odată cu răsucirea lor în plan orizontal.
ii) Deranjamentele liniei în plan longitudinal (deformaţii
ni profilul în lung al liniei). Deformaţiile, denumite denivelări,
p. .i avea loc pe un fir sau pe ambele fire. Cînd firul de şină
• -ie lăsat în jos faţă de nivelul stabilit se zice că este o lă-
11 ura, iar cînd firul de şină este mai ridicat faţă de nivelul
.i.iliilil, se zice că este o cocoaşe sau un hop.
('înd limitele valorii denivelării sînt mai mari sau se
mi md pe o distanţă mai mică decît toleranţele prevăzute în
..Instrucţia de norme şi toleranţe", atunci este o denivelare
iu loc. In cazul în care după o denivelare de pe un fir ur-
m e a z ă o denivelare pe celălalt fir, iar distanţa dintre ele este
• le 12 m sau mai mică, denivelarea se numeşte încrucişată.
Cauzele producerii deformaţiilor în plan longitudinal sînt
aceleaşi ca şi la deformaţiile în plan transversal, însă extinse,
la rînd, la mai multe capete de traverse.
La joante, datorită şocului produs de roţile vehiculelor la
Irccerea de pe o şină pe alta se produce mai frecvent tasarea
balastului sub traversele din jurul joantei şi deburarea aces-
tor traverse, deformaţie locală care poartă denumirea de
Iuante căzute.
e) D e r a n j a m e n t e legate de aspectul liniei. Acestea pot fi
de mai multe feluri : deranjarea prismei de balast, pre-
zenţa ierbii în prisma de balastare, prezenţa ierbii pe ban-
cheta liniei, deteriorarea vopselei indicatoarelor de cale, de-
teriorarea indicatoarelor de cale.

35
 f) D e r a n j a m e n t e care împiedică evacuarea apei de pe
p l a t f o r m ă şi d i n t e r a s a m e n t e l e l i n i e i . A c e s t e a sîint următoarele :
— Colmatarea balastului în linie şi în special la capetele
traverselor datorită sfărîmării balastului în timpul executării
burajului, dezagregării părţilor gelive ale balastului, căderii
de materiale diferite din vagoane (cărbune, zgură, nisip), de-
punerii în linie a prafului de către vînturi etc.
— Deformarea banchetei datorită depunerii de materiale
rezultate din executarea lucrărilor de linie, necurăţirii ban-
chetelor de iarbă, toate acestea împiedicînd scurgerea apei
spre taluz sau spre şanţul de scurgere.
— Colmatarea şanţurilor datorită necurăţirii la timp a
depunerilor.
— împotmolirea căilor de scurgere a apelor.
— Depunerea zăpezii pe linie şi necurăţirea ei înainte de
începerea topirii.
Banchetele se pot deforma şi în sensul tasării lor exage-
rate sau al lunecării lor spre taluz. In acest caz, deranjamen-
tul poartă denumirea de banchete căzute. Neexecutarea co-
rectă a terasamentelor conduce la deformarea acestora.
Deranjamentele se produc la terasamente, de cele mai
multe ori, în urma acţiunii apei care a pătruns în corpul te-
ransamentelor, cele mai frecvente fiind : eroziunea şanţurilor
de scurgere şi de apărare din cauza consolidării lor insufici-
ente, fugirea şi alunecarea ele terasamente în urma lipsei sau
executării greşite a drenurilor şi a întreţinerii lor, alunecări
din cauza existenţei pungilor de balast din terasament, dis-
trugeri provocate de rîpe ce se apropie de terasament din
cauza fixării insuficiente a acestora, umflături în urma în-
gheţului, datorită neîndepărtării apei din terasamente.
g) D e r a n j a m e n t e principale la lucrările de artă şi cauzele
lor. Acestea sîirat următoarele :
— Fugirea traverselor speciale pe poduri din cauza lipsei
sau prinderii insuficiente a grinzilor contra fugirii, a nestrîn-
gerii buloanelor de prindere, a fixării insuficiente a căii con-
tra fugirii înainte de pod.
— Ruginirea metalului suprastructurii datorită executării
incorecte a curăţirii materialului înainte de revopsire sau a
unei vopsiri proaste.

36
 < >1 ilicit,alea rulouriior şi deplasarea din loc a aparate-
l..i 111' ica/.cm din cauza neîntreţinerii corespunzătoare a tu-
i in ni pu selor aparatelor de reazem.
Crăpături în elementele tablierului datorită stării
I 'i i i.i .le a caii pe pod, rosturi de dilataţie exagerate, joante bă-
nite, poziţia nereglementară a traverselor speciale, sau a şi-
n e l o r pe traverse.
(Yăpături la zidăria infrastructurii produse de proasta
întreţinere a aparatelor de reazem, de îndepărtarea insufi-
• n uia a apelor din spatele zidurilor întoarse, de colmatarea
.li eiiajului din spatele zidurilor de gardă, de existenţa, joan-
lelur şinelor deasupra zidurilor de gardă sau în apropierea lor.
Afilierea sau înnămolirea şanţurilor de deviere a ape-
l"i, deranjarea radierelor şi zidăriei podeţelor înecate în te-
i .r.. ui lente şi a podeţelor mici din cauza necurăţirii şi neasi-
r i n a r i i la timp a scurgerii apelor.
Deranjarea îmbinărilor şi putrezirea elementelor po-
durilor de lemn datorită nestrîngerii la timp a butoanelor de
la îmbinări, a neasigurării curăţeniei elementelor podului.
li) D e r a n j a m e n t e d a t o r i t ă u z u r i i m a t e r i a l e l o r d e c a l e . M a -
n rlalele de cale (şine, material mărunt metalic de prindere,
i l-averse şi balast) sub acţiunea sarcinilor ce iau naştere la
trecerea trenurilor şi sub acţiunea intemperiilor, se uzează şi
•e deformează, deranjînd linia şi uneori făcînd-o chiar im-
practicabilă pînă la înlăturarea deranjamentului astfel:
— Şinele se uzează din cauza frecării bandajelor roţilor
• le faţa superioară şi interioară a ciupercii şinei. In alinia-
mente se produce de regulă uzura verticală care este în func-
ţie de traficul suportat de şinele respective, de profilul liniei,
i le frecvenţa frînărilor şi pornirilor etc. In curbe, în special
pe firul exterior, înt afara uzurii verticale, se produc uzuri
laterale, mărimea uzurii fiind mai accentuată cu cît raza
curbei este mai mică.
Turtirea şinelor la joante se datorează rosturilor mari de
dilataţie, traverselor deburate de la joante care favorizează
producerea de şocuri puternice la trecerea roţilor de pe o şină
pe alta.
Turtirea materialului — ciupercii şinei — spre interiorul
căii, se produce ca urmare a trecerii vehiculelor cu osii prea
lirele, a sarcinilor inegale repartizate pe osii (mai ales în
curbe), sau a traficului prea mare.

37
 Ruperea şinelor se produce datorită unei întreţineri ne-
corespunzătoare a liniei (rost de dilataţie mare, joante căzute,
găurire greşită a şinelor la capete pentru eclisare), a unor de-
fecte la vagoane (roţi cu locuri plane), a unor defecte de fa-
bricaţie, respectiv a oboselii materialului etc.
— Materialul metalic, mărunt se uzează din cauza trafi-
cului, în raport cu modul în care este întreţinut, precum şi
cu durata de serviciu proprie fiecărui fel de material. Astfel,
uzura prematură a filetului buloanelor şi tirfoanelor se dato-
rează întreţinerii necorespunzătoare şi nerespectării condiţi-
ilor de introducere sau de strîngere.
Cauzele principale ale defectării ecliselor sînt : strînge-
rea neîngrijită a buloanelor de la joantă, rosturi de dilataţie
mari, joante căzute, şine bătute la capete.
— Traversele de lemn se defectează datorită uzurii lor
normale prin putrezire şi datorită uzurii mecanice. Scurtarea
duratei normale de serviciu a traverselor în cale se produce
din următoarele cauze : crăparea traverselor în special la ca-
pete, datorită nereparării lor la timp, găurirea repetată im-
pusă de tragerea la tipar, neastuparea găurilor vechi de tir-
foane în care pătrunde şi stagnează apa, deteriorarea traver-
selor în timpul transportului şi lovirea cu tîrnăcopul în timpul
burajului, neungerea cu antiseptic a părţilor sabotate, neexe-
cutarea curăţirii traverselor în cazul pătrunderii plăcilor în
traversă, baterea tirfoanelor cu ciocanul, ovalizarea găurilor
de la tirfoane din cauza forţelor orizontale prea mari şi a
prinderii insuficiente a şinelor de traverse (în curbe), putre-
zirea prematură a traverselor datorită balastului murdar sau
neasigurării scurgerii apelor din linie.
— Balastul se deteriorează datorită următoarelor cauze
mai importante : sfărîmarea sub loviturile ciocanelor de burat,
descompunerea totală sau parţială datorită acţiunilor succesive
de îngheţ •— dezgheţ, murdărirea produsă de diferite mate-
riale aduse de vînt sau căzute din vagoane, toate acestea du-
când la pierderea calităţilor drenante şi de elasticitate.
i) Deranjamentele principale ale aparatelor de cale şi cau-
zele lor. Acestea sînt următoarele :
— Lipirea incompletă a limbilor acelor de contraţi ce da-
torită : dimensiunilor nereglementare a barelor de conexiune,
fugirii limbilor de ac, ecartamentului nereglementar de la vîr-
ful acului, montării greşite a aparatului de manevră, încovoie-

38
 ni Inlt'i ale a Jimbii de ac la trecerea trenurilor din cauza lun-
i pica mari sau prea mici a buloanelor de sprijin (pro-
ţiipi), deformării acului în plan orizontal, curăţirii insuficiente
• I« a pa da sau noroi a limbilor şi contraacelor, în special la
11 i n a.-,i iri le centralizate.
.Ştirbirea limbilor de ac din cauza montării greşite a
nparatiilui de manevră şi din cauza dimensiunilor neregle-
ineiiiaro a barelor de conexiune, a rezemării incomplete a
In uliii pe alunecători, a fixării nesatisfăcătoare a limbii la
' a Ici iul acului, a deplasării laterale în momentul trecerii tre-
nurilor, a deburării traverselor speciale mai ales a celor de la
>alei ii îl acului, a înălţimii mai mari a limbii faţă de înălţimea
' "ulraacului şi din cauza alunecătorilor.
Coturile la curba de racordare a aparatelor de cale se
Inc din cauza prinderii greşite a şinelor în curbă (neres-
l"< tindu-se ordonatele conform planului de poză (respectiv), a
luni'iinii nereglementare a aparatului de cale (necorespunză-
lor planului de poză).
— Coturile la inima de încrucişare şi lovituri în vîrful
inimii se produc datorită montării greşite a inimii faţă de
direcţia ei, a distanţei nereglementare între inima propriu-
lui si contraşină, a poziţiei greşite a contraşinei faţă de gîtul
n u m i i de încrucişare şi jgheaburi nereglementare ale contra-
melor.
— Lăsături oarbe sub inimile de încrucişare şi la ace —
mai ales la călcîiul lor —, din cauza burajului superficial şi
neexecutat la timp al traverselor speciale.
— Depărtarea insuficientă a limbii de contraacul său
(limba opusă celei lipite) din cauza nerespectării la montare
a toleranţelor prevăzute în planurile respective.
— Funcţionarea nereglementară a limbilor de ac, crăpă-
tu ri şi rupturi în ele, acestea produeîndu-se din cauza între-
buinţării de cleşti şi buloane montate pe plăcile de suport,
necorespunzătoare tipului respectiv, ceea ce produce rezema-
rea limbilor de ac pe buloane şi pe cleşti şi nu direct pe alu-
necători cum sr trebui.
— Stagnarea apei, din cauza colmatării prismei de ba-
lastare din zona aparatelor de cale, a neasigurării scurgerii
apelor, a neîntreţinerii corespunzătoare a balastului de sub tra-
verse.

39
 j) D e r a n j a m e n t e principale ale joantelor izolante pe por-
ţ i u n i l e d e l i n i i e c h i p a t e c u b l o c d e l i n i e a u t o m a t ş i c a u z e l e lor.
•—• Contactul între şine la joantele izolante, face ca talpa
uneia din şine să atingă placa şinei vecine. Acest lucru se
poate produce din cauza fugirii şinelor, din cauza strivirii
plăcuţelor de la rosturile de dilataţie şi atingerii directe între
şine, sau a astupării cu gheaţă murdară a rostului de dilataţie.
—• Ruperea ecliselor de lemn din cauza relei întreţineri
a joantelor şi a fugirii şinelor.
— Desprinderea broşelor de conexiune sudate de la
joante din cauza relei întreţineri a joantelor, sudura făcută
nereglementar pe înălţimea şinei şi fugirea şinelor.

7. P R E V E N I R E A D E R A N J A M E N T E L O R LINIEI

Menţinerea stării bune a liniilor şi reducerea volumului

lucrărilor de întreţinere sînt posibile numai prevenind apa-
riţia deranjamentelor. Pentru prevenirea agravării deranja-
mentelor la linie este necesar să se determine cauza care le-a
produs, pentru a se lua măsuri corespunzătoare de înlăturare
a acesteia, lucrările de întreţinere trebuind să fie executate
în cele mai bune condiţii de calitate pentru a asigura o durată
cît mai mare.
a) Prevenirea deranjamentelor privind nivelul liniei în
p l a n u l t r a n s v e r s a l ş i î n p r o f i l u l î n l u n g . Aceasta s e obţine
prin : asanarea şi consolidarea terasamentelor, drenarea pris-
mei de balastare, aplanarea corectă a banchetelor, curăţirea
la timp a şanţurilor şi podeţelor, asigurarea liniei contra fu-
girii şinelor, deranjarea cît mai redusă a patului format de
traverse, folosind pentru rectificări mici de nivel, plăcile
intermediare sau suflajul, asigurarea sub talpa traversei a
unui strat de balast curat şi a unui substrat de grosime sufi-
cientă, executarea unui buraj corespunzător şi cît mai uni-
form, întreţinerea corespunzătoare a joantelor, montarea
corectă şi ungerea periodică a ecliselor şi buloanelor, înlătu-
rarea treptelor verticale între cele două şine, menţinerea pozi-
ţiei corecte a traverselor ajutătoare de la joante, menţinerea

40
 " i u n li ii de dilataţie corecte, asigurarea scurgerii apelor
ii|h i licialc, menţinerea unui buraj corespunzător al traver-
• Im precum si al celor de la joantă şi al traverselor adia-
i'iiic, încărcarea cu sudură a şinelor bătute la capete.
h) IVevenirea deranjamentelor în plan orizontal în direc-
|in transversală liniei. Acestea se obţin prin : remedierea la
11u111 a lărgirii sau îngustării ecartamentului şi prevenirea
^iiia\iri brusce a acestuia, înlocuirea traverselor rele în spe-
< iul eind sînt mai multe la rînd, înlocuirea materialului meta-
lic mărunt uzat, completarea prismei de balastare cu spo-
iin a ci pe firul exterior al curbelor, compactarea balastului
iul ic traverse şi în special la capetele traverselor, executarea
..'ici-la a înclinării şinelor, riparea la timp a liniei şi în
peciaI în curbe, montarea sprijinitorilor şi a şinelor curbate,
in sens invers între şinele liniei — în curbe cu raze mici—
i' i i il i ca rea la timp a rosturilor de dilataţie, asigurarea liniei
fugirii şinelor, executarea lucrărilor fără a provoca
'l'nparea liniei, precum şi restabilirea prismei de balastare
.1 compactarea acesteia ori de cîte ori este necesar.
( ) P r e v e n i r e a d e r a n j a m e n t e l o r în plan orizontal în l u n g u l
liuu'i. Aceasta se obţine prin : montarea dispozitivelor contra
i n j u r i i şinelor în număr suficient şi menţinerea acestora în
I" • i t,it• corectă, menţinerea prinderilor prin strîngerea cores-
p u n z ă t o a r e a tirfoanelor, a buloanelor verticale, a buloanelor
o r i z o n t a l e de la joante, precum şi completarea şi compactarea
balastului între traverse.
Montarea dispozitivelor contra fugirii şinelor se face
11 n iiici seama de sensul fugirii şinelor pe linia respectivă,
numărul de perechi de dispozitive fiind determinat de lun-
gimea panourilor şi tipul de şină. La şinele tip 45 şi mai
mare se admite numai folosirea dispozitivelor elastice. La
•.inele tip 40 contra fugirii şinelor se admite folosirea ecli-
selor intermediare, montîndu-se cîte două perechi de eclise
pe aceeaşi traversă. Pe liniile cu traverse de beton se folosesc
iminai dispozitivele elastice. Pentru ca să nu se distrugă
I'clonul prin rezemarea clemei elastice pe beton, între dispo-
. ilive şi traversă se introduce o pană de lemn (fig. 24).
d) Prevenirea deranjamentelor legate de uzura materia-
lelor. Aceasta se obţine prin luarea următoarelor măsuri :
— La şine, descărcarea îngrijită a acestora şi depozitarea lor
corespunzătoare, verificarea amănunţită înainte de introdu-

41
cerea lor în cale, introducerea corectă în cale cu asigurarea
rosturilor de dilataţie şi a prinderii complete cu folosirea
materialului mărunt de prindere în bună stare ; de asemenea,
asigurarea şinelor contra fugirii, menţinerea joantelor în bună

Fig. 24. Dispozitive contra fugirii şinelor la traverse de beton :

a) vedere laterală ; b) secţiune transversală

stare, rectificarea rosturilor de dilataţie cu dispozitive care nu

necesită izbirea şinei pentru deplasarea ei, ungerea organi-
zată a şinelor în curbe cu raze mici, protecţia anticorosivă
a şinelor din tuneluri sau din regiuni cu gaze şi ape agresive,
menţinerea unui buraj uniform (eliminînd lăsăturile în loc,
inclusiv cele oarbe), verificarea sistematică a şinelor cu mij-
loace manuale şi cu defectoscoape şi scoaterea din cale la
timp a şinelor cu defecte.
•— La materialul metalic mărunt de cale, ungerea mate-
rialului înainte de a fi introdus sau reintrodus în cale, unge-
rea periodică a ecliselor şi buloanelor, introducerea tirfoane-
lor şi buloanelor fără lovirea acestora cu ciocane metalice,
menţinerea rosturilor de dilataţie corecte şi asigurarea con-
tra fugirii şinelor pentru prevenirea deteriorării materialului
de eclisare şi a celui de prindere a şinei în zona joantei, în-
locuirea la timp a materialului uzat, curăţirea periodică a
materialului rulant mărunt metalic.
— La traverse, manipularea îngrijită şi depozitarea co-
respunzătoare a traverselor, asigurarea scurgerii apelor din
prisma de balastare, curăţirea ierbii, ungerea cu antiseptic a
părţilor sabotate şi a găurilor pentru tirfoane, curăţirea la

42
 iniip Iraverselor, repararea traverselor crăpate la capete si
in i 'i ici n e a cu antiseptic a crăpăturilor apărute în corpul tra-
• i i ,o|iir, astuparea cu cepuri corespunzătoare şi ungerea cu
mii isopi .(• a găurilor vechi, executarea corectă a găurilor în
ii averse, folosirea tirfoanelor nedeformate, manevrarea tra-
verselor prin lovituri cu ciocane de lemn sau prin împinge-
ii-.i lor eu manelele, executarea burajului cu atenţie pentru
a nu lovi traversele cu ciocanul de burat, prevenirea cocoa-
n e l o r de îngheţ, asigurarea liniei contra fugirii şinelor.
I ,a balast, asigurarea scurgerii apelor din prisma de
Imlăstare, asanarea terasamentelor, asigurarea unui buraj de
i a 111 a I e pentru a micşora frecvenţa executării lui, menţinerea
iu hună stare a joantelor, asigurarea liniei contra fugirii şi-
nelor.
e) P r e v e n i r e a d e r a n j a m e n t e l o r la lucrările de artă. Aceasta
o obţine prin : montarea corectă a căii pe pod şi menţinerea
acesteia in condiţii corespunzătoare conform „Instrucţiei de
norme şi toleranţe", fixarea căii pe pod pentru a evita fugi-
le. i şinelor, asigurarea în permanenţă a prinderii traverselor
'le tabliere, menţinerea în stare de curăţenie a suprastructurii
metalice si a aparatelor de reazem, întreţinerea şi repararea
la timp a infrastructurii de zidărie, de piatră sau beton, pre-
cum şi la podurile de zidărie sau de beton, la podeţe înecate
iu rambleu, asigurarea scurgerii apelor la podeţele înfundate,
dcj'.ajarea deschiderii podeţului sau podului de obiecte volu-
minoase ca : butuci, traverse etc, asigurarea strîngerii prin-
derii elementelor îmbinate la podurile de lemn, asigurarea
prin amenajări contra incendiului, consolidarea albiilor, cana-
lurilor de reglare a curenţilor.
I) P r e v e n i r e a d e r a n j a m e n t e l o r la aparatele de cale. Aceasta
•e obţine prin : asigurarea prismei de balastare conform
'•'TAS 3197 1—71 şi a scurgerii apelor, întreţinerea în stare
, de curăţenie a tuturor pieselor componente, înlocuirea tra-
verselor speciale, executarea unui buraj corespunzător, exe-
cutarea de nituiri sau renituiri a alunecătorilor de plăcile de
suport sau a plăcilor de suport de la călcîiul acului, comple-
tarea pieselor lipsă, înlocuirea pieselor de alte dimensiuni, în-
cărcarea prin sudură a unor piese, montarea după ordonate a
curbei de racordare între ac şi inimă, înlocuirea pieselor
uzate, întreţinerea corespunzătoare a joantelor izolante de la
capetele aparatelor de cale, executarea lucrărilor de menţinere

43
în toleranţe a părţilor componente ale aparatelor de cale con-
form „Instrucţiei de norme şi toleranţe", verificarea periodică
a stării aparatelor de cale conform „Instrucţiei 305."
g) întreţinerea trecerilor la nivel. Trecerea la nivel şi zona
acesteia trebuie întreţinută în permanenţă în stare curată.
Podeţele şi tuburile pentru scurgerea apei pe sub trecerea la
nivel trebuie să asigure în permanenţă scurgerea normală a
apelor. De asemenea, cumpenele, parapetele şi indicatoarele
care acoperă trecerea la nivel să fie în bună stare, executate
şi vopsite conform tipului standard. Spaţiul dintre şină şi
contraşină trebuie să fie întotdeauna curăţat şi să aibă lăr-
gimea în toleranţa prevăzută în „Instrucţia de norme şi tole-
ranţe". Traversele în zona trecerii la nivel trebuie să fie bine
burate, pavajul să fie reglementar, sau asfaltul bine între-
ţinut.
Poziţia normală a cumpenelor barierei de la trecerile la
nivel cu circulaţie rutieră dirijată, precum şi reglementarea
serviciului de pază sînt stabilite de directorul regionalei de
căi ferate conform prevederilor RET.
h) Î n t r e ţ i n e r e a i n d i c a t o a r e l o r de cale. Indicatoarele de cale
care se folosesc la căi ferate trebuie să fie de tipurile prevă-
zute în „Instrucţia de semnalizare", respectiv în „Normele
interne departamentale". Indicatoarele trebuie să fie instalate
în număr complet, la distanţele prevăzute de instrucţii şi
întreţinute în permanenţă în stare corespunzătoare şi cu vizi-
bilitatea asigurată.

8. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR D E ÎNTREŢINERE CU-

R E N T A {IN LINIE CUiRENTA ŞI IN STAŢIE). R E C E P Ţ I A
LUCRĂRILOR

Formaţia de bază în activitatea de întreţinere a căii este

echipa de întreţinere.
Lucrările de întreţinere curentă a căii pe distanţa unei
echipe se execută continuu, în tot timpul anului şi pe toate
liniile, în scopul eliminării defectelor apărute în cale şi al

44
nu-nimerii liniilor în limita toleranţelor în intervalul dintre
Imu.i reparaţii periodice. Aceste lucrări se execută în „zbor",
aila a pe porţiuni sau în puncte ale liniei unde au apărut
• li Io, ir care trebuie remediate, astfel ca circulaţia trenurilor
a .o l'acă în deplină siguranţă, cu vitezele şi sarcinile pe osie
.1 al ii I i le şi anume .
remedierea deranjamentelor apărute la cale ;
înlocuirea traverselor rele, astfel ca numărul lor să
mi depăşească numărul maxim de traverse rele admis de
.Inslrncţia de norme şi toleranţe" ;
- înlocuirea materialului metalic uzat şi completarea
icesUiia în măsura în care lucrarea nu se poate amîna pînă
la reparaţia periodică ;
- lucrări pentru prelungirea duratei de serviciu a mate-
i l a i u l u i de suprastructură: traverse şi material metalic;
-•— curăţirea şanţurilor, precum şi menţinerea aspectului
iniM-ijit al căii.
în acest scop, picherul împreună cu şeful de echipă şi
io v i z o r u l de cale, execută odată la 15 zile, verificarea la rînd
i întregii distanţe a echipei şi notează toate neajunsurile
constatate la starea căii. Pe baza constatărilor făcute în cadrul
controlului chenzinal al colectivului menţionat anterior precum
şi al constatărilor organelor de revizie şi control şi al apa-
r a t e l o r înregistratoare de verificat calea, picherul întocmeşte
programul chenzinal.
Echipele de întreţinere execută lucrările pe bază de
program chenzinal înscris în carnetul de şantier al echipei
respective, precum şi conform ordinelor date de picher şi de
alte organe de revizie şi control, înscrise în foile zilnice din
carnetul de şantier.
în cadrul lucrărilor de întreţinere curentă care au carac-
ter de intervenţie, trebuie determinate cauzele care produc
defecte de frecvenţă mare sau cu amplitudini mai mari decît
cele normale provocate de circulaţia trenurilor, de asemenea,
eliminate cauzele care determină un volum de lucru care nu
se cuprinde în pocesul tehnologic al lucrărilor de întreţinere
curentă.
în cursul unui an, lucrările de întreţinere curentă tre-
buie să se desfăşoare astfel :

45
 a) Primăvara imediat după dezgheţ, timp de trei, patru
săptămîni se execută lucrări pentru înlăturarea deranjamen-
telor ivite în timpul iernii : scoaterea plăcilor de lemn aşezate
în timpul dezgheţului pentru racordarea cocoaşelor produse
de îngheţ, înlocuirea traverselor arse şi rupte, repararea deni-
velărilor izolate şi în special a celor de la joante, îndreptarea
coturilor pronunţate, rectificarea rosturilor de dilataţie, dre-
narea traverselor noroioase, asigurarea scurgerii apelor.
b) In perioada de vară se execută : înlocuirea traverselor
rele şi repararea traverselor crăpate, înlocuirea şinelor defecte
şi a materialului metalic ajuns la limita de uzură şi neîn-
locuit în timpul iernii, repararea liniei la nivel şi riparea
liniei, burajul II al traverselor înlocuite, rectificarea ecarta-
mentului acolo unde nu s-a executat în timpul iernii sau
unde au apărut abateri ulterior, rectificarea rosturilor de dila-
taţie, strîngerea tirfoanelor acolo unde nu au fost strînse în
timpul iernii ori s-au slăbit ulterior, curăţirea ierbii din prisma
de balastare şi de pe banchete, aplanarea banchetelor, pro-
filarea balastului, curăţirea şanţurilor.
c) înainte de venirea îngheţului se execută lucrări, în
special cele legate de prisma de balastre, astfel ca la veni-
rea îngheţului linia să fie într-o stare cît mai bună şi anume :
burarea joantelor căzute şi rectificarea nivelului precum şi
burarea traverselor deburate, repararea curbelor la nivel şi la
săgeată, riparea liniei, asigurarea scurgerii apelor de pe plat-
forma căii.
d) în perioada de iarnă, în afară de lucrări specifice ca :
introducerea plăcilor de lemn pentru racordarea cocoaşelor
de îngheţ şi curăţirea zăpezii, se execută maximum de lucrări
ce se mai pot executa şi în timp de iarnă. Acestea sînt :
înlocuirea de şine defecte şi material mărunt ajuns la limita
de uzură, ungerea şuruburilor, rectificarea ecartamentului,
rectificarea rosturilor de dilataţie, strîngerea tirfoanelor, Cură-
ţirea traverselor din cale, confecţionarea cepurilor, repararea
traverselor din depozite, eventuale rectificări izolate la nivel
şi înlocuiri de traverse.
Executarea lucrărilor de întreţinere curentă la liniile şi
aparatele de cale din staţii se execută tot pe baza programe-
lor chenzinale întocmite de picher şi constatărilor organelor
de revizie şi control, respectîndu-se procesele tehnologice res-
pective.

46
 Inlal.urarea deranjamentelor înscrise în condica de revizie
i liniilor şi aparatelor de cale, precum şi în condica de
i. \ i - ir a instalaţiilor de la staţie, se face imediat.
I >ii)> i terminarea lucrărilor, atît în linie curentă cît şi
i" liniile din staţii, se va face zilnic ridicarea materialului
ni.a unt de prisos şi a celui scos din cale (a pieselor de la
>1 M i a l e l e de cale, traverse şi alte materiale înlocuite) şi se vor
11 aiispurta în depozit.
In cadrul lucrărilor de întreţinere curentă se vor respecta
ii'uiiiele medii de consum de materiale corespunzătoare pen-
ii 11 I km real de linie sau pentru un aparat de cale, prevă-
ni in „Instrucţia de întreţinere a liniilor ferate."
i,a stabilirea planului privind consumul de materiale stau
la ba/.ă recensămintele de toamnă, premergătoare anului pen-
ii u care se întocmeşte planul de materiale.
în cadrul întreţinerii curente se cuprind şi lucrări ca :
i ' condiţionarea materialului mărunt de cale, a şinelor şi a
aparatelor de cale precum şi sudarea şinelor de pe liniile din
laţii, în tronsoane.
Pianul lucrărilor de întreţinere curentă a unui district
cuprinde toate liniile şi aparatele de cale, în afară de liniile
,.i aparatele de cale prevăzute a fi reparate periodic, a căror
normă de manoperă pentru întreţinere curentă intră în norma
ir manoperă prevăzută pentru reparaţii periodice. Picherul
urmăreşte executarea lucrărilor de întreţinere curentă pe baza
programului chenzinal şi a foilor zilnice. Lucrările se recep-
ţionează chenzinal de către picher, care verifică dacă lucrările
înscrise în programele chenzinale ale echipei s-au executat
şi dacă ele corespund din punct de vedere calitativ.
Constatările făcute la recepţie şi eventuale măsuri de
remediere a unor deficienţe se consemnează pe programul
chenzinal din carnetul de şantier al echipei.
Scriptic, lucrările se urmăresc prin caietele navetă, în
care se înscriu lunar şi cumulat de la începutul anului, reali-
zările la toate prestaţiile şi subprestaţiile.
în cadrul lucrărilor zilnice, şeful de echipă este obli-
gat a face înainte de începerea programului de lucru, instruc-
lajul echipei sale din „Norme departamentale de protecţie a
muncii", să ia măsuri de acoperire a echipei cu paletele res-
pective conform prevederilor din „Instrucţia de semnalizare"
şi de plantare a tăbliţei „loc de refugiu."

47
8.1. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE LA LINIE
PENTRU ÎNLATUKAREA DEFECTELOR

Lucrările principale pentru reparaţia liniei se împart în

trei faze :
— lucrări pregătitoare, (se execută fără închiderea liniei) ;
— lucrări de bază, (se execută cu închiderea liniei sau
cu reducere de viteză în funcţie de felul lucrării, cu respec-
tarea prevederilor „Instrucţiei pentru restricţii de viteză şi
închidere de linie") ;
— lucrări de încheiere (finisaj), care se execută cu linia
deschisă pentru circulaţia trenurilor.
— în cadrul lucrărilor pregătitoare, se cuprind : instru-
irea formaţiei de muncitori din : „Norme departamentale de
protecţie a muncii" asupra lucrărilor ce au de executat în ziua
respectivă, acoperirea formaţiei de muncitori cu paletele echi-
pei conform „Instrucţiei de semnalizare", verificarea, vizarea,
însemnarea, pregătirea şi distribuirea materialului şi a sculelor,
precum şi a formaţiei de muncitori pe fel de operaţii etc.
— In cadrul lucrărilor de bază se cuprind : operaţiile
propriu-zise din procesul tehnologic, specific lucrării respec-
tive, după ce mai întîi s-au îndeplinit formalităţile cu privire
la închiderea liniei cu aplicarea pe teren a semnalelor mobile
de oprire, sau a semnalelor mobile de reducere a vitezei, în
cazul lucrărilor care cer asemenea măsuri, conform „Instruc-
ţiei pentru restricţii de viteză şi închideri de linie".
— In cadrul lucrărilor de încheiere se cuprind : comple-
tarea materialului mărunt de cale, riparea căii, profilarea
prismei de balastare, strîngerea şi depozitarea materialului
de cale rezultat din demontare (traverse, şine, material, mărunt
metalic) precum şi a sculelor, transportarea în depozitul res-
pectiv.
Pregătirea atentă a lucrărilor, distribuirea corectă a mîinii
de lucru, ordinea şi exactitatea executării operaţiilor, starea
sculelor asigură executarea la timp şi de bună calitate a
acestor lucrări.
înainte de începerea lucrării pentru înlăturarea defec-
telor căii, conducătorul formaţiei de lucru (meseriaşul de cale
I, şeful de echipă sau picherul) este obligat a determina cau-
zele datorită cărora s-au ivit aceste defecte, deoarece neînlă-

48
i u i . m ă cauzelor defectelor conduce în mod sigur la repetarea
şi ciuar agravarea aceloraşi defecte.
I'rocesele tehnologice pentru executarea unor lucrări de
i oi i iocIicre sînt următoarele :
a) Repararea denivelărilor. Lucrarea se execută în urma
ci ii r.l at.ărilor făcute cu ocazia reviziei chenzinale a picherului
-,.i |>c baza programului de lucru întocmit pe chenzină de către
ai i-sta, precum şi la constatările făcute de organe L cu sarcini
iIc control şi a rezultatelor obţinute la verificarea cu vagonul
de măsurat calea.
Proces tehnologic : se scoate balastul dintre traverse, se
s t r i n g tirfoanele, se ridică şi se suspendă linia cu ajutorul
cricurilor, se manevrează traversele care nu sînt la echer şi
ii aversele răsucite, se burează traversele, se ripează linia, se
umple spaţiul dintre traverse cu balast, se aranjează prisma
de balastare şi se compactează cu maiul, apoi se fixează dis-
pozitivele contra fugirii şinelor şi proptelele.
Ridicarea liniei se face astfel : se ridică un fir al liniei
cu ajutorul cricurilor după indicaţia şefului formaţiei de
lucru, fixîndu-1 prin îndoparea balastului sub capetele tra-
verselor ridicate. Mărimea înălţimii la care trebuie ridicat
primul fir al liniei se determină prin vizarea cu ajutorul
crucilor de nivelat. Firul al doilea se ridică la înălţimea
primului fir, folosind lata şi nivelul.
Scoaterea balastului dintre traverse se face în şah
(fig. 25)

a i m m n n n n n
r
Bl « 1 • •
— U LI Li Li LI U G •
Fig. 25. Scoaterea balastului (în şah) dintre traverse
pentru buraj

După terminarea ridicării liniei se trece la burajul tra-

verselor cu ciocanele de burat. Burajul traverselor se face
în cruciş, lucrînd cîte o pereche de lucrători la fiecare"* capăt
al aceleiaşi traverse, (fig. 26).

49
 Traversele se vor bura mai tare sub şină, circa 20—30 cm
,de o parte şi de alta a şinei şi mai slab spre mijlocul traversei.
La început, lucrătorii vor face burajul pe partea lor din
•dreapta (pe mîna dreaptă) pe toată întinderea porţiunii de

„ n — n • -

" 0 — L F = T I CF 1 !]
Fig. 26. Sensul de executare a burajului

linie în reparaţie. La înapoiere se va scoate în prealabil

balastul de pe locurile nedescoperite, vor acoperi cu balast
locurile descoperite din partea opusă şi totodată vor executa
burajul aceloraşi traverse pe partea lor din stînga (pe mîna
stingă).
La reparaţia unei denivelări apărute numai pe unul din
firele liniei, traversele respective se vor bura pe toată lungi-
mea lor şi nu numai în partea firului lăsat.
Lucrarea de reparaţie a denivelărilor se execută fără apli-
carea semnalelor mobile de reducere a vitezei trenurilor, con-
form „Instrucţiei pentru restricţii şi închidere de linie.
b) Î n l o c u i r e a izolată a şinelor. în caldrul întreţinerii
curente se înlocuiesc şine uzate peste toleranţe, defecte sau
rupte. înlocuirea se face cu şine de acelaşi tip, aceeaşi lungime,
iar înălţimea şinei ce se introduce în cale să nu difere cu
mai mult de 1 mm faţă de înălţimea şinelor existente în linie.
înainte de începerea lucrării de înlocuire a şinei, se va
da o deosebită atenţie situaţiei reglementare a rosturilor de
dilataţie, executînd eventual rectificarea lor.
— Lucrări pregătitoare : şina înlocuitoare se aşază în
jnijlocul căii, în dreptul şinei de înlocuit; se încearcă la
deşurubare — la şina ce urmează a se înlocui —• buloanele
de la joante, înlocuind pe cele care nu mai sînt bune. La
«clisele cu şase găuri, se pot scoate mai înainte cele două
buloane extreme. Se scot tirfoanele din interior din două
în două traverse, în afara celor de la joante, iar la tipul 49
•se scot şi buloanele cu cleşti de la exterior, din două în două

.'50
h.im im-, apoi, se demontează dispozitivele contra fugirii (dacă
isla).
Lucrări de bază (înlocuirea propriu-zisă a şinei) :
se acoperă linia în punctul de lucru cu semnale m o -
lul. de acoperire a liniei închise după ce mai întîi s-au înde-
p l i n i i . formalităţile prevăzute în „Instrucţia pentru restricţii de
\ il e/a si închideri de linie" ;
se scot toate buloanele, tirfoanele şi cleştii de la in-
t e r i o r şi se slăbesc tirfoanele de la exterior (la tipul 49 .se
.l.iliesc numai buloanele cu cleşti de la exterior ; la tipul 45
nu este necesară slăbirea tirfoanelor exterioare) ;
— se deplasează — prin rostogolire — şina de înlocuit,
se curăţă de aşchii suprafaţa traverselor pe locul de prindere
e împinge în loc şina înlocuitoare, se montează şi se strîng
buloanele, tirfoanele, cleştii — înlocuindu-se materialul mărunt
de prindere uzat —, se strîng apoi tirfoanele din interior şi
la urmă cele din exterior ;
— se ridică semnalele mobile de acoperire a liniei închise.
— Lucrări de încheiere : se verifică strîngerea buloanelor
şi tirfoanelor, se montează dispozitivele contra fugirii şinelor,
se strînge materialul scos din cale şi sculele şi se transportă
in depozit, respectiv la magazie.
în cazul lipsei şinei semibune potrivite, pentru a fi folo-
s i t e la înlocuire, este indicat a se face înlocuirea la rînd pe
o anumită porţiune de linie, recîştigîndu-se în acest mod şine
semibune.
în cazul uzurii mari a feţei interioare a şinei şi în lipsă
de şine de rezervă, se poate face întoarcerea şinei existente
în cale, scoţînd-o şi rotind-o cu 180°.
c) înlocuirea izolată a ecliselor. Lucrarea de înlocuire
izolată a ecliselor se execută cu închiderea liniei şi acoperirea
locului lucrării cu semnale mobile.
Lucrarea se execută în următoarea ordine : se scot toate
buloanele de la eclise (dacă este cazul, de exemplu la tipurile
34, 5 şi 40 standard, se scot întîi tirfoanele de la joantă), se
scot eclisele uzate înlocuindu-se cu eclise noi sau semibune
reparate, se introduc şi se strîng buloanele ungînd în preala-
bil acele locuri unde eclisele se lipesc de ciuperca şi talpa
şinei. Întîi se aşază buloanele extreme şi apoi buloanele de la
mijloc. După aceasta, dacă este cazul se aşază şi se strîng tir-
foanele, prinzînd joanta la tipar.

51

(
 Pentru trecerea trenurilor fără restricţii de viteză, joan-
tele vor fi prinse cel puţin cu patru buloane, cîte două la
fiecare capăt de şină.
d) Înlocuirea izolată a buloanelor. Lucrarea de înlocuire a
buloanelor nu se acoperă cu semnale. In cadrul lucrării, se
unge totdeauna filetul bulonului nou ce se introduce în cale.
Se admite demontarea şi scoaterea numai a unui bulon.
Se interzice introducerea buloanelor în găuri cu lovituri
de ciocan.
Buloanele ce urmează a fi înlocuite se ung cu petrol în
ajunul lucrărilor, pentru uşurarea deşurubării piuliţelor.
e) Înlocuirea izolată a traverselor se execută după cum
urmează :
— Lucrări pregătitoare : se înseamnă traversele rele care
trebuie să fie scoase din cale în cazul înlocuirii izolate, se
transportă şi se distribuie la locul lucrării traversele ce tre-
buie introduse în cale, se sabotează şi se găuresc (dacă aceste
operaţii nu au fost executate la uzina de impregnat).
—• Lucrări de bază (înlocuirea propriu-zisă a traversei) :
se scoate balastul din spaţiile dintre traverse, se desface prin-
derea traverselor vechi, se împinge traversa de înlocuit în
spaţiul dintre traverse, se scoate traversa veche din cale, se
introduce traversa nouă în locul traversei scoase din cale,
se îndoapă balastul sub traversă, se prinde traversa în tirfoane.
verificîndu-se ecartamentul cu tiparul, se execută burajul tra-
versei, se completează balastul în spaţiul dintre traverse, se
profilează prisma de balastare şi se compactează prin baterea
cu maiul.
— Lucrări de încheiere: se strîng traversele vechi, se
transportă în depozit şi se sortează.
Traversele scoase din cale se sortează astfel :
— traverse bune pentru întrebuinţare pe linii din staţii
sau pe linii secundare ;
— traverse bune pentru linii din staţii, dar reparate în
prealabil ;
— traverse bune pentru alte lucrări sau pentru foc.
Traversele se transportă din depozit cu drezina camion,
tractorul cu remorcă sau vagonetul cu motor şi se descarcă
pe contrabancheta terasamentului în dreptul traverselor des-
tinate înlocuirii. Dacă traversele sosesc chiar în timpul fixat

.52
i" ni ni înlocuire, atunci ele se pot scoate la descărcare cu
do lucru.
Traversele sosite de la uzină au găurile făcute pentru
ini".mo, afară de cele destinate pentru curbe cu raza sub
.nu iu, care vor fi găurite numai la un capăt.
(lauri rea traverselor pentru introducerea în cale se face
li iar pe bancheta liniei cu maşina de găurit, sau, în lipsă,
0 sfredelul de mînă, însemnînd în prealabil pe traversă locul
r.n iri l o r .
In ceea ce priveşte sabotarea traverselor, dacă plăcile
metalice sînt cu înclinare, sabotarea nu se mai face, ci se va
îndrepta cu tesla faţa superioară neregulată a traversei.
(lăurile şi locurile sabotate se ung cu reziduuri petroliere.
Balastul din spaţiile dintre traverse se scoate cu 2 cm
mai jos de talpa traversei, aceasta pentru a uşura împingerea
iinversei vechi în spaţiul dintre traverse, făcîndu-se totodată
Inc în profilul de balast pentru scoaterea traversei din cale.
Scoaterea traversei vechi şi introducerea traversei noi se
1 ace obligatoriu cu cleştii, nefiind permisă folosirea în acest
eop a tîrnăcopului.
Este importantă pregătirea corectă a patului pentru tra-
v e r s a nouă. Patul vechi trebuie tăiat, astfel ca traversa cea
n o u ă să intre strîns sub talpa şinei, în caz contrar, prin deran-
jarea patului vechi, se va forma lăsătura în dreptul traversei.
I )c asemenea o mare atenţie trebuie dată burajului traversei,
deoarece burajul slab produce lăsarea traversei noi, iar bura-
j u 1 exagerat de tare va ridica traversa în sus, împreună cu
şina, formînd cocoaşe.
La completarea spaţiului între traverse, balastul se bate
cu maiul. La înlocuirea traverselor se vor lua toate măsurile
pentru a nu fi deranjată omogenitatea căii, asigurîndu-se în
acest mod o circulaţie liniştită a trenurilor.
Ca regulă, traversele noi trebuie introduse in cale în
aceeaşi zi cu distribuirea lor pe linie, iar cele vechi ridicate
de pe linia curentă în ziua înlocuirii lor şi transportate în
depozit unde se vor aşeza în stive.
Lucrarea de înlocuire izolată a traverselor nu se acoperă
cu semnale mobile de reducere a vitezei trenurilor.
f) înlocuirea traverselor la trecerile la nivel. Procesul teh-
nologic este următorul : (

53
 — Lucrări pregătitoare : se desface îmbrăcămintea asfal-
tică, pavajul sau împietruirea dintre contraşinele trecerii la
nivel şi în afară, la drumul de acces, pe porţiunea necesară
executării lucrării. Se demontează şi se scot contraşinele, se
scoate balastul dintre traverse cu 2 cm mai jos de talpa
traversei, aceasta pentru a uşura împingerea traversei vechi
în spaţiul dintre traverse, făcîndu-se totodată loc pentru scoa-
terea traversei, transversal căii.
— Lucrări de bază (înlocuirea propriu-zisă a traverse-
lor) : se acoperă locul lucrării cu semnale mobile de oprire,
după ce mai întîi s-au îndeplinit formalităţile prevăzute în
„Instrucţia pentru restricţii de viteză şi închideri de linie". Se
demontează buloanele, eclisele, tirfoanele şi plăcile, se scot
şinele, se scot traversele şi se nivelează patul de balast,
se asigură scurgerea apelor, se introduc traversele noi, se
aşază plăcile şi cele două şine, se montează eclisele prinzîn-
du-se în buloane, se găuresc traversele cu verificarea la tipar
a ecartamentului, se ung, se introduc şi se strîng tirfoanele,
se îndoapă traversele şi se execută burajul I al acestora, se
umplu golurile dintre traverse, se asigură trecerea provizorie
a vehiculelor rutiere, se ridică semnalele mobile de oprire.
— Lucrări de încheiere : după trecerea unui număr de
trenuri se desface pavajul făcut pentru trecerea provizorie a
vehiculelor rutiere, se scoate balastul dintre traverse, se exe-
cută burajul II al traverselor, se umplu golurile dintre tra-
verse, se montează contraşinele, se reface împietruirea, pava-
jul sau asfaltul dintre contraşine şi în afara căii de o parte
şi de alta.
In zona trecerii la nivel traversele se înlocuiesc la rînd.
In cazul trecerilor la nivel de lungime mare (la drumuri
naţionale modernizate etc.) înlocuirea traverselor se va face
mai întîi pe jumătate din lungimea trecerii la nivel, astfel ca
circulaţia rutieră să nu fie întreruptă complet, după care, se
dă în circulaţie porţiunea lucrată şi apoi se continuă lucrările
pe cealaltă jumătate.
în asemenea condiţii, executantul lucrării va aviza din
timp organele regionale de drumuri.
g) R e c t i f i c a r e a l i n i e i la e c a r t a m e n t (tragerea la (tipar a
liniei). Această lucrare constă din următoarele operaţii :
— Se măsoară linia cu tiparul, însemnînd cu creta tra-
versele la care trebuie făcută tragerea la tipar. Măsurarea

54
. i .ii i.uiirnliilni se face la 14 mm de la faţa de rulare a
.mei, jn-i11i ii a se ţine seama de uzura şinelor.
.'le curăţă de aşchii cu tesla capetele traverselor în
.11 >i upierea şinelor, se ung părţile sabotate şi se distribuie
.. pun de lemn pentru repararea respectiv îndoparea găurilor
v eelii de tirl'oane.
Se scot tirfoanele la firul care are abatere în plan
. .ri'.'.onlal, se aşază în găurile vechi cepuri de lemn, se depla-
'.e.i/a şina cu manelele picior de capră sau aparatul special
la distanţa necesară către interior în cazul lărgirii ecartamen-
lului şi către exterior în cazul îngustării ecartamentului ; se
dau găuri noi verificîndu-se cu tiparul, se introduc în găuri-
\ci'lical-tirfoanele unse şi se strîng.
Scoaterea tirfoanelor se face la un fir de linie pe întin-
dere de cel mult trei traverse.
Lucrarea de tragere la tipar trebuie să fie bine făcută,
deoarece orice repetare a unei astfel de lucrări, conduce la
deteriorarea traversei (lărgirea găurilor, crăparea traversei etc).
Cu ocazia tragerii la tipar, tirfoanele uzate sau strîmbe
se vor înlocui.
La trecerea trenului, şinele trebuie prinse de traverse cu
numărul complet de tirfoane.
Lucrarea de tragere a liniei la tipar în puncte izolate se
execută fără aplicarea pe teren a semnalelor mobile de redu-
cere a vitezei trenurilor.
h) Riparea liniei. Pentru îndreptarea poziţiei în plan ori-
zontal a liniei se execută riparea acesteia. Lucrarea se com-
pune din următoarele operaţii : se descoperă capetele traver-
selor numai în partea (sensul) unde se ripează, dacă balastul
este îndesat ; se deplasează transversal linia cu ajutorul mane-
lelor sau al aparatelor speciale, se completează cu balast golu-
rile rămase în urma deplasării căii cît şi a golurilor rămase
de la fixarea manelelor pentru executarea ripării şi se com-
pactează balastul cu maiurile.
Formaţia de lucru care execută riparea, după deplasarea
liniei într-un punct, trece înainte sau înapoi pentru execu-
tarea aceleiaşi lucrări după indicaţiile şefului de echipă sau
a picherului care se găseşte la distanţă de două trei panouri
de grupul de lucrători. Deplasarea lkiiei se face în sens trans-
versal într-o parte sau în alta pe o distanţă astfel ca linia să

55
nu prezinte în plan curburi sau coturi care ar deranja mersul
liniştit al trenurilor.
Dacă la ripare se constată că, direcţia unui fir de linie
este corectă, iar a celuilalt nu, atunci se face tragerea la
tipar al celui de al doilea fir.
In cazul ripării liniei în aliniament, cînd ambele fire de
şine sînt la acelaşi nivel, se alege ca bază de ripare, firul
care are mai puţine neregularităţi în plan.
i) Riparea liniei în curbe. In curbe, riparea se execută
totdeauna linia de bază fiind firul exterior. Riparea se face
la ochi, cînd este necesar a se îndrepta coturi izolate. In
cazul cînd este necesar a se deplasa linia în curbă pentru a
se obţine o rază uniformă, atunci riparea se face la sfoară,
prin coarde, după săgeţi.
In cazul cînd valoarea deplasării liniei este mai mare de
6 cm, riparea se execută în reprize.
Înainte de începerea ripării în curbe, se slăbesc buloanele
de la joante, iar rosturile de dilataţie se rectifică din timp,
deoarece în cazul rosturilor închise, linia nu poate fi depla-
sată spre interior, şi invers, în cazul rosturilor deschise prea
mult, linia nu poate fi deplasată spre exterior.
In mod cu totul excepţional, în timpul iernii, cînd balas-
tul este îngheţat, riparea nu se poate face, ci se îndreaptă
coturile prin tragere la tipar.
In timpul temperaturilor ridicate în cursul zilei, riparea
nu se va executa decît dimineaţa sau seara, cu măsuri speciale.
In ceea ce priveşte verificarea şi retrasarea curbelor, se
va proceda conform instrucţiei care tratează această problemă.
Riparea liniei în cazul deplasării într-o repriză pe o dis-
tanţă de cel mult 2 cm, se execută fără aplicarea pe teren
a semnalelor mobile de reducere a vitezei trenurilor.
j) R e c t i f i c a r e a î n c l i n ă r i i ş i n e l o r . Atît în aliniament cît şi
în curbe, înclinarea şinelor trebuie să fie de 1/20. Rectificarea
înclinării şinelor, se execută atunci cînd înclinarea şinei întrece
toleranţele admisibile (1/15 sau 1/20).
în cazul înclinării normale, suprafaţa de rulare pe şină
se prezintă în forma unei fîşii lucitoare şi regulată, plasată în
lungul ciupercii şinei, la mijlocul ei, mai aproape de faţa
interioară. în cazul înclinării prea mari, dunga de rulare
se deplasează spre exterior, iar în cazul înclinării prea mici,

56
 IHi• interior. Rectificarea inclinării şinelor se execută in două
11 îm i :
Rectificarea înclinării şinelor prin deplasarea traver-
• i ii in loc, transversal căii, se execută astfel : se scoate balaş-
iul ile la capetele traverselor şi de pe lături, se scot tirfoanele
,i plăcile, se deplasează transversal traversa pe o distanţă
' .ne să permită a se face uşor sabotarea acesteia cu tesla
.lupă tiparul de sabotat, se face sabotarea traversei, se curăţă
i se unge cu reziduuri petroliere suprafaţa sabotata, se intro-
.luce traversa la loc, se aşază plăcile şi se prinde şina verifi-
i indu-se la tipar, apoi se execută burajul traversei.
Rectificarea înclinării şinei se face în prima etapă din
două în două traverse adică la una da, la următoarea nu.
După terminarea primei etape, lucrarea se execută în
aceiaşi mod la traversele rămase din prima etapă.
Lucrarea se execută fără aplicarea pe teren a semnalelor
mobile de reducere a vitezei trenurilor.
— Rectificarea înclinării şinelor, cu scoaterea şinelor, se
execută astfel : se acoperă locul lucrării cu semnale mobile
de oprire a circulaţiei trenurilor, după ce mai întîi s-au în-
deplinit formalităţile din „Instrucţia pentru restricţii de viteză
si închideri de linie", se desfac prinderile de la joante, se
scot tirfoanele, şinele şi plăcile de la ambele fire de şine pe
lungimea unui panou, se sabotează traversele după tiparul de
sabotat, se curăţă aşchiile şi se ung cu reziduuri petroliere
suprafeţele sabotate, se repară găurile cu cepuri de lemn, se
aşază plăcile şi şinele, se prind şinele la joante, se dau găuri
noi, se introduc tirfoanele unse şi se strîng verificîndu-se la
tipar, apoi se ridică semnalele mobile de oprire.
Se va urmări la executarea lucrării, ca înclinarea şinelor
la două traverse vecine să nu varieze brusc şi să fie asigurată
rezemarea corectă a şinei pe plăci la toate traversele.
k ) î n l o c u i r e a t r a v e r s e l o r s p e c i a l e l a a p a r a t e l e d e cale.
Procesul tehnologic al acestei lucrări este identic cu cel
corespunzător înlocuirii traverselor normale, ţinînd seama de
unele măsuri ce trebuie luate, astfel :
— sabotarea traverselor se face cu deosebită grjă, cunos-
cînd că, pe majoritatea lor sprijină patru fire de şină ;
— traversele trebuie sabotate în aşa fel, încît placa gene-
rală a inimii şi plăcile contraşinelor Să rezeme perfect pe
traverse, fără a le deforma.

57

.\
 Cînd se înlocuiesc traversele ce susţin capra aparatului
de manevră, se are în vedere fixarea limbilor acelor pe o
anumită direcţie, luîndu-se totodată măsuri speciale de sigu-
ranţă.
La înlocuirea traverselor speciale de la aparatele de cale
centralizate, participă şi delegatul CT din unitatea de între-
ţinere a instalaţiilor respective.
1) Î n l o c u i r e a t r a v e r s e l o r s p e c i a l e de p o d u r i . Lucrarea se
execută, în general, prin scoaterea şinelor de pe panourile
succesive ale podului.
Numai în cazul podurilor cu calea sus şi fără trotuare,
cînd traversele pot fi scoase lateral fără mari dificultăţi, înlo-
cuirea traverselor speciale se poate face prin săltarea şinei.
—• Lucrări pregătitoare : se face recensămîntul traverselor
rele, se transportă traversele la faţa locului, se crestează (cher-
tează) şi se găuresc traversele pentru prinderea în buloane.
— Lucrări de bază (înlocuirea propriu-zisă a traverselor
speciale) : se acoperă linia cu semnale mobile de oprire după
ce mai întîi s-au îndeplinit formalităţile prevăzute în „Ins-
trucţia pentru restricţii de viteză şi închideri de linie", se
demontează şinele, se desprind şi se scot traversele vechi, se
păsuiesc traversele noi, se finisează şi se ung suprafeţele de
prindere cu reziduuri petroliere, se aşază traversele şi se
prind în buloane, se găuresc traversele pentru prinderea şine-
lor, se aşază şinele, se montează eclisele, se prind şinele în
tirfoane verificîndu-se la tipar, apoi se ridică semnalele mobile
de oprire.
—• Lucrări de încheiere : se verifică şi se strîng complet
prinderile şinelor de traverse şi a buloanelor de la joante se
adună traversele vechi şi se transportă în depozit.
Deoarece sînt multiple operaţii care însoţesc această
lucrare se recomandă să se înlocuiască deodată toate traversele
ale aceluiaşi panou de cale. Traversele scoase din cale din
primele panouri care mai pot fi folosite, se repară şi se intro-
duc în ultimele panouri.
Pe pod se înseamnă cu vopsea poziţia numerotată a fiecă-
rei traverse noi. Pentru fiecare poziţie în parte se prelucrează
o anumită traversă, ce poartă acelaşi număr ; aceasta este
fasonată şi găurită prin luarea în considerare a pieselor cu
care vine în contact (corniere pentru prinderea laterală, capete
de nituri etc.).

58
 ( 'oncomitent cu înlocuirea traverselor speciale respective,
> i \cciilă curăţirea şi vopsirea feţelor superioare ale lonje-
i...îndur sau grinzilor pe care se rezemă traversele.
Înlocuirea traverselor speciale de poduri se poate efectua
şi in [.impui iernii.
în timpul verii se execută cu măsuri speciale.
• m) Ciuruirea balastului. Lucrarea se execută ca urmare a
pierderii proprietăţilor drenante ale balastului, datorită col-
ina tarii.
— Ciuruirea balastului numai la capetele traverselor, cînd
. ste format din piatră spartă, se execută astfel : se scoate
balastul pe o lungime de circa 1 m şi se depune pe banchetă.
In continuare se ia piatra spartă de la capătul traverselor, se
scutură bine pe furcă şi se aruncă în locul din care a fost
scoasă cea dinainte ; pămîntul rezultat prin ciuruirea pietrei
sparte şi rămas neutilizat pentru aplanarea banchetei se
aruncă pe taluz în cazul rambleelor, iar în cazul debleurilor
se depozitează pe banchetă şi apoi se evacuează.
Se amenajează un plan de scurgere a apei cu panta de
4 %, de la capătul traversei pînă la marginea taluzului terasa-
mentului, se profilează prisma de balastare şi se compactează.
Lucrarea se execută fără micşorarea vitezei prescrise a
trenurilor.
—• Ciuruirea balastului din întreaga prismă de balastare
în cazul pietrei sparte, se execută astfel : se scoate balastul
din spaţiul dintre două traverse vecine (interspaţiul 1) la o
adîncime pînă la planul de scurgere al apelor şi cel puţin
pînă la 10 cm sub talpa traversei şi se depozitează pe ban-
chetă. Se aplanează patul de balast—rămas în cale — în spinare
de măgar, cu panta de scurgere a apelor de 5%, se ia piatra
spartă din interspaţiul următor (interspaţiul 2) cu furca, se
scutură bine, şi se aruncă în interspaţiul din urmă (interspa-
ţiul 1), pînă ce se completează la nivelul tălpii traversei. Se
manevrează apoi traversa (dintre interspaţiul I şi II) pe piatra
spartă curată, se continuă trecerea prin furcă a restului de
piatră spartă şi se aruncă în spaţiul dinainte pînă ce din
balastul din interspaţiul 2 este scos complet; pămîntul rezultat
se aruncă pe banchetă sau pe taluz, iar patul de balast se
aplanează ; se continuă în acelaşi fe5 lucrul în interspaţiul 3,
iar după golirea interspaţului 3, prima traversă manevrată se

59
deplasează la locul ei la poză şi se burează, după care, se
continuă lucru mai departe în acelaşi fel.
Pentru asigurarea scurgerii apelor din prisma de balas-
tare, ciuruirea la capătul traversei se va face mai jos de
planul de scurgere a apelor şi în toate cazurile, cel puţin cu
15 cm mai jos de talpa traversei. Totodată, se va urmări
spargerea eventualelor praguri de pămînt de la capătul tra-
versei. Se va asigura o pantă de scurgere de 5 % de la capătul
traversei pînă la marginea taluzului terasamentului.
Lucrarea se execută cu reducerea vitezei circulaţiei tre-
nurilor la 15 km/h.
In cazul balastului alcătuit din pietriş ciuruit, se proce-
dează la fel, cu deosebirea că, pietrişul scos dintr-un inter -
spaţiu, se aruncă pe ciurul montat pe banchetă, iar pietrişul
curat se aruncă în interspaţiul precedent.
— Ciuruirea balastului cu ridicarea panoului se execută
astfel : după dislocarea balastului pe o lăţime cu circa 10 cm
mai mare decît lungimea traversei, piatra spartă se trece prin
furcă şi se aşază peste balastul de la capătul traverselor, iar
pămîntul rezultat după trecerea pietrei sparte prin furcă se
aruncă cu lopata în afara liniei. Se aplanează patul în spinare
de măgar, cu pantă, do 5 °/0 (pe liniile duble se dă o singură
înclinare între marginea terasamentului) şi apoi se aruncă
piatra spartă curată în linie, astfel că, după compactare, nive-
lul ei să fie cu 2—3 cm mai jos decît talpa traversei. Se
aşază la loc panoul, se burează traversele la nivelul definitiv
şi apoi se aruncă restul de piatră spartă ciuruită pentru com-
pletarea prismei de balastare pînă la nivelul superior al tra-
verselor.
După al doilea buraj al traverselor, se execută compac-
tarea pietrei sparte din spaţiul dintre traverse.
în cazul pietrişului ciuruit se procedează la fel, cu deose-
birea că pietrişul ciuruit scos din cale se trece prin ciur, iar
pămîntul rezultat se aruncă cu lopata în afara liniei .
Piatra spartă sau pietrişul ciuruit nou necesar pentru
completări se descarcă pe cealaltă banchetă, pentru a nu se
murdări.
Lucrarea se execută cu închidere de linie, iar reluarea
circulaţiei se face cu viteza de 15 km/h.
După îndreptarea deformaţiilor apărute la trecerea a două,
trei trenuri, restricţia de viteză se ameliorează la 30 km/h, iar

60
după executarea burajului II al traverselor, restricţia se ridică,,
'iicu laţi a trenurilor făcîndu-se cu viteza stabilită.
n) Rectificarea rosturilor de dilataţie şi aducerea joantelor
ta echer. Aceste lucrări se execută oa urmare a deranjamentelor
l i n i e i în plan orizontal, în lungul liniei. Restabilirea rosturilor
de dilataţie la mărimea normală se realizează prin deplasarea
vinelor în sens invers fugirii lor. Aceasta se realizează fie
p/ in rectificarea rosturilor de dilataţie, fie prin aducerea joan-
lelor la echer.
Rectificarea rosturilor de dilataţie este lucrarea care se
execută fără întreruperea continuităţii firului de şină, iar
aducerea la echer a joantelor este lucrarea care se execută cu
întreruperea cont ; nuităţii firului de şină.
Deplasarea în lung a şinelor se execută cu dispozitive
hidraulice sau cu dispozitive cu şoc (berbec cu pană).
In cadrul rectificării rosturilor de dilataţie se execută
următoarele lucrări : se demontează dispozitivele contra fugirii
şinelor sau se deplasează dispozitivele elastice, se slăbesc
buloanele de la joante se slăbesc eventual prinderile şinei
de placă respectiv de traversă, se deplasează şina în lung cu
dispozitive hidraulice sau dispozitiv cu şoc, se strîng buloa-
nele de la joantă şi prinderile şinei de placă, respectiv de
traversă, se montează dispozitivele contra fugirii şinelor sau
se deplasează la loc dispozitivele elastice.
La aducerea la echer a joantelor se execută următoarele
lucrări : se scoate balastul dintre traversele de la joante şi
dintre traversele ajutătoare, se demontează dispozitivele contra
fugirii şinelor sau se deplasează dispozitivele elastice, se
slăbesc buloanele de la joantă şi se desfac buloanele de la
joantele la care se va face întreruperea continuităţii firului de
şină, se slăbesc eventual prinderile şinei de placă, respectiv
de traversă, se deplasează şinele cu ajutorul dispozitivului,
se introduc plăcuţele de dilataţie în noile rosturi, se strîng
buloanele de la joantă, se manevrează la poză traversele de
la joante şi traversele ajutătoare, se rectifică ecartamentul,
se burează traversele, se completează şi se profilează prisma
de balastare şi se compactează balastul, se strîng prinderile
şinei de placă, respectiv de traversă, montează dispozitivele
contra fugirii şinelor sau se deplasează la loc dispozitivele
elastice, se eclisează joantele desfăcute, se scot plăcuţele de
dilataţie de la rosturi.

61
 înainte de începerea lucrărilor de rectificare a rosturilor
sau de aducere la echer a joantelor, picherul şi şeful de
echipă, cu ajutorul unei pene gradate, măsoară rosturile de
dilataţie şi stabileşte planul de lucru. Măsurarea rosturilor
se face în timpul cînd temperatura nu are variaţii brusce :
dimineaţa, seara, în zilele cu cerul înorat etc. Măsurarea se
face pe fiecare fir în parte şi pe toată distanţa dintre două staţii.
Pe baza rezultatelor obţinute din măsurare se întocmeşte
diagrama rosturilor de dilataţie (fig. 27).

mm
mo
1800
1700
mo
1500
thOQ
k 1300 Sensul^ Sensul
1200 fug/rit fugirii Cumularea rosh
% 1100 ri/or măsurate
1000 Sensul Sensul
$ 900 mutăriin mulăm Cum u/ore a rostu-
800
t> 700 şinelor şine/or rilor normale
n>
^<3 600 Se/isi/J
% 500 fuşir// Sensul ft/glrlî
% MO
C? 300 Sensul mu/!ori/'
Sensul mutării
200 şineior şine/or
100
0
010 30 50 70 30 flO 130 150 W 190 2/0 k
20 40 60 80 100 120 J4-0 fffO 100 MO
A/umăru//>onour//or c/e s/ne

'Fig. 27. Diagrama rosturilor de dilataţie

Deplasarea şinelor trebuie începută de regulă cu porţiunile

de linie cu rosturi mari. In timpul executării lucrărilor, se
măsoară în mod continuu temperatura în şină şi se asigură
mărimea rostului corespunzător temperaturii, potrivit ins-
trucţiei de „Norme şi toleranţe" sau instrucţiei „10 L^'. Se
pot deplasa odată tronsoane pînă la cel mult 90 m lungime.
Pentru a preveni deplasarea traverselor înclinate faţă de axa

62
'.iii şi deci îngustarea ecartamentului, se recomandă să se
lucreze concomitent pe ambele fire.
Se aşază succesiv brăţara cu pană şi berbecul în poziţia
I şi II, adueîndu-se la echer şinele pe care este montată
pana şi se deschid rosturile de dilataţie pe tronsonul I, pe
.un bele fire. După introducerea plăcuţelor de dilataţie, se mută
brăţara cu pană în poziţiile III şi IV, aducînd la echer restul*
şinelor din tronson (fig. 28).

Sensul do. <t?>/asare a s/ne/or

3-5'panouri
faza I.
Faza M,

Transa nu/ £ Fransow/1

F i g . 28. T r a g e r e a l a e c h e r p e f a z e

Plăcuţele pentru asigurarea rosturilor de dilataţie, care

se folosesc pentru realizarea unui rost de mărime normală,
sînt cu grosimi de Ia 1... 10 mm ; pentru rosturi mai mari de
10 m se combină două plăcuţe.
Pentru asigurarea trecerii trenurilor peste joantele unde
linia se întrerupe, se introduc între eclise cuponaşe de şină de
acelaşi tip, însă cu talpa tăiată şi cu găuri prelungite, pentru
a se putea introduce buloanele de eclisare, avînd lungimi de
50, 70, 90, 110, 130, 150 şi 170 mm.
In cazul cînd rezultă un gol mai mare de 175 mm (gol
maxim admis) tronsonul deplasat se fracţionează, pentru a
nu se crea goluri mai mari de 175 mm.
Lucrările se execută cu închidere de linie, după ce mai
întîi s-au îndeplinit formalităţile prevăzute în „Instrucţia
pentru restricţii de viteză şi închideri de linie".
Trecerea trenurilor în timpul programului de lucru se
face cu reducerea vitezei pînă la 15 km/h, iar la terminarea
zilei de lucru, linia se consolidează astfel, ca să permită circu-
laţia cu viteza stabilită.
In timpul temperaturilor scăzute, rectificarea rosturilor
de dilataţie şi aducerea la echer a joantelor — cînd nu este
necesar să se manevreze traversele din jurul joantei — se

63
execută numai cu dispozitive hidraulice, fiind interzisă folo-
sirea dispozitivelor cu şoc (brăţara cu pană şi berbec).
o ) R e c t i f i c a r e a n i v e l u l u i l i n i e i p r i n s u f l a j . Aplicarea s u f l a -
jului pentru rectificarea nivelului liniei prezintă următoarele
avantaje : patul vechi al traverselor nu se deranjează, munca
fizică a lucrătorilor se uşurează considerabil, sfărîmarea balas-
tului şi deterioarea traverselor prin lovituri repetate date cu
ciocanele de burat se evită, se realizează un nivel corect al căii,
randamentul obţinut fiind de circa trei ori mai mare decît
al metodei prin buraj.
In cadrul rectificării nivelului prin suflaj se execută urmă-
toarele lucrări : se strîng tirfoanele, se măsoară denivelările
vizibile longitudinale şi transversale ale liniei precum şi golu-
rile de sub traverse (lăsăturile oarbe), se calculează cantitatea
de criblură pentru suflaj necesară pentru fiecare cap de tra-
versă în parte şi se scoate piatra spartă dintre traverse pe
porţiunea de sub şină. Se ridică provizoriu linia pentru a se
putea introduce sub traverse criblură în cantităţile dinainte
calculate, se introduce criblura sub traverse lateral — prin
îndopare — cu ajutorul unei lopeţi speciale, se coboară la loc
linia, se înveleşte linia cu piatră spartă, se ripează şi se
profilează prisma de balastare.
Metoda suflajului se aplică pentru denivelări pînă la
30 mm. In cazul traverselor cu denivelări între 30 şi 45 mm
se execută suflaj ul în două reprize. Denivelările mai mari de
45 mm se repară prin buraj. Denivelările de 3 mm şi mai mici
nu se repară. Măsurarea denivelărilor se face pe fiecare fir de
şină din două în două traverse, pentru cele intermediare făcîn-
du-se media aritmetică a denivelărilor vecine.
In prealabil se stabilesc la nivel două puncte mai ridi-
cate, fie cu ajutorul tiparului, fie prin vizare la ochi în lungul
liniei.
La cele două puncte înalte se aşază niveletele fixe, iar
niveleta mobilă se aşază succesiv în toate punctele interme-
diare — din două în două traverse — citindu-se pe cadranul
gradat denivelarea respectivă. In acelaşi mod se procedează
şi pe celălalt fir, mai căzut, niveletele fixe fiind mutate în
aceleaşi profile cu primele puncte, fiecare din ele ridicîndu-se
cu diferenţa de nivel dintre cele două fire.

64
 Ridicarea liniei se face simultan pe ambele fire ale căii,
• -hiar dacă denivelarea este pe un singur fir.
Aşezarea cricurilor pentru ridicare, nu se face la distanţe
mai mari de patru ori intervalele dintre traverse.
Cantitatea de criblură ce se introduce sub talpa traversei
i- .ic corespunzătoare denivelării determinate şi înscrise pe şină
,i se măsoară cu ajutorul sculelor de dozare (cana gradată).
înainte de trecerea fiecărui tren şi la sfîrşitul fiecărei
ile de lucru, se face racordarea porţiunilor reparate, cu restul
liniei.
După trecerea unui număr mai mare de trenuri, se face
" nouă verificare şi se execută corecturile necesare.

8.2. REPARAŢIA PERIODICA A LINIEI

8.2.1. C a l e a c u j o a n t e

Tot în cadrul lucrărilor de întreţinere se execută şi repa-

raţia periodică a liniei.
Lucrările de reparaţie periodică se execută în scopul
menţinerii calităţilor liniei restabilite prin reparaţie capitală
si în special pentru asigurarea unei elasticităţi cît mai uni-
forme a reazemelor traverselor, precum şi pentru restabilirea
calităţilor de drenare a prismei de balastare. Aceasta se ob-
ţine prin burajul la rînd al traverselor şi respectiv ciuruirea
balastului la capetele traverselor.
Prin lucrările executate, cu care ocazie se introduc can-
tităţi mai mari de materiale, se urmăreşte să se reducă volu-
mul lucrărilor în cadrul întreţinerii curente.
Y în cadrul reparaţiei periodice se execută următoarele lu-
crări : readucerea la echer şi la locul iniţial al joantelor sau
rectificarea rosturilor de dilataţie, verificarea şinelor prin
dezeclisare, înlocuirea tuturor traverselor rele, înlocuirea ma-
terialului metalic uzat şi a tuturor şinelor defecte, astfel ca
între două reparaţii periodice aceasta să se facă într-un volum
cît mai mic, ciuruirea balastului la traverse şi joante noro-
ioase şi la cele cu tendinţe de înnoroire, ciuruirea la cape-

65
tele traverselor a balastului murdar pînă la cel mult 10 cm.
sub talpa traverselor, completarea prismei de balastare, strîn-
gerea tirfoanelor, burarea la rînd a traverselor cu ridicarea
liniei acolo unde este necesar pînă la 6 cm, completarea dis-
pozitivelor contra fugirii şinelor, riparea integrală a liniei cu
aducerea liniei la repere, curăţirea şanţurilor, aplanarea ban-
chetelor cu asigurarea scurgerii apelor, repararea şi revopsirea
indicatoarelor de cale, lucrări pentru obţinerea aspectului
îngrijit al căii.
Procesul tehnologic al reparaţiei periodice cuprinde şi
lucrările de întreţinere curentă pe kilometrul respectiv pentru
anul în care se execută reparaţia periodică.
In cursul unui an, lucrările în cadrul reparaţiilor perio-
dice trebuie să se desfăşoare astfel :
a) In timpul iernii, se execută în afară de lucrările spe-
cifice acestui anotimp ca : introducerea plăcilor de lemn
pentru racordarea cocoaşelor de îngheţ şi curăţirea zăpezii,
maximum de lucrări care nu sînt legate de prisma de balas-
tare. Acestea sînt următoarele :
— înlocuiri de material metalic defect sau cu uzuri avan-
sate (şine şi material mărunt de prindere) ;
— ungerea ecliselor şi şuruburilor concomitent cu verifi-
carea şinelor prin dezeclisare ;
— rectificări de ecartament, rectificarea rosturilor de
dilataţie cu mijloace care pentru deplasarea şinelor nu folo-
sesc şocuri ;
— strîngerea tirfoanelor, sabotarea şi repararea traver-
selor din depozit, manevrarea plăcilor, curăţirea traverselor
din cale, precum şi eventuale rectificări izolate la nivel sau
înlocuiri izolate de traverse.
b) Primăvara, imediat după dezgheţ se execută în pri-
mul rînd lucrări cu scopul înlăturării deformaţiilor apărute
în timpul iernii, la fel ca la întreţinerea curentă.
Se continuă cu restul lucrărilor din procesul tehnologic,
executîndu-se şi eventualele lucrări ce nu s-au putut face în
timpul iernii.
c) înainte de venirea îngheţului, se execută aceleaşi lu-
crări ca şi în cadrul întreţinerii curente, însă volumul lor în
acest caz este mult mai mic.

66
 în cadrul reparaţiilor periodice, se înlocuieşte tot mate-
rialul uzat sau defect (traverse şi material mărunt metalic de
< ale), se completează vbalastul şi se aduc toate elementele
liniei în limita unor toleranţe mai strînse şi anume :
— la ecartament -f- 5 mm şi — 3 mm ;
— la nivel + 3 mm şi 3 mm ;
—• la săgeata în curbe, 50% din toleranţele prevăzute la
întreţinerea curentă.
Cantităţile de reparaţii periodice şi locul unde trebuie
executate aceste lucrări se stabilesc pe baza graficului de lu-
crări de linie care se întocmeşte de secţia de întreţinere o
dată pe zece ani. Anual, serviciul de linii din divizia linii şi
instalaţii aprobă pe grafic reparaţiile periodice.
Criteriul pentru planificarea şi executarea reparaţiilor pe-
riodice este respectarea intervalului de la ultima reparaţie
periodică sau reparaţie capitală a liniei. Eventuale abateri de
Ia ciclu se aprobă de Direcţia generală linii şi instalaţii, pe
baza aprobării de principiu acordată de conducerea M.T.Tc.
Planificarea reparaţiei periodice se face pe district. Pla-
nul unităţilor superioare este suma planurilor unităţilor în
subordine. La baza planului stau recensămintele asupra stă-
rii materialelor de cale, care se efectuează în toamna premer-
gătoare anului pentru care se elaborează planul.
Lucrările de reparaţie periodică se execută de districtul
de întreţinere prin echipele de întreţinere a liniei, sau de
Districtul de reparaţie periodică mecanizată al Secţiei L.
Lucrările din timpul iernii se execută pe baza programu-
lui de lucru din carnetul de şantier stabilit de picherul de
linie, ţinînd seama de recensămintele privind starea materia-
lelor de cale.
Lucrările de vară la reparaţia periodică, se execută pe
baza recenzării lucrărilor necesare. Recensămîntul lucrărilor
pentru reparaţia periodică se face pe kilometru întreg de linie
sau pe o linie din staţie, de către organul secţiei de întreţi-
nere în grad de cel puţin controlor tehnic împreună cu pi-
cherul de linie, datele fiind înscrise într-un formular special
„măsurătoare —• plan •—• recepţie." Secţia de întreţinere ana-
lizează lucrările necesare şi stabileşte cantităţile de executat
care se aprobă de şeful de secţie.

67
 Recensământul trebuie făcut în timp util, încît să poată
fi analizat, aprobat şi asigurată aprovizionarea cu materialele
stabilite de secţie înainte de a se ataca lucrările pe kilome-
tru de linie respectiv sau pe linia din staţia respectivă.
In programul chenzinal din carnetul de şantier se trec
cantităţile de lucru aprobate pentru porţiunea de linie pro-
gramată în chenzina respectivă.
Reparaţiile periodice se recepţionează de şeful sau sub-
şeful de secţie separat pe fiecare kilometru de linie curentă
sau pentru fiecare linie întreagă din staţie. Recepţiile se con-
semnează pe verso formularului „măsurătoare •— plan — re-
cepţie" (acelaşi formular pe care s-au recenzat şi planificat
cantităţile de lucrări), la care se ataşează şi banda măsurării
liniei cu căruciorul de măsurat calea ; în cazul constatării de
lucrări incomplete sau executate nesatisfăcător, recepţia se
amînă pînă la înlăturarea lipsurilor sau deficienţelor, însă cu
cel mult 30 zile.
în cadrul lucrărilor de reparaţie periodică, pe porţiunile
de linie respective se vor aplica prevederile „Instrucţiei 10 Li
cu privire la asigurarea rosturilor de dilataţie (rosturi de
montaj).
La lucrările din procesul tehnologic al reparaţiei perio-
dice care impun închiderea liniei sau reducerea vitezei trenu-
rilor, se vor aplica reglementările din „Instrucţia pentru res-
tricţii de viteză şi închideri de linie" şi din „Instrucţia de
semnalizare".
Reparaţia periodică la linie se execută şi de subunităţi
speciale (districte mecanizate) ce aparţin secţiilor de întreţi-
nere, care execută unele lucrări din procesul tehnologic, me-
canizat, obţinîndu-se în acest mod o productivitate mărită şi
o calitate îmbunătăţită a lucrărilor.
Normele de consum de materiale — cantităţi medii pe
kilometru — coeficienţii de echivalare pentru diferite cate-
gorii de linii, precum şi forţele de muncă necesare în medie
pe kilometru sînt prevăzute în „Instrucţia de întreţinere a
liniilor ferate".
Atunci cînd este necesar şi pe baza unei analize temei-
nice la faţa locului (măsurători, sondaje etc.) pe unii kilome-
tri, se poate executa reparaţia periodică cu un volum sporit

68
il<- lucrări, după ce în prealabil s-a obţinut aprobarea Direc-
ţiei generale linii şi instalaţii respective a conducerii M.T.Tc.
la propunerea secţiei de întreţinere respective prin Divizia
Linii şi Instalaţii.

8.2.2. C a l e a f ă r ă j o a n t e

Pentru executarea lucrărilor de reparaţie periodică în

perioada temperaturilor ridicate, se vor respecta următoarele
reglementări :
Lucrările de reparaţie periodică pe calea fără joante în
perioada temperaturilor ridicate se pot executa numai cu con-
diţia detensionării şinelor, astfel încît, în tot intervalul calen-
daristic de executare a lucrărilor de reparaţie periodică, tem-
peratura în şină să nu difere cu mai mult de + 1 5 ° şi —15°
faţă de temperatura de detensionare şi fixare (T).
Pe tronsoanele de linie pe care lucrările de reparaţie pe-
riodică s-au terminat, limita între temperaturi poate fi spo-
rită la + 2 5 ° faţă de temperatura de fixare (T) numai după scur-
gerea unui tonaj de minimum 120 000 t. Dacă înainte de în-
deplinirea condiţiilor menţionate se produc temperaturi mai
mari de T + 15°, atunci se va face o nouă detensionare.
în curbele cu raza sub 1 000 m se va urmări prin măsu-
rători faţă de reperi ficşi, dacă în timpul executării lucrărilor
nu se produc deplasări transversale ale liniei. în cazul apa-
riţiei acestor deplasări care modifică şi starea de eforturi din
şină, se va face o nouă detensionare.
Pentru a se reduce la minimum întreruperile pe calea
fără joante, se vor folosi întreruperile existente pentru joante
izolante, poduri, cupoane introduse pentru înlocuirea şinelor
defecte etc.
Lungimea tronsoanelor care se detensionează trebuie să
fie de cel mult 2 000 m. Detensionările se execută de regulă
în zilele şi la orele cînd temperatura este cît mai ridicată.
La detensionare trebuie urmărită realizarea alungirii co-
respunzătoare diferenţei dintre temperatura (T) şi temperatura
de fixare iniţială a tronsonului (aşa cum este notată în evi-
denţa secţiei).
Odată efectuate lucrările de detensionare, ciuruirea balas-
tului la capetele traverselor se face la rînd, urmărindu-se per-

69
manent completarea prismei de balastare în urma lucrării de
ciuruire.
Pentru evitarea suprapunerii efectelor asupra stabilită-
ţii căii, între lucrările de ciuruire a balastului la capetele tra-
verselor şi lucrărilor de rectificare a nivelului şi direcţiei cu
maşini grele de cale. este necesar ca între aceste lucrări să
existe un interval de timp de cel puţin 24 h.
Lucrările de reparaţie periodică a liniei se execută de re-
gulă, fără introducerea unei restricţii de viteză. Se va urmări
însă, ca după executarea lucrărilor cu maşini grele de cale
să nu treacă imediat trenuri cu viteza mai mare de 100 km/h.
în cazul cînd la reluarea circulaţiei sînt prevăzute trenuri cu
viteze mai mari de 100/h, se va limita viteza primelor două,
trei trenuri la 100 km/h.
După încheierea lucrărilor de reparaţie periodică şi tre-
cerea a cel puţin 1 000 000 t brute, atunci cînd timpul per-
mite sau eventual toamna, linia trebuie redetensionată, urmă-
rindu-se ca fixarea căii să se facă conform limitelor instruc-
ţionale, la temperaturi între +17° şi +27°C. După redetensio-
nare se vor nota în evidenţele secţiei şi districtelor noile tem-
peraturi de fixare a şinelor lungi.
Operaţiile de detensionare se vor executa sub suprave-
gherea directă a unui responsabil fixat de secţia L în grad
de cel puţin inginer, care va avea sarcina de efectuare a
lucrărilor pentru detensionarea tronsoanelor de cale la tempe-
ratura de fixare.
Picherii şi şefii de echipă de la districtele de reparaţie
periodică mecanizată vor fi instruiţi în mod special şi autori-
zaţi pentru executarea lucrărilor de reparaţii periodice la li-
nie pe timpul temperaturilor ridicate.

8.3. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE LA APARATELE

DE CALE

Aparatele de cale prezintă o importanţă deosebită pentru

cale, fapt care impune ca piesele componente ale acestora
să fie întreţinute corespunzător pentru a se asigura manipu-
larea lor nestînjenită. De asemenea, trebuie evitată existenţa
materialelor sau corpurilor străine între limbi şi contraace
sau în jgheaburile inimii şi ale contraşinelor, care poate avea

70
urmări din cele mai grave, prin nelipirea limbii de contra-
acele respective sau prin ruperea buloanelor orizontale ale
inimilor sau contraacelor. Toate traversele din cuprinsul apa-
ratelor de cale, trebuie să fie în bună stare şi bine burate,
deoarece burajul insuficient provoacă slăbirea niturilor alune-
cătorilor, ruperea eclipselor de la călcîiul acelor şi de la joan-
tele inimii. Limbile de ac trebuie să fie complet rezemate pe
toţi alunecătorii.
La aparate de cale trebuie executate o serie de lucrări
cie amănunt, în scopul menţinerii acestora la dimensiunile şi
toleranţele prevăzute de instrucţii.
Lucrările executate la aparatele de cale se înscriu în re-
gistrul de revizie al instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei ce
se află în biroul de mişcare ale staţiei.
Lucrările care se execută în scopul arătat sînt : renitui-
rea alunecătorilor sau fixarea lor de plăcile de suport prin
sudură, înlocuirea alunecătorilor uzaţi, înlocuirea manşoanelor
şi penelor rupte sau cu dimensiunile nepotrivite de la călcîiul
acelor sau la contraşine şi la inimile de încrucişare demonta-
bile, înlocuirea tuturor buloanelor uzate sau rupte şi ungerea
tuturor buloanelor, pilirea vîrfurilor ştirbite ale limbilor de-
ac sau încărcarea lor prin sudură, rectificarea rosturilor de
dilataţie şi aducerea la echer a joantelor de la vîrful şi căl-
cîiul acului şi a celor ale inimii de încrucişare, verificarea şi
retrasarea după ordonate a curbei de racordare dintre schim-
bător şi inimă, înlocuirea sau încărcarea prin sudură a aripilor
inimii de încrucişare sau a inimii uzate, curăţirea la timp a
materialului metalic bavurat de la inimă sau aripi, ungerea
periodică a pivotului şi a buloanelor speciale de la călcîiul
acelor, înlăturarea ovalizării găurii pivotului limbii de ac
(prin frezarea găurii şi prin montarea unei şaibe pregătitoare
din timp), menţinerea în bună stare a joantelor izolante, asi-
gurarea scurgerii apelor din zona aparatelor de cale.
In ceea ce priveşte întreţinerea macazurilor prevăzute cu
fixătoare de macaz cu cleme, pentru eliminarea jocurilor la
articulaţia clemelor barelor de acţionare şi de control a ba-
relor cotite şi de transmisie, se vor executa o serie de lucrări
şi anume : se face înlocuirea şuruburilor, bolţurilor, bucşelor
ovalizate din găurile de articulaţie, precum şi restabilirea prin.
sudură a părţilor uzate a barei fixătorului şi ale clemelor,

71
atunci cînd au uzuri mai mari de 3 mm pentru a fi aduse la
dimensiunile iniţiale.
Verificarea şi executarea lucrărilor pentru asigurarea unei
funcţionări normale a macazurilor cu fixătoare de macazuri
cu cleme, precum şi sarcinile ce revin organelor de întreţinere
linii şi de S.C.B. (C.T.,) se fac în conformitate cu prevederile
din „Instrucţiuni pentru întreţinerea tehnică si repararea in-
stalaţiilor S.C.B.".

8.4. ÎNLOCUIREA IZOLATA A PIESELOR COMPONENTE LA UN

APARAT DE CALE

a) înlocuirea inimii de încrucişare cu o inimă de acelaşi

tip. Lucrarea se execută la linia curentă în intervalul dintre
trenuri prevăzut în graficul mersului de trenuri, iar pe li-
niile din staţii, în timpul liber de circulaţie al trenurilor,
stabilit în înţelegere cu impiegatul de serviciu, în ambele
cazuri, cu îndeplinirea formalităţilor prevăzute în „Instrucţia
pentru restricţii de viteză şi închideri de linie". Intervalul
dintre trenuri se stabileşte în prealabil de către picher în
înţelegere cu impiegatul de serviciu.
Lucrarea se execută cu închiderea liniei şi acoperirea
punctului lucrării cu semnale mobile de oprire, conform pre-
vederilor din „Instrucţia de semnalizare".
După terminarea lucrărilor, semnalele mobile de oprire
se ridică şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza nor-
mală. Pînă în momentul trecerii trenului, toate lucrările tre-
buie terminate şi calea adusă în stare bună.
Lucrările sînt următoarele :
— Lucrări pregătitoare : se verifică poziţia inimii exis-
tente în cale înlăturîndu-se neajunsurile, se aduce inima nouă
şi se depozitează între firele liniei abătute în dreptul inimii
vechi, se încearcă la desfacere buloanele de la joantele inimii
şi tirfoanele de prindere, se ung buloanele şi tirfoanele iar
cele defecte se înlocuiesc, se ung buloanele de la inima nouă
propriu-zisă, se curăţă cu tesla traversele în jurul inimii ve-
chi, se pregătesc cepuri de lemn pentru găurile vechi de
tirfoane.
— Lucrări de bază (se execută cu închiderea liniei, de
regulă, în intervalul dintre trenuri) : se acoperă punctul lu-

72
crării cu semnale mobile de oprire, se scot tirfoanele de prin-
dere ale inimii de încrucişare şi buloanele de la joante, se
împinge inima veche în spaţiul liber din interiorul căii, se
repară traversele cu cepuri de lemn în găurile vechi de tir-
foane, se curăţă traversele de aşchii şi eventual se resabotează,
se împinge inima nouă în locul celei vechi, verificîndu-se
amănunţit poziţia corectă pe direcţie a feţelor solicitate ale
inimii (care sînt în contact cu buza bandajelor), se dau găuri
noi pentru tirfoane verificîndu-se la tipar, se toarnă reziduuri
petroliere în găuri, se introduc şi se strîng tirfoanele de prin-
dere ale inimii şi buloanele de la joante, se ridică semnalele
mobile de oprire şi se redeschide circulaţia trenurilor cu vi-
teza normală.
— Lucrări de încheiere : se verifică strîngerea buloanelor
şi tirfoanelor, se strîng sculele şi inima veche scoasă din cale
pentru depozitare.
Conducătorul lucrării responsabil cu siguranţa circulaţiei
pe şantier este picherul de linie şi în mod excepţional şeful
de echipă L, pentru închideri de linie neprevăzute.
b) înlocuirea unei litmbi de ac. Lucrarea se execută în linie
curentă în intervalul dintre trenuri prevăzut în graficul mer-
sului de tren, iar pe liniile din staţii, în timpul liber de cir-
culaţie al trenurilor stabilit în înţelegere cu impiegatul de
serviciu, în ambele cazuri, cu îndeplinirea formalităţilor pre-
văzute în „Instrucţia pentru restricţii de viteză şi închideri
de linie".
Intervalul dintre trenuri se stabileşte în prealabil de că-"
tre picher, în înţelegere cu impiegatul de serviciu.
Lucrarea se execută cu închiderea liniei şi acoperirea
punctidui lucrării cu semnale mobile de oprire, conform pre-
vederilor din „Instrucţia de semnalizare".
După terminarea lucrărilor, semnalele mobile de oprire
se ridică şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza nor-
mală. Pînă în momentul trecerii trenului, toate lucrările tre-
buie terminate şi calea adusă în stare bună.
Lucrările sînt următoarele :
•— Lucrări pregătitoare : se verifică dimensiunile şi uzura
limbii de ac nouă care se introduce, se verifică poziţia limbii
de ac veche din cale, care se înlocuieşte, înlăturîndu-se de-
fectele constatate la echer şi la rostul de dilataţie de la căl-
cîiul acului, se aduce limba nouă între cele două fire ale căii

73

f
 în dreptul limbii care se înlocuieşte, se unge bulonul vertical
de la călcîiul limbii şi pivotul de la călcîiul limbii care se
introduce.
— Lucrări de bază (se execută cu închiderea liniei, de
regulă, în intervalul dintre trenuri) : se acoperă punctul lu-
crării cu semnale mobile de oprire, se scoate bulonul de legă-
tură dintre bara de tracţiune şi limba care se înlocuieşte pre-
cum şi buloanele barei de conexiune, se desfac buloanele de
la călcîiul limbii, se scoate limba veche, se introduce limba
nouă, se montează buloanele pentru prindere la călcîi, se
prinde prin buloane limba nouă de bara de conexiune şi de bara
de tracţiune, se verifică prin manipulări repetate funcţiona-
rea limbii, se ridică semnalele mobile de oprire şi se redeschide
•circulaţia trenurilor cu viteza normală.
In cazul cînd este necesară înlocuirea bulonului vertical
de ia călcîiul limbii, atunci se scoate traversa de la călcîi, se
înlocuieşte bulonul şi se prinde la loc traversa.
— Lucrări de încheiere : se verifică strîngerea buloanelor,
se strîng sculele şi limba veche scoasă din cale pentru depo-
zitare.
Conducătorul lucrării responsabil cu siguranţa circulaţiei
pe şantier este picherul de linie şi excepţional şeful de echipă
L, pentru închideri de linie neprevăzute.
La înlocuirea limbilor la aparatele de cale în staţiile cen-
tralizate sau pe liniile înzestrate cu B.L.A. trebuie să asiste
şi delegatul C.T. conform prevederilor din „Instrucţia pentru
restricţii de viteză şi închideri de linie".
c) înlocuirea conitraacului1. Lucrarea se execută în linie
•curentă în intervalul dintre trenuri prevăzut în graficul mer-
sului de tren, iar pe liniile din staţii, în timpul liber de cir-
culaţie al trenurilor stabilit în înţelegere cu impiegatul de
serviciu, în ambele cazuri, cu îndeplinirea formalităţilor pre-
văzute în „Instrucţia pentru restricţii de viteză şi închideri
de linie".
Intervalul dintre trenuri se stabileşte în prealabil de că-
tre picher în înţelegere cu impiegatul de serviciu.
Lucrarea se execută cu închiderea liniei şi acoperirea
punctului lucrării cu semnale mobile de oprire, conform pre-
vederilor din „Instrucţia de semnalizare".
După terminarea lucrărilor, semnalele mobile de oprire
•se ridică şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza sta-

74
bilită. Pînă în momentul trecerii trenului, toate lucrările tre-
buie terminate şi calea adusă în stare bună.
Lucrările sînt următoarele :
— Lucrări pregătitoare: se verifică poziţia corectă a
joantelor de echer a schimbătorului (situaţia căii la tipar şi
nivel) şi se înlătură toate neajunsurile, se aduce contraacul
nou şi se aşază pe capetele traverselor speciale, se verifică
lungimea contraacului nou şi poziţia găurilor în el, se încearcă
la desfacere buloanele de la cele două joante ale contraacu-
lui existent în cale şi se înlocuiesc cele două buloane lungi
ce prind pana de la călcîiul limbii, se slăbeşte bulonul verti-
cal care trece prin pană, se slăbesc din două în două buloa-
nele de prindere ale penelor de la exteriorul contraacului şi
se ung, se scot din două în două traverse tirfoanele care prind
contraacul de traverse, se repară traversele cu cepuri de lemn
în găurile vechi.
— Lucrări de bază (se execută cu închiderea liniei, de
regulă, în intervalul dintre trenuri) : se acoperă punctul cu
semnale mobile de oprire, se scot buloanele de la joantele
contraacului şi al doilea bulon lung ce prinde contraacul la
călcîiul limbii de ac. Apoi se scot buloanele de prindere ale
penelor de la exteriorul contraacului şi restul tirfoanelor de
prindere a contraacului de traverse. Se repară cu cepuri de
lemn găurile vechi rămase în traverse. Se deplasează contra-
acul vechi şi se împinge în locul său contraacul nou, se mon-
tează buloanele la joante şi la călcîiul acului, se ung şi se
montează buloanele de prindere de la exteriorul contraacului,
se dau găuri noi pentru tirfoane verificîndu-se la tipar, se
ung şi se strîng tirfoanele de prindere ale contraacului de
traverse. Apoi se ridică semnalele mobile de oprire şi se re-
deschide circulaţia trenurilor cu viteza stabilită.
— Lucrări de încheiere : se verifică şi se strîng complet
toate buloanele şi tirfoanele, se strîng sculele şi contraacul
vechi scos din cale pentru depozitare.
Conducătorul lucrării, responsabil cu siguranţa circulaţiei
pe şantier este picherul de linie şi în mod excepţional şeful
de echipă L, pentru închideri de linie neprevăzute.
La înlocuirea contraacului de la aparatele de cale centra-
lizate sau pe liniile înzestrate cu B.L.A. trebuie să asiste şi
delegatul C.T. conform prevederilor din „Instrucţia pentru
restricţii de viteză şi închideri de linie".

75
 d) înlocuirea contraşinelor. Lucrarea se execută în linie
curentă în intervalul dintre trenuri prevăzut în graficul mer-
sului de trenuri, iar pe liniile din staţii în timpul liber de
circulaţie al trenurilor, stabilit în înţelegere cu impiegatul de
serviciu, în ambele cazuri, cu îndeplinirea formalităţilor pre-
văzute în „Instrucţia pentru restricţii de viteză şi închideri
de linie".
Intervalul dintre trenuri se stabileşte în prealabil de că-
tre picher în înţelegere cu impiegatul de serviciu.
Lucrarea se execută cu închiderea liniei şi acoperirea
punctului lucrării cu semnale mobile de oprire, conform pre-
vederilor din „Instrucţia de semnalizare".
După terminarea lucrărilor, semnalele mobile de oprire
se ridică şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza nor-
mală. Pînă în momentul trecerii trenului, toate lucrările tre-
buie terminate şi calea adusă în stare bună.
Lucrările sînt următoarele :
•—• Lucrări pregătitoare : se verifică poziţia contraşinelor
şi se înlătură toate neajunsurile, se aduce contraşina pregă-
tită şi se aşază în mijlocul căii, se scot tirfoanele interioare
şi exterioare din două în două traverse, se repară cu cepuri
de lemn găurile vechi ale tirfoanelor şi se curăţă aşchiile de
la traverse.
—- Lucrări de bază (se execută cu închiderea liniei, de
regulă, în intervalul dintre trenuri) : se acoperă punctul lu-
crării cu semnale mobile de oprire, se demontează buloanele
de la contraşină şi se scot restul tirfoanelor reparîndu-se tra-
versele cu cepuri de lemn, se scoate contraşina veche, se aşa-
ză contraşina nouă şi penele, se montează şi se strîng buloa-
nele, se dau găuri noi pentru tirfoane cu verificarea la tipar,
se ung şi se strîng tirfoanele, se ridică semnalele mobile de
oprire şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza stabilită.
— Lucrări de încheiere : se verifică strîngerea buloane-
lor şi tirfoanelor, se strîng sculele şi contraşina veche scoasă
din cale pentru depozitare.
Conducătorul lucrării, responsabil cu siguranţa circulaţiei
pe şantier este picherul de linie şi în mod excepţional şeful
de echipă L, pentru închideri de linie neprevăzute.
La înlocuirea contraşinei de la aparatele de cale centra-
lizate sau introduse în blocul automat, trebuie să asiste şi

76
delegatul C.T. conform prevederilor din „Instrucţia pentru
restricţii de viteză şi închideri de linie".
e ) î n l o c u i r e a a p a r a t u l u i d e m a n e v r ă . Lucrarea s e execută
în intervalul liber dintre trenuri, stabilit în prealabil de către
picher în înţelegere cu impiegatul de serviciu, cu închiderea
liniei şi acoperirea punctului lucrării cu semnale mobile de
oprire, conform prevederilor din „Instrucţia de semnalizare"
şi cu îndeplinirea formalităţilor prevăzute în „Instrucţia pen-
tru restricţii de viteză şi închideri de linie". După termina-
rea lucrărilor, semnalele mobile de oprire se ridică şi se re-
deschide circulaţia trenurilor cu viteza normală. Lucrările
sînt următoarele :
Aparatul de manevră se înlocuieşte complet, inclusiv bara
de tracţiune şi fusul felinarului. Astfel, se aduce capra de
macaz nouă la locul lucrării, se verifică toate piesele, se ung
buloanele şi se încearcă. Se scot tirfoanele care leagă capra
veche de traversele speciale, se repară traversele cu cepuri
de lemn, se desface bara de tracţiune şi bara aparatului de
manevră, se scoate felinarul şi capra veche. Se aşază capra
nouă, fusul felinarului şi drugul de tracţiune, se verifică
funcţionarea aparatului de manevră, se dau găuri noi pentru
tirfoane, se prinde capra cu tirfoane si se montează felina-
rul.
Pe tot timpul scoaterii aparatului de manevră inclusiv
deslegarea drugului de tracţiune, limbile de ac se fixează cu
eclise şi tirfoane, punînd o pană de lemn între limba depla-
sată şi contraac. Partea superioară a penei va fi mai
joasă cu cel puţin 38 mm faţă de suprafaţa de rulare a contra-
acului.
După montarea aparatului de manevră se scot tirfoanele
şi eclisele de fixare a limbilor de ac precum şi pana de lemn,
se face proba de funcţionare, se ridică semnalele mobile de
oprire şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza stabilită.
Conducătorul lucrării, responsabil cu siguranţa circulaţiei
pe şantier, este picherul de linie.
La înlocuirea aparatelor de manevră de la aparatele de
cale asigurate cu încuietori, trebuie să asiste şi delegatul
C.T. conform prevederilor din „Instrucţia pentru restricţii de
viteză şi închideri de linie".
f) T r a g e r e a la t i p a r a a p a r a t u l u i de cale. Tragerea la tipar
pe porţiunea dintre călcîiul limbii acului şi joanta de la vîr-

77
ful inimii de încrucişare se execută fără închidere de linie şi
fără acoperirea cu semnale mobile de oprire, dacă această
lucrare se face cu desprinderea simultană a şinei pe cel mult
trei capete de traversă (la trecerea trenurilor traversele vor
fi prinse cu cîte două tirfoane la fiecare capăt, unul la exte-
rior şi unul la interior).
Tragerea la tipar a contraacelor, a inimii de încrucişare
precum şi a porţiunii cuprinse între călcîiul limbii acului şi
joanta de la vîrful inimii de încrucişare cu desprinderea si-
multană a şinei pe mai mult de trei capete de traversă, se
face cu închiderea liniei şi acoperirea punctului lucrării cu
semnale mobile de oprire, conform prevederilor din „Instruc-
ţia de semnalizare".
Lucrarea se execută atît în linie curentă cît şi pe liniile din
staţii, în timpul liber de circulaţie al trenurilor stabilit în
prealabil de către picher în înţelegere cu impiegâtul de ser-
viciu şi cu îndeplinirea formalităţilor prevăzute în „Instruc-
ţia pentru restricţii de viteză şi închideri de linie".
După terminarea lucrărilor semnalele mobile de oprire
se ridică şi se redeschide circulaţia trenurilor cu viteza nor-
mală. Pînă în momentul trecerii ti'enului, toate lucrările tre-
buie terminate şi calea adusă în stare bună.
Lucrările sînt următoarele :
— Se aranjează firul direct pe toată lungimea aparatu-
lui de cale, astfel ca să se prezinte ca o linie perfect dreaptă.
•— Se trage la tipar inima de încrucişare (în dreptul ini-
mii, ecartamentul va fi de 1 436 mm, cu o toleranţă de 3 mm
în plus şi nici o toleranţă în minus).
— Se trage la tipar firul drept interior.
—• Incepînd de la călcîiul acului se măsoară pe firul
drept exterior distanţe egale de cîte 2 m pe toată lungimea
curbei de racordare dintre ac şi inimă. Potrivit cu tangenta
inimii şi tipul ramificaţiei, la capătul distanţelor mărunte per-
pendiculare pe firul drept exterior se măsoară ordonatele, a
căror valoare se iau din planurile de poză respective. Ordo-
natele se măsoară de la partea interioară a ciupercii şinei, de
la firul exterior al curbei de racordare. Conform ordonatelor
reglementare se verifică şi se montează firul exterior al curbei
de racordare între ac şi inimă.
— Se trage la tipar firul interior al curbei de racordare,
dîndu-se supralărgirea prescrisă conform razei. Racordarea

78
supralărgirii de la călcîiul acului şi de la inimă se face pe
distanţele arătate în planul de poză al aparatului de cale res-
pectiv.
La tragerea la tipar a contraacelor, se va da o atenţie
deosebită lipirii strînse a limbii acului de contraacul de pe
firul drept, punîndu-se pe direcţia reglementară prin ripare, iar
în cazul că balastul este îngheţat, prin montarea din nou în
poziţia justă. Contraacul de pe firul abătut se montează apoi
după tipar.
, Conducătorul lucrării, responsabil cu siguranţa circulaţiei
pe şantier este picherul de linie.

8.5. MONTAREA UNUI APARAT DE CALE

Montarea aparatelor de cale se face numai pe baza pla-

nului de poză, fără nici o toleranţă la nici una din dimensiuni.
Lucrările sînt următoarele :
— Lucrări pregătitoare, cînd se execută următoarele
operaţii :
— Se verifică aparatele de măsurat (tipar Robei, echer,
tipar de sabotat etc.) după normele obişnuite.
— Se verifică materialul necesar pentru montarea apa-
ratului de cale — dacă piesele metalice speciale sînt complete
şi corespunzătoare tipului respectiv — precum şi cantităţile
de materiale pe sortimente : material metalic şi traverse.
— Se pregăteşte plafonul de montare care poate fi :
— pe amplasamentul definitiv, de regulă, pe liniile noi
şi cu totul excepţional pe liniile în exploatare ;
— alături de locul de introducere, de regulă, pe liniile
în exploatare şi mai rar pe liniile noi.
Aparatul de cale montat alături se introduce la locul lui
definitiv, cu luarea măsurilor de închidere a liniei, după ce
mai întîi s-au îndeplinit formalităţi necesare conform „In-
strucţiei pentru restricţii de viteză şi închideri de linie" şi
s-a acoperit punctul lucrării cu semnale mobile de oprire
conform „Instrucţiei de semnalizare".
La aparatele de cale scoase din linie, pentru a fi înlocuite
cu aparate de cale noi montate alături sau montate direct pe
acelaşi amplasament, se va asigura fundaţia din nisip şi balast

79
de rîu în loc de piatră brută, conform prevederilor STAS
3197/1—2/1971.
Nu este permis ca linia şi aparatele de cale să se mon-
teze înainte de a avea repartizată piatra spartă necesară sub
talpa traverselor, compactată, spre a nu se produce deformaţii
ale platformei căii.
Platforma de montare a aparatului de cale trebuie să fie
în dreptul locului de introducere, pentru a se evita, pe cît
posibil, riparea în lungul liniei, operaţie care creează mari
neajunsuri. La nevoie se construiesc schele pe care se amena-
jează platforma de montare.
Schela se construieşte din traverse recuperate, bune pen-
tru construcţii. Schela de montare se contravîntuieşte, prinde-
rea grinzilor între ele făcîndu-se cu scoabe, asigurîndu-se în
acest mod stabilitatea schelei pînă la introducerea aparatului
de cale în linie.
Înălţimea schelei trebuie să fie corespunzătoare, adică
nivelul superior al traverselor aparatului de cale ce se va
monta să fie aproximativ la nivelul feţelor de rulare ale
şinelor din cale.
Aparatul de cale nu se montează direct pe teren, ci pe
o platformă amenajată, pentru a se evita montarea apara-
tului de cale cu deformaţii. Pe terenul curăţat şi aplanat se
înşiruie traverse recuperate vechi sau bune pentru construcţii,
la circa 2 m una de alta — de preferinţă traverse speciale —
astfel ca acestea să depăşească suprafaţa ce o va ocupa apa-
ratul de cale. în cazul schelelor de montare, rolul acestor
traverse este îndeplinit de grinzile orizontale. în ambele
cazuri, se montează apoi două fire de şină de orice tip, ecli-
sate, aproximativ sub firele exterioare ale aparatului de cale
ce urmează a fi montat. Cele două fire de şină se aşază la
nivel, astfel încît să asigure un plan orizontal.
— Lucrări de bază, cînd se execută următoarele operaţii :
— Se distribuie şi se înşiră traversele obişnuite şi cele
speciale.
—- Se înşiră materialul metalic.
— Se execută prinderea materialului metalic de traverse.
—- Se înseamnă pe şinele de pe platformă poziţia axei
traverselor şi lungimea acestora, după care, se aşază traver-
sele conform schemei aparatului de cale respectiv, capetele
traverselor de pe linia directă aliniindu-se.

80
 Pentru montarea unui aparat de cale, înşirarea materia-
lului metalic începe de la vîrful aparatului de cale (fig. 29),
astfel :
/ S 7
 \
7
C r

Fi'g. 29. Montarea unui aparat de cale

— Se aşază acul cu contraacul şi cu placa longitudinală

în poziţie definitivă, fără ca să fie prinsă cu tirfoane de
traversă.
— Se aşază acul cu contraacul de pe linia abătută la lăr-
gimea căii prevăzută în planul de poză.
— Cele două contraace şi ace se aduc la echer, luîndu-se
ca bază acul şi contraacul de pe linia directă A—B. Acul şi
contraacul de pe linia abătută se ripează înainte şi înapoi,
pînă ce se asigură un echer perfect.
— Se verifică din nou ecartamentul şi se montează cor-
nierele sau platbandele de ecartament cu prinderea slăbită,
provizorie a buloanelor pentru a permite unele deplasări mici
la prinderea cu tirfoane a acelor şi contraacelor de traverse.
— Se înşiruie şinele de legătură pe directă şi abătută,
inima cu aripi şi apoi şinele cu contraşinele. Se va urmări
ca rosturile de dilataţie să fie corect date.
— Se execută eclisarea tuturor pieselor, prinzîndu-se
eclisele numai cu două buloane, cîte unul de fiecare capăt
al şinei.
— Se ripează la ochi, firul direct A—B, după care se
ripează celelalte zone cum sînt C—D, A—E şi C—F.
— Se introduc plăcile normale şi anormale şi apoi se
face riparea definitivă a firului direct A—B.
— Se prind piesele metalice de traverse cu ajutorul tir-
foanelor, începînd cu acul şi contraactil de pe linia directă
A — B pe prima şi ultima traversă, după care, folosind tipa-
rul, se prinde în acelaşi fel acul şi contraacul de pe linia
abătută la dimensiunile din planul de poză.

81
 — Se prinde în continuare firul direct A—B, afară de
plăcile anormale de la călcîiul acului, după care urmează
•prinderea celuilalt fir de pe directa C—D, cu excepţia plă-
cilor anormale de la călcîiul acului şi a celor de la inimă.
—• Se aşază inima conform planului de poză (vîrfui ei
geometric trebuie să fie la distanţa prescrisă faţă de vîrfui
aparatului de cale) după care inima se prinde de traverse, de
asemenea şi şina în continuare, în afară de plăcile normale.
— Se montează după ordonate firul exterior al curbei
dintre călcîiul acului şi inimă, al liniei abătute.
— Se leagă la tipar firul interior al curbei (faţă de
firul exterior), ţinînd seama de supralărgirile stabilite prin
planul de poză, apoi se face legătura cu traversa la plăcile
normale cuprinse între călcîiul acului şi inimă ; montarea
cupoanelor de şină ce urmează după inimă pe direcţia abătută
în prelungirea firului exterior al curbei de legătură, trebuie
să corespundă tangentei aparatului de cale.
— Se face verificarea montării corecte a aparatului de
cale şi tuturor dimensiunilor la valorile din planul de poză,
fără nici o abatere.
— Lucrări de încheiere, cînd se execută următoarele ope-
raţii.
— Se montează barele de conexiune şi bara de tracţiune
— Se montează aparatul de manevră.
— Se montează felinarul înainte de darea în exploatare
a aparatului de cale.
— Se leagă aparatul de cale cu liniile cu care face legă-
tura, în cazul celor montate pe locul lor definitiv.
— Se - curăţă prin măturare aparatul de cale şi se ung
toate părţile mobile ale acestuia, dîndu-se atenţie curăţirii
, alunecătorilor.
— Se face recepţia lucrărilor executate.
Montarea celorlalte aparate de cale în linie se face după
acelaşi principiu, cu respectarea regulilor date pentru mon-
tarea aparatului de cale, fiind diferit numai procedeul de
montare în cadrul lucrărilor de bază.
La montarea traversărilor cu simplă sau dublă joncţiune
se alege ca directă, o direcţie.

.82
 Se întind şi se eclisează toate piesele pe această direcţie,
se înşiruie şi se eclisează piesele de pe cealaltă direcţie, apoi
se înşiruie şi se eclisează restul pieselor de pe abătută.
Prinderea definitivă se face în aceeaşi ordine, numai după
ce au fost controlate toate dimensiunile şi ripate corect toate
piesele.
Breteaua se montează înşirînd materialul metalic pentru
o linie directă. După verificarea dimensiunilor şi riparea în-
grijită, se montează cealaltă linie directă, realizîndu-se un
echer perfect pentru cele patru fire de şină. Totodată, distanţa
dintre cele două linii trebuie să fie exactă, iar cele două linii
să fie paralele. Se distribuie apoi piesele de la traversare,
folosind prelungirile de la liniile de abatere ale celor patru
aparate de cale. Prinderea de traverse se face începînd de la
cele patru capete ale bretelei, după ce au fost verificate toate
dimensiunile şi ripate toate piesele.
Cele patru aparate de manevră se montează la fel ca
pentru un aparat de cale.
Dacă terenul nu permite, breteaua se poate asambla în
cinci părţi, fiecare aparat de cale montîndu-se în parte, după
aceleaşi reguli ca un aparat de cale.

8.6. REPARAREA MATERIALELOR DE CALE

Circulaţia trenurilor, acţiunea agenţilor atmosferici, ve-

chimea în cale, provoacă cu timpul uzura materialelor de
cale. în afară de aceste uzuri normale, mai apar uzurile sau
deteriorările anormale, datorate unor defecte de fabricaţie ale
materialului de cale, neîntreţinerii corespunzătoare sau stri-
căciunilor produse în urma unor calamităţi naturale (.inun-
daţii, căderi de stînci etc).
Pentru prelungirea duratei de serviciu a materialului de
cale se aplică diverse metode cu ajutorul cărora materialul
respectiv poate fi reparat şi refolosit.
a) Repararea traverselor. Traversele care au crăpături la
capete se repară înainte de a fi introduse în cale, prin legarea
cu bandă de oţel de 2—2,5 mm grosime şi de 25—30 mm
lăţime, sîrmă sau oţel rotund de 5—7 mm diametru. Legarea
se face cu o fundă. Crăpăturile cu deschidere mai mare de

83
5 mm se strîng cu un aparat - presă, operaţie care se
face înainte de balotare în crăpătură, după ce mai întîi se
curăţă, se pune o pană de lemn impregnat şi zona respectivă
se unge cu bitum. In toate crăpăturile se toarnă ulei anti-
septic (fig. 30).
Crăpăturile care străbat traversa pe toată lungimea ei, se
pot repara şi prin întrebuinţarea unor cepuri filetate făcute
dintr-un lemn de esenţă tare, care se înşurubează în găuri
filetate date în porţiunea de la capătul traversei care are

crăpături (fig. 31). Cepul filetat se introduce după ce traversa

se strînge cu aparatul-presă.
Dacă pe locul de aşezare a plăcii traversa are lemnul
sănătos cu uzură mecanică sau putrezire numai la suprafaţă,
pe o adîncime de cel mult 30 mm, locul uzat sau putrezit se
curăţă bine pînă la lemnul sănătos pe o lungime de circa
400 mm în lungul traversei. Pe locul curăţat se aşază un
adaos de lemn de esenţă tare, cu forma de pană pregătită

.84
dinainte (fig. 32). Locul curăţat şi pana se ung cu ulei anti-
septic.
Repararea crăpăturilor la capete se execută şi la traver-
sele din cale, astfel : se îndepărtează balastul de la capătul

Fig. 31. Repararea traversei de lemn cu

cepuri filetate

4-60
i,
r ^ ,

1 \
4-00
430

Fig. 32. Repararea traversei cfe lemn cu adaos de lemn în

formă de p a n ă

traversei care se repară, se curăţă crăpătura de toate cor-

purile străine, se toarnă ulei antiseptic, se strînge bine cu
aparatul-presă, se încercuieşte cu fier rotund sau fier balot,

85
 după care se chituieşte locul crăpăturii cu un mastic de nisip
cu reziduuri petrolifere, se completează şi se compactează ba-
lastul de la capătul traversei reparate.
Traversele scoase din cale şi care se pot recondiţiona sînt
supuse unor operaţii care constau în : îndepărtarea noroiului
şi a balastului de pe traversă şi din găurile de tirfoane, cio-
plirea şi îndepărtarea stratului de putregai, curăţirea găurii
tirfoanelor, lărgirea cu sfredelul a găurilor vechi la diametrul
de 25 mm, introducerea în găuri a cepurilor confecţionate din
lemn sănătos şi unse cu ulei antiseptic. Se mai execută tăierea
capetelor putrezite ale traverselor, curăţirea crăpăturilor şi
tratarea lor cu antiseptice uleioase, strîngerea completă a cră-
păturilor, resabotarea traverselor şi ungerea feţelor sabotate.
Unele traverse recîştigate la lucrările de reparaţii capitale
şi care pot fi refolosite în cale, se reîmpregnează la uzinele
de impregnat, după ce mai întîi li s-au executat lucrările de
recondiţionare arătate anterior.
în scopul prelungirii duratei de serviciu a traverselor in
cale, trebuie respectate normele de descărcare, de manipulare,
de executare a unor lucrări de întreţinere prevăzute de instruc-
ţiile şi reglementările în vigoare.
b) Repararea şinelor. Această operaţie se execută în ur-
mătoarele situaţii :
— Şine cu capete bătute. Loviturile primite de joante la
trecerea materialului rulant, provoacă turtirea ciupercii la
capetele şinelor (fig. 33). Cu timpul capetele şinelor bătute se
înconvoaie, ceea ce poate să provoace ruperea lor.
Pentru eliminarea acestui defect se procedează ia încăr-
carea cu sudură a şinelor cu capetele bătute, utilizîndu-se
metoda sudurii oxiacetilenice sau cu arc electric (fig. 34).

Fig. 33. Şine cu capete bătute Fig. 34. Capete bătute încărcate
cu sudură

încărcarea cu sudură a capetelor bătute ale şinelor se

face numai după ce joantele respective au fost în prealabil
bine burate şi piuliţele şuruburilor de eclisare bine strînse.

86
 — Şine cu defecte pe suprafaţa de rulare (patinări, exfo-
lieri, aşchieri). Pe unele porţiuni ale traseului şinele sînt
supuse patinării produse de materialul rulant la demararea
locomotivelor sau la frînarea garniturilor. Pe faţa de rulare a
şinelor la locul de contact cu bandajul roţilor care patinează,
metalul se încălzeşte puternic şi apoi se răceşte brusc. Din
această cauză, pe suprafaţa de rulare a şinelor se produc
denivelări însoţite uneori şi de fisuri. Denivelările intensifică
loviturile roţilor în trecere, din care cauză fisurile se dezvoltă
şi provoacă cu timpul ruperea şinelor.
Eliminarea patinărilor ca şi a exfolierilor, aşchierilor şi
ştirbiturilor de pe suprafaţa de rulare a şinelor se execută
prin încărcare cu sudură oxiacetilenică, aluminotermică, sau
cu arc electric.
— Uzura ondulatorie a şinelor. Uzura ondulatorie constă
într-o succesiune de creste strălucitoare şi netede, caracteris-
tice ne suprafaţa de rulare a şinelor (din 50 în 50 mm) inter-
calate într-o serie de denivelări întunecate, avînd fundul
oxidat. Cînd uzura este avansată, crestele capătă aspectul unor
valuri. Pe unele porţiuni aceste creste sînt la distanţe şi mai
mari (cazuri mai rare).
Uzura ondulatorie se datorează unui mare număr de cauze
de ordin fizico-chimic, care au efect comun ; depinde într-o
mare măsură de compoziţia chimică a oţelului folosit la fabri-
carea şinelor, sporirea sarcinilor pe osie etc. Acest feno-
men provoacă deranjamente grave suprastructurii şi materia-
lului rulant, iar circulaţia trenurilor pe astfel de linii este
deosebit de neconfortabilă.
In prezent, măsura cea mai eficientă pentru combaterea
efectelor dăunătoare ale uzurii ondulatorii este polizarea (şle-
fuirea) mecanică a şinelor pe suprafaţa de rulare, operaţie care
se execută cu vagoane amenajate în mod special, sau în cazuri
mai grave, şinele se scot din cale şi se rabotează în ateliere
cu maşini speciale.
Repararea şinelor (regenerarea) se face şi prin sudarea
cupoanelor rezultate în urma îndepărtării prin tăiere a păr-
ţilor ce nu mai pot fi reparate. Cupoanele rezultate se sudează
electric prin presiune sau cu termit, în tronsoane continue
si tăiate l»i lungimile stabilite.

87
 — Reducerea uzurii şinelor în curbe. Datorită acţiunii
buzei bandajului roţilor asupra feţei de ghidare a ciupercii
şinei în curbe, se produce uzura firului exterior pe faţa inte-
rioară a ciupercii, acest fenomen producîndu-se mai pronunţat
cu cît raza curbei este mai mică (fig. 35).
Uzura şinelor în curbe poate
fi redusă într-o oarecare măsură
prin : modificarea înclinării şine-
lor, montarea de contraşine (în
curbe cu rază mică) lîngă firul
interior, montarea în firul inte-
rior, montarea în firul exterior al
curbelor de şine cu rezistenţă
mare la uzură.
Se obţin rezultate optime cînd
totodată se aplică şi ungerea feţei
de ghidare a ciupercii şinelor pe
firul exterior al curbelor, reducîn-
Fig. 35. Uzura ciupercii şinei du _se în acegt m o d coeficientu i
in curoa ~ . •, . ,
de frecare şi deci uzura elemen-
telor ce vin în contact.
Ungerea şinelor exterioare ale curbelor se poate face :
manual, prin aparate montate la locomotive sau automotoare
şi prin aparate fixe montate în lungul liniei la intrarea în
curbă.
Pentru mărirea duratei de serviciu a şinelor trebuie să
se respecte normativele în vigoare cu privire la : descărcarea,
manipularea şinelor în timpul executării lucrărilor, modul de
executare al lucrărilor (găurire, tăiere, prindere, rezemare pe
traverse, rosturi de dilataţie, verificare etc).
c) Repararea materialului mărunt de cale. Materialul
mărunt metalic, în timpul exploatării, capătă deformaţii dato-
rită uzurii normale ; uneori se fisurează şi chiar se rupe.
Pentru a putea fi refolosit atunci cînd defectele nu au depă-
şit anumite limite o parte din materialul mărunt se poate
repara, fie la dimensiunile iniţiale, fie la dimensiuni mai mici.
corespunzătoare unui tip de şină mai mic. Astfel se pot repara :
eclise, plăci, buloane, tirfoane şi crampoane. Repararea se
poate realiza prin : sudarea pieselor rupte, încărcarea cu su-
dură a celor uzate, îndreptarea la cald sau la rece a acestor
piese şi prin matriţare (presare la cald).

88
 La executarea lucrărilor de întreţinere a liniei trebuie să
se respecte normativele în vigoare cu privire la modul de
folosire, întreţinere şi verificare a materialului mărunt me-
talic de prindere a şinelor.

9. REPARAŢIA RADICALA, REFACŢIA

ŞI CONSOLIDAREA LINIEI

9.1 REPARAŢIA RADICALA

Prin reparaţia radicală a liniei de cale ferată se înţe-

lege un ansamblu de lucrări, prin care linia trebuie să fie re-
adusă cît mai aproape de starea ei obţinută în urma ultimei
refacţii de linii sau la construcţia liniei în special din punct
de vedere al omogenităţii şi elasticităţii patului de balast,
precum şi restabilirea completă a calităţilor drenante ale
pietrei sparte din prisma de balastare.
Prin reparaţia radicală trebuie să se asigure starea căii
mult îmbunătăţite, astfel, ca pînă la reparaţia radicală ur-
mătoare sau pînă la refacţie, linia să fie menţinută în sta-
re corespunzătoare pentru circulaţia trenurilor la tonaje şi
viteze stabilite numai prin lucrări de întreţinere.
Reparaţiile radicale de linii se execută cînd elementele
liniei, ca urmare a solicitării acesteia datorită traficului su-
portat, au căpătat un volum de deformaţie a cărei restabilire
nu mai este posibilă să fie făcută de formaţiile care exe-
cută lucrările cu caracter de întreţinere şi anume cînd :
— stratul de piatră este colmatat, încît capacitatea dre-
nantă a pietrei sparte poate fi restabilită numai prin scoate-
rea ei din întreaga prismă de balastare şi curăţirea ei prin
ciuruire ;
•— colmatarea prismei de balastare a ajuns la un grad
care nu mai asigură suficienta rezistenţă de balast pentru
funcţionarea circuitelor de cale ;
— uzura sau defectarea materialului mărunt de cale sau
lipsa acestuia a ajuns la un asemenea volum încît înlocuirea
şi completarea lui depăşeşte capacitatea de lucru a formaţi-
ilor care execută lucrările cu caracter de întreţinere ;

89
 —.pentru economisirea masei lemnoase este indicat ca
traversele din lemn, din cale, să fie înlocuite la rînd cu tra-
verse din beton ;
— condiţiile noi de circulaţie ca : locomotive şi vagoane
grele de mare viteză, tracţiune electrică etc, sau creşterea in-
tensităţii de trafic, determină necesitatea consolidării liniilor,
cu păstrarea şinei existente în cale, prin sporirea grosimii
stratului de piatră spartă sub talpa traverselor, prin comple-
tarea şi îmbunătăţirea prinderilor etc.
In cadrul reparaţiilor radicale de linii se execută urmă-
toarele lucrări :
— Scoaterea pietrei sparte din întreaga prismă de ba-
lastare (inclusiv de sub talpa traversei), curăţirea ei prin ciu-
ruire şi reintroducerea pietrei sparte curate în linie.
•— Completarea prismei cu piatră spartă nouă, astfel ca
să se realizeze sub talpa traversei un strat de piatră spartă
curată de grosimea prescrisă prin STAS, precum şi dimen-
siunile prescrise ale prismei de balastare.
— Readucerea joantelor la echer şi rectificarea rosturi-
lor de dilataţie la mărimea prescrisă.
— înlocuirea materialelor uzate : şine, material mărunt
metalic de prindere, traverse rele din lemn. Traversele rele
se înlocuiesc, astfel ca în anul următor executării reparaţiei
radicale să nu fie necesar să se mai înlocuiască nici o tra-
versă, în afară de cele rupte sau arse.
Pentru înlocuirea traverselor din lemn rele şi pentru în-
desirea pozei pe liniile cu traverse din lemn, se folosesc tra-
verse semibune care nu necesită a fi reimpregnate sau tra-
verse reimpregnate. Traverse noi din lemn se pot folosi în
cazuri excepţionale, bine justificate şi numai cu aprobarea
prealabilă a Direcţiei generale linii şi instalaţii.
Pentru înlocuirea traverselor din beton rupte sau pentru
îndesirea pozei se folosesc traverse noi din beton. Se pot folosi
şi traverse din beton semibune, numai în măsura în care
acestea există, cu condiţia înlocuirii diblurilor vechi cu
dibluri noi.
— îmbunătăţirea izolării electrice a traverselor din beton
tip 49 şi mai mare, atît la cele existente în cale cît şi la cele
care se introduc pentru înlocuirea celor defecte sau pentru
îndesirea pozei, conform reglementărilor speciale.

90
 — Montarea clemelor elastice contra fugirii şinelor şi
completarea celor existente pe toate liniile cu prindere directă
sau mixtă, cu traverse din lemn sau traverse din beton.
— Repararea traverselor atît cît este necesar, conform
„îndrumătorului, privind măsurile pentru prelungirea duratei
de serviciu a traverselor din lemn".
— Executarea burajelor pentru asigurarea stabilităţii
liniei la nivel şi anume : cînd balastul se ciuruie cu maşina
de ciuruit sau manual şi nu se execută compactarea de piatră
spartă de sub traverse, se execută burajul intermediar, bura-
jul I, burajul II, şi burajul III, la rînd ; cînd se execută com-
pactarea stratului de piatră de sub traverse, se prevăd bura-
jul I şi burajul II la rînd, iar burajul III la rînd numai în
curbe şi 30 % în aliniament.
Riparea liniei după fiecare buraj.
— Realizarea profilului transversal tip prin aplanarea,
completarea sau tăierea banchetelor, curăţirea şanţurilor si
evacuarea pămîntului rezultat.
•— Axarea liniei în aliniament şi în curbe. Retrasarea
curbelor se va face astfel ca să se obţină curbe cu raza cît
mai mare fără completări de terasamente. Se va urmări spo-
rirea razelor în curbe, în special a celor cu raza sub 1 400 m.,
în condiţiile folosirii terasamentelor existente.
-— Plantarea reperelor in curbe şi aliniamente.
— Pavarea trecerilor la nivel între contraşine şi cel puţin
pe lăţimea platformei căii şi amenajarea scurgerii apelor din
trecerile la nivel.
-— Completarea şi mutarea indicatoarelor de cale exis-
tente, repararea şi revopsirea lor.
— Detensionarea şi redetensionarea şinelor pe liniile su-
date, cînd este necesar, conform reglementărilor speciale.
— Profilarea prismei de balastare.
In cadrul reparaţiei radicale a aparatelor de cale se exe-
cută operaţii similare celor de la linii, dîndu-se atenţie deosebită
pentru completarea de piese metalice specifice aparatelor de
cale în reparaţie, pentru a le readuce la limitele toleranţelor
admise în „Instrucţia pentru revizia aparatelor de cale" si
cele din „Instrucţia de reparaţie radicală".
Reparaţia radicală a liniilor de pe podurile metalice
cuprinde lucrări similare cu cele de la linie, axară de opera-

91
ţiile legate de prisma de balastare. In plus, această reparaţie
mai cuprinde şi următoarele : izolarea electrică a şinelor şi a
contraşinelor pe pod şi pe terasament, conform ordinelor spe-
ciale ; prinderea corectă şi completă a contraşinelor existente,
refacerea şi prinderea corectă a platelajului dintre contraşme
conform reglementărilor şi ordinelor.
Reparaţiile radicale de linie fac parte din reparaţiile
capitale de liniii, iar programarea acestor lucrări se face cu
respectarea prevederilor din „Normativul de reparaţii capitale
pentru clădiri şi construcţii speciale".
Volumul operaţiilor se stabileşte pe bază de recensămînt,
care se efectuează în comisie cu delegatul diviziei de linii
din serviciul de specialitate şi de şeful secţiei de întreţinere
sau a delegatului său în grad de cel puţin inginer, conform
prevederilor din „Normativul pentru reparaţii capitale la clă-
diri şi construcţii speciale".
Pe porţiunile de linie pe care se prevede executarea lu-
crărilor de reparaţie radicală trebuie luate măsuri pentru
executarea unor lucrări preliminare de recondiţionare a tera-
samentelor şi de consolidare a platformei, după cum urmează :
completarea banchetelor şi asigurarea lăţimii prescrise a plat •
formei, consolidarea platformei căii pe lungimi mari, care ne-
cesită variante provizorii sau definitive sau lucrări cu poduri
provizorii succesive. In acelaşi timp cu reparaţia radicală a
liniei se execută consolidarea platformei, care constă numai
din realizarea stratului de nisip sub stratul de piatră spartă.
a) T o l e r a n ţ e a d m i s e Ia e x e c u t a r e a l u c r ă r i l o r de r e p a r a ţ i i
radicale ale liniei. Lucrările, de reparaţii radicale ale liniei
trebuie să fie realizate în lirmta toleranţelor admise prin „In-
strucţia pentru norme şi toleranţe la linii, schimbătoare de
cale, poduri şi tuneluri", cu excepţiile următoare :
— La ecartament, abaterile nu trebuie să depăşească :
— în aliniament şi curbe : +5 mm şi — 3 mm ;
— la vîrfui şi călcîiul macazurilor : 4- 3 mm şi —
— 1 mm ;
— la inimă : + 1 mm şi —• 0 mm.
— La nivel în aliniament şi curbe : +3 mm şi —3 rmu.
— La aparate de cale :
— dezlipirea vîrfurilor de ace, 2 mm ;
— dezlipirea proţapului, 0 mm ;

92
 — nu se admite denivelarea contraacului faţă de limbă
şi denivelarea inimii.
— Poziţia liniei în plan în aliniament trebuie să fie fără
coturi şi şerpuiri.
— In curbe, la săgeată, se admit 50 % din toleranţele
admise la exploatare.
— Oblicitatea traverselor în aliniament faţă de echer,
precum şi deplasarea lor faţă de poza reglementară nu tre-
buie să depăşească :
— la primele trei traverse de la capătul panoului,
1 cm ;
— în restul panoului, 3 cm.
— Fugirea joantelor în aliniament şi curbă, pînă la 10 mm
fală de poziţia normală admisă.
Predarea porţiunilor de linie reparate radical, secţiei de
întreţinere a căii pentru exploatare, se face cînd porţiunea
de linie reparată radical îndeplineşte următoarele condiţii
minime :
—• toleranţele la nivel, poziţia în plan şi la ecartament
să fie în limitele admise pentru reparaţii radicale de linii ;
— prisma de balastare să aibă la capetele traverselor lă-
ţimea prescrisă ;
•— trecerile la nivel să fie cu contraşine şi pene montate
şl sa fie executat pavajul, astfel ca să asigure trecerea nor-
mală a vehiculelor rutiere ;
—• la poduri să fie montate contraşine ;
—• să fie evacuat materialul de cale din linia curentă
sau din staţie ;
— linia să îndeplinească toate condiţiile de siguranţă a
circulaţiei pentru viteza stabilită.
Predarea liniei pentru exploatare se face într-o comisie
din care trebuie să facă parte şeful secţiei de reparaţii linii
şi şeful secţiei de întreţinere a căii sau împuterniciţii lor în
grad de cel puţin inginer şi picherul şef de district.
Linia va fi predată la rînd, (nu pe sărite).
De la luarea liniei, secţia de întreţinere a căii răspunde
pentru siguranţa circulaţiei şi starea liniei.
Recepţia lucrărilor se face conform reglementărilor pentru
lucrările de construcţie-montaj.
b) M ă s u r i de p r o t e c ţ i e a m u n c i i . La lucrările de reparaţie
radicală a liniei se vor respecta „Normele departamentale de

93
protecţie a muncii — întreţinerea căii" volumul 5 ediţia 1968,
pentru fiecare operaţie sau ansamblu de operaţii din procesul
tehnologic şi pentru instalaţiile şi utilajele folosite la reali-
zarea lucrărilor.
De asemenea se vor aplica normele de protecţie a muncii
care nu sînt cuprinse în normativul arătat la art. 1 ca ne-
fiind specifice activităţii de întreţinere a căii, de exemplu :
iluminarea spaţiilor pentru lucrul pe timp de noapte, utila-
jele cu specific de construcţie-montaj etc, precum şi cele
cuprinse in ordinele şi reglementările speciale.
Instructajul de protecţie a muncii se va face conform
reglementărilor.
Tehnologia lucrărilor de reparaţie radicală în toate ca-
zurile (linie cu joante în execuţia mecanizată şi linie cu joante
sudate în execuţia mecanizată, linie construită cu traverse
ue beton armat) precum şi organizarea lucrărilor şi măsurile
pentru siguranţa circulaţiei, vor fi conforme cu prevederile
din : „Instrucţia pentru executarea lucrărilor de reparaţie ra-
dicală a liniei de cale ferată".

9.2- REFAC fi A LINIEI

Prin refacţia liniei ferate se înţelege ansamblul de lucrări

care cuprinde :
a) înlocuirea întregului material metalic de cale (şine şi
material mărunt de cale) cu material nou şi semibun (recu-
perat) de preferinţă recondiţionat, de acelaşi tip sau de alt
tip mai mare.
b) înlocuirea tuturor traverselor existente în cale cu tra-
verse din lemn sau cu traverse din beton cu asigurarea po-
zei traverselor corespunzătoare traseului (aliniament sau
curbă), traficului şi destinaţiei liniei.
c) Completări de piatră spartă astfel ca să se realizeze
prisma din piatră spartă şi grosimea stratului de piatră spartă
curată sub talpa traversei, conform STAS.
d) înlocuirea aparatelor de cale din linia curentă şi din
liniile directe din staţii care, se întîlnesc pe linia ce se re-
facţionează, cu aparate noi sau semibune de acelaşi tip de
şină şi înlocuirea la rînd a traverselor speciale cu traverse noi.
e) Axarea liniei în profil în lung şi în plan orizontal.

94
 f) îmbunătăţirea electroizolării la traversele de beton c o n -
form reglementărilor, montarea reperelor de aliniamente şi
curbe conform N.I.D, tăierea şi completarea banchetelor in-
clusiv nivelarea lor şi asigurarea profilului traversai tip con-
fcrm STAS, curăţirea şanţurilor şi săparea şanţurilor noi pen-
tru scurgerea apelor, pavarea drumurilor la trecerile la ni-
vel, completarea indicatoarelor de cale precum şi repararea şi
revopsirea tuturor indicatoarelor de cale conform N.I.D.
g) înlocuirea tuturor traverselor speciale pe poduri cu
traverse noi, realizindu-se la prinderea şinelor si contraşi-
nelor de traverse şi electroizolarea acestora pe pod şi ps te-
rasament, conform reglementărilor speciale.
h) Sudarea şinelor în cadrul refacţiilor ou şine noi, îu
vederea realizării căii fără joante conform reglementărilor,
de preferinţă în acelaşi an cu refacţia liniei şi cel mai tîr-
zîu, în anul următor.
Lucrările de refacţie a liniei au un caracter de reno-
vare, în cadrul cărora se realizează şi modernizarea liniilor
existente în exploatare, în aşa fel încît, să corespundă mij-
loacelor cu care este dotat sau se prevede a fi dotat trans-
portul feroviar.
Refacţia liniei se execută pentru a asigura realizarea
planului de transport în depline condiţii de siguranţă a cir-
culaţiei, cu viteze şi tonaje prescrise, fără restricţii de vi-
'eze şi de tonaj, şi pentru folosirea raţională a mijloacelor
moderne cu care se înzestrează transportul feroviar.
Refacţia liniei se execută cînd :
— uzura şinelor a ajuns la limitele maxime admise de
reglementările în vigoare ;
— numărul de şine scoase din cale izolat, (datorită rupe-
rii sau apariţiei defectelor, fenomenelor de oboseală a oţe-
lului din şine, sau volumului de trafic suportat de acestea),
depăşeşte limita admisă de securitatea circulaţiei trenurilor
sau capacitatea de intervenţie în timp util în cadrul lucrărilor
de întreţinere :
—• şinele din cale r.u corespund sarcinilor pe osie şi vi-
tezelor de circulaţie, constituind prin aceasta o strangulare
în sporirea capacităţii de transport sau a folosirii raţionale
a celorlalte mijloace cu care se înzestrează transportul fero-
viar ca : locomotive electrice, locomotive dieseJ-electri?e, lo-

95
 comotive-hidraulice de mare putere, viteza şi sarcina pe osie,
vagoane de tip greu, vagoane de mare viteză etc. ;
— este necesar să se recîştige prin refacţie, materia-
lul metalic de cale pentru întreţinerea altor linii construite
cu material metalic de tip nestandardizat şi care nu se mai
fabrică.
In cadrul înlocuirii la rînd a şinelor se execută cînd este
necesar şi următoarele operaţii :
înlocuirea la rînd a ecliselor cu eclise noi obligatoriu
pentru şine noi în toate cazurile, sporirea pozei traverse-
lor conform reglementărilor, înlocuirea materialului mărunt
uzat sau defect, manevrarea traverselor la joante cînd este
necesar, ciuruirea pietrei sparte din cale şi completarea pris-
mei de piatră spartă şi a stratului de piatră spartă sub talpa
traversei la dimensiunile prevăzute de STAS, burajele şi
ripările corespunzătoare gradului de slăbire a liniei similar cu
refacţiile de linii, însă în toate cazurile un buraj şi o ripare
la rînd, de preferinţă cu utilaje grele de cale, axarea liniei
in profilul în lung şi în plan, sudarea şinelor în vederea re-
alizării căii fără joante, de preferinţă odată cu introducerea
şinelor în cale, cel mai tîrziu în anul următor introducerii
lor în cale.
Refacţiile cu şine noi, de regulă, se execută pe linii cu-
rente şi directe din staţii cu trafic peste 3 mii. t. brute/an ;
pe linii curente şi linii directe din staţii cu trafic sub 3 mii.
t. brute/an şi pe liniile din staţii, triaje, depouri, ateliere etc.,
refacţiile de linie se execută de regulă cu şine semibune, de
preferinţă recondiţionate.
Tipul de şină cel mai mic admis pentru refacţiile de li-
nii cu trafic sub 3 mii. t. brute'an şi pe liniile din staţii,
triaje, depouri, ateliere etc. este tip 40.
La refacţiile cu şine noi şi şine semibune tip 40, tip 49
şi mai mare, de regulă, se vor folosi traverse de beton pe toate
porţiunile de linie care, conform reglementărilor în vigoare
permit din punct de vedere tehnic introducerea în cale a
acestora.
Traversele din lemn, de regulă, se vor introduce numai
pe porţiunile de linie pe care nu pot fi introduse traversele
din beton conform reglementărilor în vigoare (curbe cu raza
mică, terasamente nestabile, treceri la nivel, liniile de triere
a vagoanelor etc ), precum şi pe porţiuni mai scurte, cores-

96
punzătoare pentru traverse din beton, însă intercalate între
două porţiuni de linie pe care se introduc traverse din lemn.
La toate lucrările de refacţii de linii cu şine noi sau şine
semibune, la trecerile la nivel la care linia se construieşte
cu traverse din lemn şi la secţiunile izolate construite cu tra-
verse din lemn se vor folosi numai traverse noi.
în cadrul refacţiilor izolate de aparate de cale se folo-
sesc aparate de cale noi.
Se va urmări introducerea în cale a aparatelor de cale
cu prindere indirectă, ace elastice şi fixător de vîrf cu cleme,
în primul rînd pe liniile cu viteza de circulaţie admisă peste
100 km/h.
La aparatele de cale noi se folosesc traverse noi speci-
ale din lemn, iar la cele semibune numai traverse speciale
semibune ; se admite folosirea traverselor speciale noi numai
in cazul cînd lipsesc cele semibune.
Stratul de piatră spartă curată sub talpa traverselor şi
dimensiunile prismei de piatră sipiartă vor fi cete prescrise
in STAS.
în toate cazurile cînd tipul de şină din linie diferă de ti-
pul de şină ai aparatului de cale se vor introduce cupoane
de tranziţie sudate, avînd lungimea de :
—• cel puţin 12 m pe liniile curente şi directe din staţii ;
— 6 şi 7,5 m pe restul liniilor.
Programarea refacţiilor de linii si de aparate de cale se
face cu respectarea prevederilor din „Normativul de repa-
raţii capitale pentru clădiri şi construcţii speciale".
Pe porţiunile de linie pe care se prevede executarea lu-
crărilor de refacţie trebuie luate măsuri pentru executarea
unor lucrări preliminare, de r?condiţionars a terasamentelor
şi de consolidare a platformei, după cum urmează : completa-
rea banchetelor şi asigurarea lăţimii prescrise a platformei,
precum şi consolidarea platformei pe lungimi mari, care nece-
sită variante provizorii sau definitive, sau lucrări sub poduri
provizorii succesive. De asemenea, în acelaşi timp cu refac-
ţiile linii se execută consolidarea platformei care constă
numai în realizarea stratului de nisip sub stratul de piatră
spartă.
a) Toleranţele admise la executarea lucrărilor de refacţie
a liniei trebuie să fie cele prevăzute prin „Instrucţia pentru

97
norme şi toleranţe la linii, schimbătoare de cale, poduri şi tu-
neluri" cu excepţiile care urmează :
— La ecartament, abaterile nu trebuie să depăşească :
— în aliniament şi curbe : + 3 mm şi — 1 mm ;
— la vîrfui şi călcâiul macazurilor : + 3 m m şi —limm ;
— la inimă : -f- 1 mm şi — 0 mm ;
— La nivel în aliniament şi curbe : + 3 mm şi — 3 mm.
— La aparate de cale :
— dezlipirea vîrfurilor de ace, 2 mm ;
— dezlipirea proţapului, 0 mm ;
— nu se admite denivelarea contraacului faţă de ac
şi denivelarea inimii.
— Poziţia liniei în plan în aliniament trebuie să fie fără
coturi şi fără şerpuiri.
— In curbe la săgeată, se admit 50 % din toleranţele ad-
mise la exploatare.
— Oblicitatea traverselor în aliniament faţă de echer,
precum şi deplasarea lor faţă de poza reglementară nu tre-
buie să depăşească :
— la primele trei traverse de la capătul panoului,
1 cm ;
— în restul panoului, 3 cm.
— Fugirea joantelor în aliniament şi curbă, pînă la 10 mm
faţă de poziţia normală admisă.
Lucrările de refacţie a liniilor cu material recuperat
(semibune) trebuie realizate în limitele toleranţelor admise
la refacţii executate cu material nou afară de ecartament,
pentru care toleranţele admise sînt + 5 mm şi — 3 mm.
Predarea porţiunilor de linie refacţionată secţiei de în-
treţinere a căii pentru exploatare se face cînd porţiunea de
linie refacţionată îndeplineşte următoarele condiţii minime :
•— toleranţele la nivel, poziţia în plan şi ecartamentul
să fie în limitele admise pentru refacţii de linii ;
— prisma de balastare să aibă la capetele traverselor
lăţimea prescrisă fără suportul pentru calea fără joante ;
— trecerile la nivel să fie prevăzute cu contraşine şi
pene montate şi să fie executat pavajul, astfel ca să asigure
trecerea normală a vehiculelor rutiere ;
— la poduri să fie montate contraşinele :

98
 —• să fie evacuat materialul de cale recuperat atit în
linia curentă cît şi în staţie ; linia să îndeplinească toate con-
diţiile de siguranţă a circulaţiei pentru viteza stabilită.
Predarea liniei pentru exploatare se face într-o comisie
din care trebuie să facă parte şeful secţiei de reparaţii şi
şeful secţiei de întreţinere a căii sau împuterniciţii lor în grad
de cel puţin inginer şi picherul şef de district.
Linia va fi predată la rînd (nu pe sărite).
De la luarea în primire a liniei, secţia de întreţinere a
căii răspunde pentru siguranţa circulaţiei şi starea liniei.
Recepţia lucrărilor se face conform reglementărilor pen-
tru lucrările de construcţii-montaj.
b) M ă s u r i de protecţie a m u n c i i . La lucrările de refacţie
a liniei se vor respecta „Normele departamentale de protecţie
a muncii!, „Întreţinerea, căii" volumul 5 ediţia 1968, pentru
fiecare operaţie sau ansamblu de operaţii din procesul teh-
nologic şi pentru instalaţiile şi utilajele folosite la realizarea
lucrărilor.
De asemenea, se vor aplica normele de protecţie a mun-
cii care nu sînt cuprinse în normativul arătat anterior ca ne-
fiind specific activităţii de întreţinere a căii, de exemplu : ilu-
minarea spaţiilor pentru lucrul pe timp de noapte, utilaje
cu specific de construcţie montaj etc, precum şi cele cuprinse
în ordinele şi reglementările speciale.
Instructajul de protecţie a muncii se va face conform
reglementărilor.
Desfăşurarea lucrărilor de refacţie în linie curentă şi pe
linii din staţii cu ciuruirea manuală sau mecanizată a pietrei
sparte din cale, particularităţile executării lucrărilor de refac-
ţie a liniei cu traverse din beton, organizarea lucrărilor, mă-
suri pentru siguranţa circulaţiei trenurilor, se fac în confor-
mitate cu prevederile „Instrucţiei pentru lucrările de refacţie
a liniei de cale ferată.

9.3. CONSOLIDAREA LINIEI

Prin consolidarea liniei se înţelege ansamblul de lucrări

care cuprinde :
— îndesirea pozei traverselor, astfel ca tipul de şină din
cale să poată suporta sarcini diferite ;

99
 — înlocuirea tuturor traverselor rele aflate în cale, ast-
fel ca cel puţin un an să nu mai fie necesare alte înlocuiri
de traverse ;
— introducerea materialului mărunt metalic de prindere,
corespunzător traverselor noi folosite pentru îndesire ;
—• înlocuirea materialului mărunt metalic de prindere a
traverselor, aflat defect în cale ;
— realizarea unui nivel al liniei cît mai apropiat de pro-
filul longitudinal iniţial, asigurînd în acelaşi timp un strat
de balast curat de 10 cm sub talpa traversei.
Consolidarea liniei se execută în aceleaşi condiţii ca şi
reparaţia radicală, cu introducerea de restricţii de viteză şi
închideri de linie pentru diferite lucrări, conform „Instrucţiei
pentru restricţii de viteză şi închideri de linie".

1 0 . CONDIŢII SPECIALE DE LUCRU PE TIMPUL

TEMPERATURII RIDICATE LA CALEA FÂRÂ JOANTE
ŞI LA CALEA CU JOANTE

10.1. CALEA FARA JOANTE

Pe reţeaua R.S.România, calea fără joante poate fi ex-

tinsă numai pe liniile executate cu şina tip minimum 49, în ali-
niamente şi curbe cu raza minimă de 300 m în afara acestor
condiţii, mai este necesar ca terasamentele să fie stabilizate,
suprastructura să fie executată cu material corespunzător,
poza traverselor să fie îndesită conform normativelor şi pris-
ma de balastare să fie întărită în conformitate cu profilul
prescris pentru calea fără joante.
Prin sudarea la rînd a şinelor se înlătură acţiunea nega-
tivă a joantelor şi indicii tehnico-economici ai liniei respec-
tive se îmbunătăţesc substanţial. Din această cauză, la ex-
ploatarea unei căi fără joante se poate conta pe o reducere
de cel puţin 20 % a cheltuielilor necesare întreţinerii liniilor.
Intrucît calea fără joante este supusă în mod permanent
la forţe axiale provenite din variaţia temperaturii, la execu-
tarea lucrărilor de întreţinere, operaţiile care influenţează sta-

100
bilitatea căii pot fi executate numai cu respectarea strictă a
condiţiilor prescrise pentru astfel de lucrări.
Datorită comportării căii fără joante la variaţia tempe-
raturii, se va avea în vedere faptul că, în perioada cînd tem-
peratura şinei depăşeşte +30° C, nu este admisă executarea
lucrărilor la linie, care temporar slăbesc stabilitatea căii fără
joante. Înlăturarea lăsăturilor şi denivelărilor cu ridicarea
căii pe cricuri, înlocuirea traverselor, riparea liniei etc sînt
categoric interzise cînd temperatura şinei depăşeşte tempe-
ratura de +30°C.
Asemenea lucrări se execută numai cu respectarea pre-
scripţiilor stabilite pentru cazurile respective, prevăzute în
„îndrumătorul provizoriu pentru alcătuirea, întreţinerea şi
supravegherea căii fără joante". In general, în perioada de
vară, nu trebuie executate lucrări care influenţează stabili-
tatea căii fără joante.
Lucrările de întreţinere de un volum mai mare, care pro-
voacă reducerea rezistenţei liniei, trebuie executate numai
în perioada de stabilizare a temperaturilor, sub +30° C în
şină, adică primăvara şi toamna. Pe calea fără joante, pentru
prevenirea deranjamentelor care au o importanţă mult mai
mare decît pe calea cu joante, este necesar să se efectueze
un control atent al căii pentru identificarea şi înlăturarea
deranjamentelor, chiar de la începutul apariţiei lor.

10.2. CALEA CU JOANTE

Pentru preîntîmpinarea slăbirii căii în timpul căldurilor

mari, se va ţine seama la executarea lucrărilor de întreţinere
a liniei de temperatură şi de starea rosturilor de dilataţie,
cînd pot surveni următoarele cazuri :
a) în cazul în care temperatura şinei este mai mică de
cît cea la care rosturile de dilataţie corespunzătoare supra-
structurii respective au mărimea de zero milimetri, iar ros-
turile sînt deschise la mărimea reglementară, lucrările de în-
treţinere a liniei se execută normal, respectîndu-se prescrip-
ţiile din „Instrucţia pentru restrictii de viteză şi închideri de
linie".
b) în cazul în care temperatura şinei este mai mică de-
cît cea la care rosturile de dilataţie corespunzătoare supra-

101
structurii respective au mărimea de zero milimetri şi totuşi ros-
turile sînt închise din cauza fugirii şinelor, se execută de
urgenţă rectificarea rosturilor de dilataţie pe porţiunea în
cauză şi numai după aceea se pot executa lucrările de între-
ţinere a liniei aşa cum s-a arătat la punctul a).
c) In cazul în care temperatura şinei este mai mare cu
cel mult 10° C decît cea la care rosturile de dilataţie cores-
punzătoare suprastructurii respective au mărimea zero, —• lu-
îndu-se în considerare tabelul 20 din „Insitrucţia 314" —• tem-
peratura cea mai mică la care rosturile au mărimea zero mi-
limetri fie că rosturile sînt închise sau deschise, nu se vor
executa lucrări de linie care pot provoca slăbirea stabilităţii
căii şi deranjarea integrităţii prismei de balastare ca : scoa-
terea balastului dintre traverse sau de la capetele lor, ridi-
carea căii, ciuruirea balastului, înlocuirea traverselor, dezlega-
rea şinelor pentru tragerea la tipar, demontarea dispozitivelor
contra fugirii şinelor, riparea căii.
In caz de necesitate, se pot totuşi executa, dar numai pe
porţiuni de linie cu prisma de balastare şi cu rosturi de dila-
taţie reglementare, următoarele lucrări :
— Scoaterea balastului dintre traverse pe o lungime de
maximum 10 traverse, în vederea burajului, cu ridicarea li-
niei pînă la 2 cm, cu condiţia de a nu se deranja la capetele
traverselor integritatea prismei de balastare. La terminarea
lucrărilor, linia va fi balansată în mod1 reglementar.
— Ciuruirea balastului la capetele traverselor, cu con-
diţia ca ea să se facă succesiv din traversă în traversă şi nu-
mai cu completarea balastului lipsă, compactîndu-se treptat
cu maiul, prisma de balastare nou formată.
— Înlocuirea traverselor, permiţîndu-se scoaterea din
cale a unei traverse rele, dintr-un grup de minimum patru
traverse (o traversă se scoate pentru înlocuire, iar trei tra-
verse rămîn legate).
—• Rectificarea ecartamentului, eliminarea coturilor, rec-
tificarea înclinării şinelor se poate face dezlegînd şina numai
pe cîte un fir şi pe cel mult cinci traverse (şina va fi legată
la trecerea trenului).
— Demontarea dispozitivelor contra fugirii şinelor numai
în cazul schimbării traverselor, cu condiţia ca ele să fie mon-
tate la loc, de asemenea cînd dispozitivele sînt deplasate şi
nu acţionate, ele vor fi mutate la noile poziţii active.

102
 d) In cazul în care temperatura şinei depăşeşte cu mai
mult de 10° C pe cea la care rosturile de dilataţie corespunză-
toare suprastructurii respective au mărimea de zero milime-
tri, luîndu-se în considerare şi în acest caz temperatura cea
mai mică la care rosturile au mărimea zero (tabelul 20 din
„Instrucţia 314)", nu este admisă nici o lucrare care poate
provoca slăbirea stabilităţii şi deranjarea integrităţii prismei
de balastare decît în situaţii cu totul excepţionale, sub supra-
vegherea şefului de secţie sau şefului adjunct L şi cu restric-
ţia de viteză corespunzătoare.
In afara măsurilor menţionate, pentru prevenirea şerpu-
irii căii mai este necesar :
— să nu se admită în cale şine strîmbe ;
•— să nu se admită nici o neregularitate a căii (deripări,
prinderi nereglementare, denivelări etc.), înlăturîndu-se aceste
defecte la temperaturi mai joase decît cele la care se închid
rosturile de dilataţie ;
•— să nu se admită rosturi închise din cauza fugirii şi-
nelor, făcîndu-se rectificările necesare şi montîndu-se dispo-
zitivele contra fugirii şinelor.
în timpul căldurilor mari, organele L au obligaţia de a
măsura suplimentar rosturile de dilataţie ori de cîte ori este
necesar, dar nu mai puţin decît o dată pe lună. Este necesară
de asemenea înzestrarea tuturor echipelor cu termometre de
şină.
Pentru executarea lucrărilor la linie, la temperaturi în
şine cît mai scăzute, se recomandă ca programul de lucru al
echipelor de linie (în timpul căldurilor mari), să fie astfel,
încît ora de începere a lucrului să fie cît mai de dimineaţă.

1 1 . PARTICULARITĂŢI PRIVIND RECTIFICAREA

E C A R T A M E N T U L U I ŞI NIVELULUI LINIEI P R I N A D A O -
SURI, ÎNTREŢINEREA CAII PE PORŢIUNILE ELECTRIFI-
C A T E ŞI A CAII ÎN C U R B E

a) Rectificarea ecartamentului şi nivelului liniei prin adao-

s u r i pe l i n i i cu t r a v e r s e de b e t o n . La suprastructura tip 49 cu
traverse de beton şi chiar pe linii de mare viteză, pentru eli-

103
minarea depăşirilor de toleranţe la ecartament şi nivel, se va
urmări aplicarea de către unităţile de întreţinere a metodei
prin adaos de fier balot, respectiv plăcuţe de lemn impregnat
sau din polietilenă.
Pentru rectificarea ecartamentului se folosesc drept adaos,
fier balot de 2—4 mm grosime, îndoit în formă de cornieră.
Adaosul se introduce astfel, ca aripa verticală să fie între
talpa şinei şi rebordul plăcii, iar aripa orizontală din drep-
tul bulonului vertical al cleştelui, tăiată—jumătate cerc —
pentru a împiedica fugirea adaosului în lungul şinei.
Adaosurile se montează în partea exterioară a şinei, fie
pe un fir sau pe amîndouă firele, în funcţie de mărimea su-
pralărgirii ce urmează a fi rectificată (fig. 36).

Fig. 36. Adaos din fier balot cornier

Pentru rectificarea ecartamentului, lucrarea se execută pe

baza unui plan de lucru întocmit, eşalonat pe luni, avîndu-se
în vedere programarea în primă urgenţă a distanţelor care au
abateri la ecartament şi porţiunile de linie care urmează să
fie lucrate la rînd cu maşinile de burat şi ripat calea.
Pentru rectificarea fină a nivelului (denivelări pînă la
10 mm) se folosesc plăcuţe de lemn impregnate şi presate în
grosime de 3—4 mm, care se aşază între placa metalică şi
talpa şinei.
Rectificarea nivelului prin plăcuţe de lemn de diferite
grosimi se face numai în perioada cînd nu se poate deranja
prisma de balastare (pe timpul căldurilor mari) sau nu se
poate ridica linia (pe timp de îngheţ).
Această rectificare fiind provizorie se va căuta aducerea
nivelului în toleranţe, ca atunci cînd timpul va permite, plă-
cuţele de lemn introduse ca adaosuri să se scoată afară sub

104
talpa şinei, rămînînd o singură placă de grosime normală şi
să se bureze traversele eliminînd abaterea.
Pentru rectificarea nivelului longitudinal al căii se folo-
sesc şi plăcuţe de polietilenă de dimensiunile : 155/125 mm
pentru traverse de lemn şi 140/125 mm pentru traverse de
beton, avind grosimi din 2 în 2 mm : 6,8,10.
b ) î n t r e ţ i n e r e a căii p e p o r ţ i u n i l e e l e c t r i f i c a t e . Orice lucrare
la linie ce poate conduce la deranjamente ale instalaţiilor de
electrificare, de bloc automat sau de centralizare, se va exe-
cuta în prezenţa personalului competent ce are în suprave-
ghere aceste instalaţii.
In timpul lucrărilor de întreţinere a căii, se va da o aten-
ţie deosebită spre a nu se produce degradări ale conexiunilor
de joante şi ale cablurilor de legătură.
Se interzice desfăşurarea oricăror conexiuni fără prezenţa
organului de electrificare.
înainte de instalarea sau de sudarea conexiunilor la joante,
acestea vor fi aduse în bună stare (tragere la echere, recti-
ficarea rosturilor de dilataţie etc.), iar traversele vor fi foarte
bine burate.
Pe liniile electrificate nu se admite înlocuirea concomi-
tentă a şinelor pe ambele fire. înainte de înlocuirea izolată a
unei şine, se montează paralel cu şina ce se înlocuieşte, cablu
ocolitor, respectiv, un conductor longitudinal special de deri-
vaţie din cupru cu secţiune de 50 mm 2 (la curent alternativ)
legat strîns la capetele şinelor care nu se înlocuiesc. Acest
mod de lucru se aplică dacă linia nu este înzestrată cu insta-
laţii de centralizare electrodinamică, sau bloc de linie auto-
mat.
Pe liniile electrificate înzestrate şi cu bloc de linie au-
tomat sau centralizare electrodinamică, înainte de începerea
lucrărilor de înlocuire a unei şine, în loc de conductor de d e -
rivaţie longitudinal ce se montează în locul şinei demontate,
se montează doi conductori de derivaţie (transversal pe cale)
ce leagă ambele fire înainte şi după şina ce se scoate, astfel
ca, curentul de întoarcere să circule pe un singur fir numai
în dreptul şinei ce se înlocuieşte.
înlocuirea şinelor de la joantele izolante se face în pre-
zenţa personalului C.T. care montează conductorii transver-
sali de derivaţie şi desface bobina de la joante.

105
 Conductorii de derivaţie se scot numai după terminarea
lucrărilor de înlocuire a şinelor.
Întreruperea continuităţii c o n c o m i t e n t pe a m b e l e fire de
şină a unei linii electrificate se admite numai cu scoaterea
de s u b tensiune a reţelei de contact şi punerea ei la pămînt.
Lucrările care atrag demontarea fiderelor absorbante,
se execută numai după ce se asigură legătura lor printr-un
conductor de derivaţie conexat cu şina respectivă sau de altă
şină a aceluiaşi fir. Aceste lucrări se execută numai în pre-
zenţa şi sub supravegherea agentului de la electrificarea
liniei.
Riparea căii cu mai mult de 6 cm nu se admite decît cu
măsuri speciale de coordonare, privind şi deplasarea firului de
contact sau al altor instalaţii.
La ridicarea căii sub pasajele superioare sau în tuneluri
pe linii cu tracţiune electrică, trebuie să se respecte cu stric-
teţe condiţiile privind gabaritul şi să se verifice poziţia căii
faţă de firul de contact.
La înlocuirea traverselor, la ridicarea şi riparea căii, se
vor identifica în prealabil, punctele unde se găsesc diferitele
conexiuni, dispozitive şi instalaţii ale electrificării şi blocu-
lui automat. Pentru a evita deteriorarea lor, ele se vor trage
la o parte fără a le demonta, după care la terminarea lucră-
rilor se vor aduce în poziţia iniţială.
Înlocuirea traverselor de sub joanta izolantă şi a traver-
selor de lîngă joanta izolantă, de pe care trebuie scoşi în
prealabil conductorii ce vin la bobine de joante, trebuie să
se execute sub supravegherea personalului C.T.
La rectificarea rosturilor de dilataţie şi la tragerea la
echer se va avea grijă să nu se producă deterioarea conexiunii
de la joante. Pe liniile centralizate electrodinamic, în timpul
şi după executarea lucrărilor, personalul de execuţie este
obligat să cureţe suprafaţa ciupercii şinei de pămînt, nisip,
zgură etc., evitînd depunerea de corpuri pe suprafaţa şinei
sau a ruginirii acesteia.
Cînd lucrările se execută în staţii pe linii echipate cu
circuite de cale, orice lucrare de felul celor menţionate nu
va putea fi începută decît după avizarea impiegatului de miş-
care de serviciu, de către conducătorul lucrărilor.

106
 In timpul iernii, eind se face curăţirea de zăpadă a şine-
lor, se va da o deosebită atenţie să nu se producă deteriora-
rea diferitelor instalaţii.
In scopul evitării deteriorării de către plugurile de ză-
padă în acţiune a diferitelor instalaţii de cale, acestea vor fi
semnalizate cu indicatoare de cale corespunzătoare.
Primăvara şi la începutul iernii, pentru a se preveni
pierderea curentului, se va executa curăţirea zăpezii, a gheţii
şi a murdăriei de pe prisma de balastare, evacuarea apei de
la bobina de joantă şi de la celelalte dispozitive şi instalaţii
ale liniei electrificate sau dotate cu blocul automat, şi respec-
tiv instalaţii de centralizare electrodinamică în staţii.
In scopul asigurării măsurilor de protecţie a muncii
la executarea lucrărilor de linie pe liniile electrificate, se
impun în plus următoarele măsuri :
— Nu se admite apropierea la o distanţă mai mică de
2 m de firul de contact sub tensiune, a muncitorilor, maşini-
lor sau utilajelor, precum şi a materialelor folosite de ei. In
cazul cînd este necesară o astfel de apropiere, trebuie ca li-
nia să se scoată de sub tensiune.
— Desfacerea conductorilor şi bobinelor cu ocazia înlocui-
rii şinelor şi ridicării căii pe liniile electrificate, nu este per-
misă decît numai după ce linia a fost scoasă de sub tensiune.
— La producerea de incendii pe lîngă liniile electrificate,
stingerea obiectelor aprinse situate la o distanţă sub 2 m
de firul de contact sau de conductori, se face cu stingătoare
cu bioxid de carbon lichefiat ; stingerea cu apă a obiectelor
aprinse sau alte tipuri de stingătoare, se poate face numai
după ce linia a fost scoasă de sub tensiune şi după ce aceasta
s-a pus la pămînt.
— Cînd se produce ruperea firului de contact sau a con-
ductorilor unor linii de transmisie ce traversează o cale fe-
rată normală, apropierea la o distanţă sub 10 m de aceştia
este interzisă ; de asemenea se interzice să se atingă şinele cu
vreun obiect oarecare ; în astfel de cazuri locul primejdios se
acoperă cu semnale mobile de oprire.
In activitatea de întreţinere a liniei pe porţiuni de linii
electrificate, la folosirea vagonetelor şi a altor vehicule de
cale care se pot scoate de pe linie cu braţele, la modul de exe-
cutare a lucrărilor, precum şi la manipularea şi depozitarea di-
feritelor materiale, trebuie respectate prevederile din „Norme

107
•departamentale de protecţie a muncii — întreţinerea căii —
voi. 5 ediţia 1968".
c) î n t r e ţ i n e r e a c u r e n t ă a l i n e i în c u r b e . D e o a r e c e calea în
curbă este mult mai solicitată decît în aliniament, întreţine-
rea acestor porţiuni de linie pretinde o atenţie deosebită şi
anumite măsuri speciale.
Pentru preîntîmpinarea deformării curbelor, se acţionează
în primul rînd asupra celor de pe liniile cu trafic intens sau
de mare viteză, asupra celor situate în declivităţi sau la picio-
rul pantelor lungi, precum şi asupra celor cu raze mici.
Măsurile ce se iau în acest domeniu sînt :
— Consolidarea liniei prin îndesirea pozei traverselor în
funcţie de intensitatea traficului şi destinaţia liniilor, respec-
tîndu-se reglementările date prin ordinul nr. 143/143 din 25'VI.
1968 D.G.L.I.
Pe linii cu joante sudate — calea fără joante — numă-
rul minim de traverse este de 1 667 buc/km în aliniament
•şi de 1 734 buc/km în curbe cu R < 800 m.
— Întrebuinţarea ca balast numai a pietrei sparte. De-
formarea liniei aşezate pe piatra spartă este mult micşorată
datorită coeficientului mai mare de frecare dintre feţele ru-
goase şi neregulate ale pietrei sparte, precum şi dintre tra-
verse şi piatra spartă.
— Lăţirea prismei de balast către exteriorul curbei.
— Montarea unui număr mai mare de proptele între tra-
verse (chiar între toate traversele), care în afară de împiedica-
rea fugirii şinelor mai au şi efectul de a forma cu traversele
un cadru rigid, mai greu deformabil.
— Montarea de contraşine lîngă firul interior : această
măsură este obligatorie pentru raze mai mici decît 150 m pe
liniile normale, mai mici decît 50 m pe liniile cu ecartament
•de 1 000 mm şi mai mici decît 40 m pe liniile cu ecartament
de 760 mm.
în curbe cu raze mai mari se introduc contraşine pe dis-
tanţele unde întreţinerea căii este mai grea şi anume : pe por-
ţiunile de linie cu pante mari sau cu terasamente instabile,
în tuneluri cu un traseu dificil, pe paliere la piciorul pante-
lor lungi etc.
— Ungerea manuală sau automată a feţei interioare a
•ciupercii şinei de la firul exterior, pentru micşorarea uzurii
şinelor şi a buzei bandajelor.

108
 — Sporirea numărului de dispozitive contra fugirii şi-
nelor.
— Introducerea curbelor de racordare acolo unde lipsesc
sau cel puţin la curbele de pe liniile cu viteze de circulaţie
mari sau cu raze foarte mici.
— Eliminarea aliniamentelor scurte dintre curbele ve-
cine, cu deosebire la curbele de sens contrar (curbe şi contra-
curbe).
— înzestrarea curbelor cu repere definitive din beton,
aşezate la distanţe laterale, fixe faţă de firul exterior, în scopul
corectărilor ulterioare ale curbei ce s-a deformat, corectare
care se face faţă de reperele respective.
— Verificarea regulată a formei în plan a curbelor şi
rectificarea lor atunci cînd toleranţele sînt întrecute.
— Elementele curbelor sînt arătate în cele ce urmează :
Săgeata în curbă. Verificarea unei curbe se face prin mă-
surarea săgeţilor în puncte distribuite în mod uniform pe în-
treagă curbă, intervalul dintre puncte (echidistanţa) fiind egal
cu jumătatea coardei. Cu alte cuvinte, la coarda de 5 m, mă-
surarea săgeţilor se face din 2,50 m în 2,50 m, la coarda de
10 m măsurarea se face din 5 m în 5 m, iar la coarda de 20 m
măsurarea săgeţilor se face din 10 m în 10 m.
Lungimea coardei de măsurare a săgeţilor este diferită
după raza curbei, astfel :
—• Coarda de 5 m se foloseşte la curbe cu R <; 60 m.
—• Coarda de 10 m se foloseşte la curbe cu 60
< 250 m.
—• Coarda de 20 m se foloseşte la curbe cu R .>• 250 m.
în practică, curbele suferă anumite deformări care fac ca
săgeţile să nu aibă o variaţie liniară pe racordarea parabolică
sau o valoare constantă pe porţiunea în arc de cerc. Rezultă
că diagrama săgeţilor măsurate pe teren are o formă neregu-

109
 Dacă pe această figură se trasează şi diagrama ideală
corespunzînd razei medii a curbei (pe figură punctat), se pot
observa punctele unde trebuie acţionat pentru o primă corec-
tare a curbei deformate. Aceste corecţii se aplică numai în
cazul abaterilor mici, cînd curba are o formă apropiată de
cea ideală.
Curbele cu deformaţii pronunţate nu pot fi corectate
decît prin operaţii mai complexe, fie în cadrul lucrărilor de
reparaţie radicală sau de refacţie, fie în cadrul întreţinerii
şi poartă numele de retrasare sau rectificare a curbelor.
Supralărgirea căii. Lărgimea căii este distanţa diintre fe-
ţele interioare ale şinelor măsurate la 14 mm sub faţa de ru-
lare a şinei. Lărgimea reglementară în aliniament se numeşte
ecartament.
Liniile normale au ecartamentul de 1 435 mm.
Liniile înguste la C.F.R. sînt cu ecartamentul de 1 000 mm
şi 760 mm. Pentru înlesnirea înscrierii vehiculelor în curbă,
liniile se montează cu un spor de ecartament denumit supra-
lărgire.
Supralărgirea în curbă se dă de regulă pe întreaga curbă
circulară şi se obţine prin deplasarea firului interior.
Pierderea supralărgirii se face liniar cu variaţia de cel
mult 0,5 mm pe metru.
La curbele cu racordări parabolice, pierderea supralărgi-
rii se face pe aceste racordări, astfel ca să se ajungă la ecar-
tamentul fără supralărgire în punctul unde raza curbei de-
păşeşte 500 m la liniile normale şi înguste cu ecartamentul
de 1 000 mm şi raza de 300 m la liniile înguste cu ecarta-
mentul de 760 mm.
In cazul cînd condiţia menţionată nu poate fi respectată,
pierderea supralărgirii se prelungeşte pe racordare şi e v e n -
tual şi în aliniament.
La curbele fără racordări parabolice, supralărgirea se
pierde în aliniamentele ce preced sau urmează curba.
Dacă între punctele de începere a supralărgirilor a două
curbe vecine de acelaşi sens, distanţa este de 30 m sau mai
mică, supralărgirile se racordează liniar şi direct fără a mai
trece prin zero.
Cînd două curbe alăturate de acelaşi sens nu au alinia-
ment intermediar şi nici curbe de racordare, racordarea supra-
lărgirilor se face în cuprinsul curbei cu raza cea mai mare.

110
 Pierderea supralărgirii la curbele cu traverse de beton
se face pe aceleaşi lungimi ; aceasta se poate face şi în trepte,
după instrucţii speciale, în funcţie de felul prinderii şinei de
traversă.
Supraînălţarea căii în curbă• In aliniament suprafeţele
de rulare ale şinelor celor două fire se găsesc la aceiaşi nivel
în profil transversal.
In curbe, de regulă, firul exterior se aşază la un nivel
mai ridicat decît cel interior. Diferenţa de nivel dintre cele
două fire se numeşte supraînălţare.
Supraînălţarea în curbe se realizează prin ridicarea firu-
lui exterior.
In curbele la care se aplică supraînălţare nu se admite
ca în timpul exploatării, firul exterior să ajungă sub nivelul
firului interior.
Supraînălţarea ce se aplică în curbele de cale ferată se
stabileşte cu luarea în considerare a mai multor elemente :
— Supraînălţarea teoretică, este supraînălţarea ce se
dă în c u r b e atunci cînd se urmăreşte ca forţele
unui vehicul care acţionează în mers, să încarce
în m o d egal ambele fire de şine.
—• Supraînălţarea normală, este supraînălţarea a cărei
valoare este mai redusă decît supraînălţarea t e o r e -
tică şi se aplică pe liniile n o r m a l e din cauză că nu
toate trenurile circulă cu viteze apropiate.
— Supraînălţarea medie. în cazul cînd diferenţa între
viteza din livret a trenului celui mai rapid şi a
trenului celui mai încet este mai mare ca 30 km/h
şi cînd se obseră uzuri mai accentuate pe firul inte-
rior datorită trenurilor care circulă cu viteză mai
mică decît viteza maximă (Vmax.) sau uzuri mai
accentuate pe firul exterior datorită unui număr
mare de trenuri ce circulă cu Vmax., supraînălţa-
rea se calculează ţinînd seama de o viteză medie
(Vmed), ponderată a trenurilor.
— Supraînălţarea minimă. In cazul cînd condiţiile l o -
cale, speciale, nu p e r m i t aplicarea supraînălţări-
lor h n sau hmed (lipsă de gabarit la unele lucrări
de artă, traseu sinuos cu racordări scurte la care
ar rezulta r a m p e ale supraînălţării prea lungi, l i -
nii simple cu declivităţi mari la care viteza t r e n u -

111
 rilor ce urcă este mult mai mică decît Vmax. etc.),
atunci, cu aprobarea regionalei de cale ferată, se
pot aplica supraînălţări minime (hmin)-
Supraînălţările minime (hmin) se aplică obligato-
riu, fără a mai fi nevoie de aprobarea regionalei de
căi ferate în următoarele cazuri :
In curbele din liniile directe ale staţiilor prin care
trec trenuri fără oprire, în curbele dintre semnalele
de acoperire ale unei staţii în care opresc toate tre-
nurile şi în curbele din dreptul haltelor din linie
curentă unde opresc trenurile de călători.
In astfel de cazuri, în calculul lui hmin, se ia în
considerare viteza maximă (Vmax).
Supraînălţări mai mici decît supraînălţările mini-
me (hmin ) se pot aplica în cazuri speciale, cu apro-
barea regionalei de cale ferată cu reducerea vite-
zei în mod corespunzător.
Curbele următoare nu vor avea supraînălţări :
— curbele la care supraînălţările rezultate din cal-
cul sau din tabele sînt egale cu zero ;
— curbele aparatelor de cale ;
•— curbele de racordare ale liniilor paralele (de-
numite S-uri) ;
— curbele de pe liniile de garare din staţii pe care
se circulă cu cel mult 40 km/h-
La trecerile la nivel ale liniilor duble în curbă, firele mij-
locii se aşază la acelaşi nivel.
Rampele supraînălţărilor. Supraînălţarea dată în curba
circulară trebuie să se piardă de o parte şi de alta a curbei
pe o porţiune de linie denumită rampa supraînălţării. Tot
rampă a supraînălţării se numeşte porţiunea de linie pe care
se trece de la o supraînălţare la alta, o supraînălţare diferită
ca valoare.
Pierderea supraînălţării se face liniar şi în acest caz
rampa este liniară, sau în formă de ,,S", în care caz, rampa
este parabolică.
Aceasta din urmă se aplică de preferinţă pe liniile ma-
gistrale, principale şi obligatoriu pe liniile cu viteze mai mari
de 120 km/h.

112
 Valoarea înclinării rampei supraînălţării este dată de for-
mula :
. h_ ^ _ J _

~ / "" 400 '

în care :
i este înclinarea rampei supraînălţării ;
h — supraînălţarea (diferenţa de supraînălţare dintre
două puncte măsurate), [mm],
l — lungimea rampei supraînălţării, (mm].

Se presupune că diferenţa de supraînălţare între două

puncte măsurate este h = 15 mm, iar distanţa între cele
două puncte măsurate (lungimea rampei supraînălţării) este
l = 7,5 m = 7 500 mm ;
atunci :
ii
k 15 , , 15 1
— — (je unde: ,
/ 7 500 7 500 500
15

deci
h 1 , 1
— = ceea ce <; .
I 500 400

Valorile înclinării rampei supraînălţării se exprimă prin

fracţii ordinare : 1 : 400, 1 : 300, 1 : 600, 1 : 1 000, 1 : 1 200
etc.
Pentru a evita confuziile, normele au fost transformate
în mm/m, astfel :
1 : 400 va fi 2,5 mm/m. ; 1 : 600 va fi 1,6 mm/m ;
1 : 300 va fi 3,3 mm/m- ; 1 :1 200 va fi 5 mm/m.

In acest mod se interpreteză mai uşor măsurătorile de

linie, luîndu-se măsuri de remediere a porţiunilor unde în-
clinarea rampei supraînălţării este mai mare decît toleranţele
admise.

113
 Lungimea normală a rampei liniare a supraînălţării se
c a l c u l e a z ă cu f o r m u l a :
l = 0,01 h. V max., cu condiţia : l > 0,4 h,
în care :
h este supraînălţarea în mm, care trebuie pierdută pe ram-
pa liniară a supraînălţării.
V max. — viteza maximă de circulaţie {fem/hj ;
1 — lungimea normală a rampei liniare a supraînălţării, [m]
In cazurile în care nu se poate realiza înclinarea maximă
admisă a rampei supraînălţării de 1 : 400, sau cînd sînt puncte
obligate ale traseului (lucrări de artă cu lipsă de gabarit, su-
prapunerile cu racordările profilului în lung etc) rampa supra-
înălţării poate fi prelungită şi în curba circulară, cu condiţia
ca la începutul curbei circulare să existe cel puţin supraînăl-
ţarea minimă (h min).
Curbe de racordare. Intre aliniamentul a cărui curbură este
zero si arcul de cerc avînd curbura constantă—, se introduce
R
de regulă o curbă de racordare pe lungimea căreia curbura
creşte de la zero la —.

Fig. 3®. Elementele curbei

J u m ă t a t e din l u n g i m e a c u r b e i de r a c o r d a r e se î n t i n d e în
a l i n i a m e n t , iar j u m ă t a t e în c u r b a circulară.
P u n c t e l e p r i n c i p a l e ale u n e i c u r b e (fig. 38) sînt :

114
AR = aliniament-curbă (punctul unde se termină aliniamen-
tul şi începe curba ;
RC = racordare-curbă (punctul unde se termină racordarea şi
începe curba propriu-zisă) ;
MC = mijlocul curbei ;
CR — curbă-racordare (punctul unde se termină curba şi în-
cepe racordarea ;
RA — racordarea aliniament (punctul unde se termină racor-
darea şi începe aliniamentul.

Raza curbelor de cale ferată. Raza curbei de cale ferată

este unul din elementele importante ale curbei. Mărimea razei
curbelor pe o linie oarecare se fixează avînd în vedere viteza
de circulaţie care trebuie să fie realizată.
Pe liniile cu ecartament normal, razele uzuale la C.F.R.
sînt : 180, 200, 225, 250, 275, 300, 350, 400, 450, 500, 550,
600, 700, 800, 900, 1 000, 1 100, 1 200, 1 300 1 400, 1 500,
1 600, 1 700, 2 000, 2 500, 3 000, 4 000, 5 000, 6 000, 8 000 şi
10 000 metri.
Razele minime ale curbelor pe linii noi vor fi de minimum
1 000 m în regiunile de şes şi 300 m în regiunile de munte.
Lungimile racordărilor între aliniamente şi curbe între două
curbe de raze diferite vor corespunde vitezei admise de raza
curbei.
Pentru staţii în curbe, raza curbelor va fi de cel puţin
1 000 m în regiunea de şes, iar în regiunile de munte, de cel
puţin 500 m.
Pe liniile cu ecartament îngust de pe reţeaua C.F.R. pe
lîngă razele uzuale indicate la liniile normale, se mai adaugă :
— la ecartamentul de 1 000 mm, razele de 80, 90, 100,
125 şi 150 m.
— la ecartamentul de 760 mm, razele de 50, 60, 70, 75,
80, 90, 100, 125 şi 150 m.
Pentru construirea curbelor cu elementele geometrice
arătate, se folosesc valorile din tabelele prevăzute în „îndru-
mătorul pentru stabilirea elementelor constructive ale curbelor
de cale ferată".
Introducerea de şine scurte în curbele de cale ferată cu
ecartament normal. Pentru a se aşeza şinele în curbe la echer,

115
este necesar ca pe firul interior al acestora să se introducă
un n u m ă r suficient de şine mai scurte decît cele normale.
In cazul curbelor cu raze mici, şinele scurte fabricate nu
au scurtările suficiente şi de aceea este necesar să se e x e c u t e
pe şantier prin tăiere, scurtări ale şinelor normale.
In afară de cazuri cu totul speciale, într-o aceeaşi curbă
se v o r utiliza n u m a i şine scurte de aceeaşi lungime.
Elementele curbei precum şi numărul necesar de şine
scurte se calculează cu formulele :
1,50 L
R

m care :

R este raza curbei, [m] ; L = lungimea curbei, în axă ;

Le — lungimea firului exterior al curbei, [m] ;
Li — lungimea firului interior al curbei, [m] ;
>S — scurtarea firului interior faţă de firul exterior, [m] ;
d — diferenţa dintre lungimea şinei normale şi cea scurtă
întrebuinţată [m] ;
n — numărul de şine scurte necesare pe firul interior.

Pentru curbele cu racordări parabolice L, Le şi Li repre-

zintă lungimile teoretice, egale cu lungimea curbei circulare,
plus semisuma lungimii celor două racordări.
Diferenţa de echer admisă în curbă este egală cu jumă-
tate din diferenţa dintre şina normală şi cea scurtă folosită.
Fuga maximă la echer a şinelor admisă este de 50 mm faţă
de poziţia iniţială a joantei-
Calculul deplasării în firul interior al şinelor scurte şi
al intercalării lor cu cele normale se face prin metode ana-
litice sau grafice, urmărindu-se respectarea diferenţei de echer
prescrisă,
Diferenţa de echer necompensată prin introducerea şine-
lor scurţe şe repartizează rosturilor de dilataţie.

116
 La scurtarea şinelor pe şantier, distanţa minimă dintre
marginile a două găuri (gaura exterioară şi cea nou dată) va
fi de cel puţin 30 mm iar diametrul găurii nou date, va fi
corespunzător tipului de şină respectiv.

12. REPARAREA COCOAŞELOR (UMFLATURILOR)

DE ÎNGHEŢ

Aceste deranjamente ale profilului în lung al liniei nu pot

fi remediate îi. acelaşi mod ca celelalte denivelări, întrucît
în timpul producerii lor balastul este îngheţat.
Pentru racordările cocoaşelor se folosesc plăci provizorii
şi plăci definitive (permanente) care se confecţionează din timp,
de regulă, din lemn,
Plăcile provizorii vor avea lăţimea egală cu lăţimea tălpii
şinei, iar lungimea cu 10 mm mai mare decît lăţimea plăcii
metalice de tipul respectiv. Ele se aşază între talpa şinei şi
placa metalică prin săltarea tirfoanelor, crampoanelor, sau
a buloanelor verticale şi apoi a şinei, introducîndu-le în lun-
gul şinei. La şina tip 45, grifa plăcii nu permite însă săltarea
şinei.
Plăcile permanente se aşază între traversă şi placa me-
talică, fiind prevăzute cu găuri pentru tirfoane corespunzător
tipului de şină. Dimensiunile plăcilor permanente, ţinînd sea-
ma de tipul şinei şi de mărimea înălţimii cocoaşei, sînt :
— pentru înălţimea cocoaşei pînă la 25 mm pentru şine
tip 34,5 şi 40, plăci cu dimensiuni de 220 mm/170 mm, pentru
şine tip 45, plăci cu dimensiuni de 300 mm/180 mm şi pentru
tip 49, plăci cu dimensiuni de 365 mm/180 mm, grosimea plă-
cilor fiind de 3, 5, 8, 10, 15, 20 şi 25 mm.
— pentru înălţimea cocoaşei între 25 şi 50 mm pentru
şine tip 34,5 şi 40, plăci cu dimensiuni de 300 mm/200 mm,
pentru şine tip 45, plăci cu dimensiuni de 350 mm'200 mm
şi pentru tip 49, plăci cu dimensiuni de 400 mm'200 mm,
grosimea plăcilor fiind de 25, 30, 40 şi 50 mm.
— pentru înălţimea cocoaşei între 50 şi 75 mm şi între
75 şi 90 mm, corespunzător înălţimii cocoaşei, pentru şine tip
34,5 şi 40, plăci cu dimensiuni de 400 mm/200 mm, pentru

117
şine tip 45, plăci cu dimensiuni de 450 mm/200 mm şi pentru
tip 49, plăci cu dimensiuni de 500 mm/200 mm.
De regulă, în cazul cocoaşelor cu înălţimea cuprinsă între
50 mm şi 90 mm se folosesc calaje lungi care au lungimea
de 2 200 mm, lăţimea de 200 mm şi grosimea de 50, 70 şi
90 mm. Dacă lipsesc calaje de grosimea necesară, se pot in-
troduce peste calaje plăci permanente, a căror grosime totală
nu trebuie să depăşească 25 mm.
Racordarea se execută de ambele părţi ale cocoaşei şi se
compune din două elemente : un element pe 5 m lungime cu
o înclinare mai dulce şi un al doilea element cu o înclinare
mai aspră, pe o lungime corespunzătoare înălţimii cocoaşei,
înclinarea racordărilor este mică pentru viteze mari.
La viteze de circulaţie mai mari de 50 km/h, primul ele-
ment, pe 5 m lungime, se execută în înclinarea de 0,0015,
iar al doilea element cu înclinarea de 0,0025 (fig. 39 a şi b).

o.oajsvms

1FZ
0,002 Oâos

c;
A-M Sm 5m- _ h-10
0,004 0,004

Fig. 39. Repararea cocoaşelor

La viteza de circulaţie de 50 km/h şi mai mică, primul

element pe 5 m se execută cu o înclinare de 0,002, iar al
doilea element cu înclinare de 0,004 (fig. 39 a şi c).
Intre două capete ale racordărilor, la două cocoaşe vecine,
trebuie să se asigure o porţiune de linie de cel puţin 10 m,

118
avînd profilul în lung paralel cu profilul normal al liniei
(fig. 39 a ş i c ) .
In cazul cocoaşelor aflate în cuprinsul aparatelor de cale,
linia se aduce în palier pe întinderea acului şi a inimii. I'e
întinderea curbei de legătură, între ac şi inimă se admite ra
cordarea cocoaşelor cu o înclinare de 0,001 ; aceeaşi racordare
se admite la cocoaşele aflate înainte de vîrfui acului şi imediat
după inimă.
In aliniament se va proceda mai întîi la repararea liniei
pe firul unde cocoaşa este mai pronunţată, după care, firul
al doilea se aduce la nivel şi se prinde după tipar. In curbe,
se lucrează în primul rînd la firul exterior, iar în cazul cînd
firul interior este mai ridicat decît cel exterior, se lucrează
concomitent pe ambele fire, cu- asigurarea supraînălţării pre-
scrise.
La descreşterea cocoaşelor la dezgheţ, coborîrea liniei în
aliniament se face în primul rînd acolo unde descreşterea este
mai mică, iar în curbe, pe firul interior.
In perioada gerurilor (creşterea cocoaşelor), racordarea se
execută de la vîrfui cocoaşei spre capetele racordării ; în
perioada dezgheţului (descreşterea cocoaşelor), racordarea se
execută de la capătul racordării spre vîrfui cocoaşei.
Executarea racordării cocoaşelor de îngheţ se face sub
conducerea picherului de linie.
In timpul executării lucrărilor, pentru trecerea trenurilor
se asigură o racordare provizorie a ambelor fire, cu o înclinare
care depinde de viteza trenurilor şi anume :
— la restricţie de viteză sub 40 km/h, înclinarea de 0,005 ;
— la viteză normală de circulaţie, înclinarea de - ,
5 V max
în care Vmax este viteza maximă de circulaţie stabilită pe
linia respectivă. La trecerea trenului, şina va fi prinsă de
fiecare cap al traverselor cu cel puţin două tirfoane.
Lucrările se execută astfel, ca la trecerea trenului, plăcile
provizorii cu grosimea mai mare de 10 mm să fie înlocuite cu
plăci permanente ; numai în cazuri excepţionale şi numai în
aliniament, se admite trecerea trenurilor peste plăci provizorii
aşezate din două în două traverse, pe traversele dintre ele fiind
aşezate plăci permanente.
Racordarea cocoaşelor de îngheţ care produc denivelări
mai mari decît cele admise de „Instrucţia de norme şi tole-

119
 ranţe", se execută cu restricţie de viteză de 15 km.'h şi chiar
cu închiderea liniei, de regulă, în timpul liber de circulaţie.
în cazul cocoaşelor pînă la 25 mm înălţime, în perioada
creşterii lor, lucrările se execută astfel :
— se determină înălţimea cocoaşei şi grosimea plăcilor
permanente necesare cu ajutorul crucilor de nivel, pe fiecare
cap al traversei de pe un fir şi cu ajutorul tiparului pe
celălalt fir ;
— se instalează pe teren semnalele mobile de reducere
a vitezei ;
— se scoate al treilea tirfon şi se slăbesc tirfoanele (res-
pectiv buloanele verticale), se saltă şina şi se introduc plăcile
provizorii între şină şi placa metalică, pe toată lungimea racor-
dării, fără demontarea şinei ;
— se scot apoi succesiv la fiecare traversă pe un fir toate
tirfoanele, se dă la o parte placa metalică şi placa provizorie,
se aşază placa permanentă, apoi placa metalică şi se strîng
tirfoanele după tipar ;
— după terminarea operaţiei pe un fir, aceleaşi lucrări
se continuă pe al doilea fir ;
— se ridică apoi semnalele mobile de acoperire a liniei-
în cazul cocoaşelor cu înălţimea cuprinsă între 25 şi 5Omm
şi în perioada creşterii lor, lucrările se execută astfel :
— se stabileşte grosimea plăcilor necesare cu ajutorul
crucilor de nivel pe un fir şi cu ajutorul tiparului pe celă-
lalt fir ;
— se instalează semnalele mobile de acoperire a liniei ;
•— pe porţiunea cu ridicări pînă la 25 mm se procedează
cum s-a arătat; pe restul racordării se scot tirfoanele succe-
siv la fiecare traversă şi se aşază cîte două tirfoane lungi de
180 mm, strîngîndu-le numai pe jumătate din înălţimea lor ;
— se ridică şina şi se introduc sub talpa şinei plăci pro-
vizorii de grosime corespunzătoare, compuse dintr-o bucată
sau cel mult din două plăci mai subţiri ;
— se trece apoi de la o traversă la alta, se scot tirfoanele
lungi şi în locul plăcilor provizorii se introduc între traversă
şi placa metalică, plăcile definitive şi se strîng definitiv tir-
foanele lungi ;

120
 — se bate un crampon normal la marginea e x l e r i u a r a a
fiecărei plăci permanente, în curbe cu raza sub I !>oo iu şi
din două în două traverse pe restul liniei ;
— se execută apoi aceeaşi lucrare pe celălalt fir ,
— după verificarea liniei la nivel şi tipar şi după e v e n l u
alele corectări se ridică semnalele mobile de acoperire a liniei
In cazul în care înălţimea cocoaşei este cuprinsa intre
50 şi 75 mm, lucrările se execută în acelaşi fel, cu deosebirea
că în aliniamente şi în curbe cu raza de 1 500 m şi mai mare,
plăcile permanente se prind cu un crampon normal în exterior
din două în două traverse, iar în curbele sub 1 500 m, această
prindere se face la fiecare traversă. In curbele sub 1 500 m,
se montează calaje lungi la traversele de la joante şi la fiecare
a cincea traversă.
In cazul cocoaşelor cu înălţimea cuprinsă între 75 şi
90 mm se procedează la fel, cu deosebirea că la toate traver-
sele de la joantă se aşază calaje lungi. La traversele inter-
mediare, cala jele lungi se aşază la fiecare a patra traversă în
aliniamente şi în curbe cu raza de 1 500 m şi mai mare şi la
fiecare a treia traversă în curbe cu raza sub 1 500 m.
In cazul cocoaşelor cu o înălţime mai mare de 90 mm şe
va căuta să se coboare vîrfui cocoaşei ce trece de 90 mm.
Dacă acest lucru nu este posibil, atunci se fac racordări de
o parte şi de alta pînă la 90 mm şi se introduce restricţie de
viteză pentru circulaţia trenurilor. Dacă lipsesc calaje lungii
de grosimea necesară, ele se pot completa cu plăci permanen-
te, a căror grosime totală nu trebuie să depăşească 25 mm.
La folosirea calajelor lungi, racordarea se execută simultan'
pe ambele fire.
In toate cazurile cînd înălţimea cocoaşei depăşeşte 50
mm, la trecerea trenurilor înainte de a se introduce plăcile
permanente, se admite viteza de 15 km/h cu asigurarea con-
diţiilor arătate (prinderea şinelor de traverse şi înclinarea
racordărilor provizorii). Lucrările ce se execută la descreşterea
cocoaşelor se desfăşoară în aceleaşi condiţii ca şi la creşterea
lor, cu deosebirea că în locul introducerii plăcilor permanente
se procedează la scoaterea sau înlocuirea acestora cu altele de
grosime mai mică. Regulile privind folosirea plăcilor provi-
zorii şi permanente a tirfoanelor şi crampoanelor, acoperirea
lucrărilor cu semnale mobile de reducere a vitezei sau de
oprire a trenurilor precum şi celelalte reguli stabilite pentru

121
executarea racordărilor în perioada
referă şi la lucrările de racordare la
Aplicarea pe teren a semnalelor
vitezei sau de oprire, se face numai
formalităţile prevăzute în „Instrucţia
teză şi închideri de linie".
creşterii cocoaşelor, se
descoperirea cocoaşelor.
mobile de reducere a
după ce s-au îndeplinit
pentru restricţii de vi-

13. G O S P O D Ă R I R E A MATERIALELOR D E CALE,

SORTAREA MATERIALELOR DE CALE REClŞTIGATE,
DEPOZITAREA ŞI ÎNTREŢINEREA MATERIALELOR

Traversele. La descărcarea din vagoane, traversele nu

trebuie aruncate peste şine, pietre şi obiecte tari, pentru a
nu se vătăma stratul impregnant. Atît la descărcare cît şi
la încărcare în vagoane trebuie folosite dispozitive speciale
sau planuri înclinate. Manipularea traverselor la lucrări se
face cu ajutorul cleştilor pentru traverse, iar găurile pentru
tirfoane se dau vertical şi se umplu cu ulei antiseptic pe
circa o treime din adîncimea lor. Pentru păstrarea traver-
selor la unităţile de întreţinere (districte, echipe, cantoane) şi
în linie curentă, terenul pentru depozitarea stivelor trebuie
să fie neted, uscat şi cu o bună scurgere a apelor. De asemenea,
sub stivă şi la o distanţă de cel puţin 3 m de stivă, terenul se
va curăţa de ierburi, sau alte materiale uşor inflamabile. Sti-
vele se aşază paralel cu linia la o distanţă de circa 30 m de
construcţii şi de cel puţin 5 m de şina cea mai apropiată.
Aşezarea stivelor se face cu respectarea gabaritului de liberă
trecere, paralel cu linia, fără să împiedice vizibilitatea sem-
nalelor, scurgerea apelor şi fără să provoace înzăpezirea căii
ferate- La fiecare stivă se pune eticheta cu seria şi subdivizia
respectivă.
Traversele noi şi traversele scoase din cale se aşază în
stive separate. Traversele scoase din cale se sortează în prea-
labil în vederea recondiţionării lor ; se ţine seama de gradul
de putrezire, de degradare şi de uzura mecanică a traver-
selor.

122
 Recondiţionarea traverselor scoase din cale se face în
atelierul secţiei, pe un şantier amenajat cu utilajul necesar,
sau direct la district. Traversele recîştigate de la lucrările de
reparaţii capitale se reimpregnează la uzinele de impregnat
după o prealabilă sortare şi recondiţionare (reparare). După re-
impregnare, traversele se expediază potrivit dirijărilor primite.
Traversele recuperate sînt traversele normale sau spe-
ciale, de stejar sau impregnate de fag, care au fost între-
buinţate în cale sau, .alte construcţii şi au fost recîştigate prin
scoaterea din cale.
Aceste traverse pot fi folosite din nou în cale, fie făcîn-
du-li-se reparaţiile uzuale (cepuire, sabotare, legare), sau repa-
raţii mai mari (repararea crăpăturilor prin baterea scoabelor,
prin chituire şi balotare, repararea porţiunilor degradate prin
înlocuirea lemnului necorespunzător, retezarea capetelor putre-»
zite, sau degradate etc.). Traversele vechi, sînt traversele care
nu se mai pot folosi în cale, neîndeplinind pentru acest scop
condiţiile minime. Traversele vechi se pot sorta în traverse
cărora li se pot da alte întrebuinţări în legătură cu linia, depo-
zitarea şi conservarea materialelor de cale, de exemplu :
—• la construcţii propriu-zise (beciuri sau adăposturi pen-
tru materiale de cale sau în legătură cu calea) ;
— tălpi pentru aşezarea stivelor de traverse şi material
metalic ;
— pari pentru parazăpezi ;
— stîlpi de parapete şi umplutură între contraşine la
treceri la nivel ;
— cepuri pentru astuparea găurilor vechi de tirfoane la
traverse ;
— alte întrebuinţări similare ce se găsesc necesare în ra-
mura întreţinerii căii.
Traversele vechi care nu corespund lucrărilor arătate şi
prezintă un procent de putregai cuprins între 40 şi 75 %, se
folosesc numai drept combustibil.
Traversele vechi care se folosesc drept combustibil se
valorifică la kilogram astfel : traverse categoria I şi a Il-a a
35 g/buc., traverse categoria a IlI-a şi a IV-a a 22 g/buc.,
traverse de cale îngustă a 14 kg'buc., traverse speciale a
400 kg/m 3 cu .o iboleramţă de + 10 o/o.
Materialul metalic de cale (şine şi material mărunt de
prindere. Materialele metalice se clasifică în : materiale noi

123
(n), materiale semibune (sb), materiale reparabile (r), materiale
vechi.
Materialele metalice noi sînt cele sosite de la uzine, iar
cele semibune, sînt acele materiale întrebuinţate sau uzate,
dar care nu au atins limita de uzură şi pot fi refolosite în
cale fără a li se face vreo reparaţie.
Materialele metalice de cale reparabile sînt acelea care
pentru a putea fi folosite în cale necesită în prealabil o prelu-
crare în scopul de a îndeplini după aceasta cel puţin condiţiile
de uzură şi de defecte indicate pentru şinele semibune.
Materialul metalic recîştigat la fier vechi este materialul
care prezintă uzuri şi deformaţii care nu mai poate fi recu-
perat la una din stările menţionate, în care caz el este expe-
diat la uzine pentru retopire.
La depozitare şinele se aşază în stive făcute de-a lungul
frontului de încărcare, perpendicular pe acest front se aşază
pe teren traverse la acelaşi nivel, peste care se aşază şinele
cu talpa în jos. Urmează apoi, peste şine, un rînd de grinzi
aşezate perpendicular pe ele, după care se aşază un alt rînd
de şine tot paralel cu frontul de încărcare. Manipularea şine-
lor, atît la încărcare cît şi la descărcare, se face cu deosebită
grijă, folosind utilaje corespunzătoare, astfel încît să nu se
producă aruncări care ar provoca şinelor deformări sau de-
gradări.
Materialul mărunt metalic se depozitează în grămezi (sti-
ve) pe sorturi, în şoproane, magazii etc. pentru a fi ferite
de ploaie, zăpadă etc., iar stivele se etichetează cu seria şi
subdivizia respectivă.

14. APĂRAREA LINIILOR DE CALE FERATA CONTRA

ÎNZAPEZIRILOR ŞI CONTRA INUNDAŢIILOR

Deoarece circulaţia trenurilor trebuie menţinută fără în-

trerupere pe tot timpul iernii, este necesar să se ia o serie
de măsuri pentru preîntîmpinarea şi combaterea înzăpezirilor,
astfel ca efectele fenomenelor de înzăpezire să fie anulate
sau micşorate la minimum.

124
 Viscolele însoţite de vînturi cu viteze mai mari dc*
5-6 m/s constituie un serios pericol pentru circulaţie, prin
depunerile de zăpadă în punctele slab apărate.

14.1. MIJLOACE DE APĂRARE A LINIILOR CONTRA ÎNZAPEZIRILOK

a) P a n o u r i m o b i l e de parazăpezi. Apărarea s e realizează

prin formarea unei linii de apărare din panouri separate, de
parazăpezi legate de pari plantaţi în pămînt, de-a lungul căii.
Linia de panouri se face pe o singură parte sau pe ambele
părţi ale căii, ţinînd seama de caracterul pericolului de înză-
pezire a porţiunilor ce se apără. Pe porţiunile de categoria I şi
a Il-a se utilizează panouri de tip greu (cu grosimea scîndu-
rilor de 18 mm), iar pe porţiunile înzăpezibile de categoria
a IlI-a se utilizează panouri de tip uşor (cu grosimea scîn-
durilor de 12 mm).
Pe unele porţiuni de linie foarte grav în zăpezibile se vor
monta două rînduri paralele de parazăpezi.
b) Plantaţiile (perdele de protecţie). Plantaţiile au rolul
de a reţine în zona plantaţiei zăpada purtată de vînt şi de a
nu-i permite să ajungă la linie. Dacă perdelele de protecţie
sînt tinere, pînă la darea lor în funcţiune, se va monta o
linie sau două de panouri mobile parazăpezi, după caz, insta-
lată înspre cîmp.
c) Panouri de parazăpezi permanente. Unele porţiuni de
linii sînt apărate prin garduri permanente (joase sau înalte)
din traverse vechi sau garduri din scînduri. Gardurile înalte
se întrebuinţează pe porţiuni de linie foarte înzăpezibile
(cîmpii, stepă etc), iar cele joase pot fi instalate numai pe
acele porţiuni ale căii, care se înzăpezesc puţin- Este indicat
ca gardurile permanente joase, care avînd un caracter provi-
zoriu ca durată de funcţionare, deoarece reţin zăpada la înce-
putul iernii şi deci trebuie întărite mai tîrziu cu panouri
mobile, să fie înlocuite prin perdele de protecţie cu plantaţii.
d) Parazăpezi provizorii. Se construiesc numai în situaţii
critice, cînd se constată că numărul de panouri este insufici-
ent. Astfel de parazăpezi pot fi din nuiele împletite, din stuf,
din traverse, sau din blocuri de zăpadă tăiate în formă regu-
lată ; asemenea tipuri de apărări nu prezintă însă siguranţă
pentru apărarea liniei contra înzăpezirilor.

125
 e) A p ă r a r e a l i n i i l o r c o n t r a a v a l a n ş e l o r . S e face printr-o
serie de lucrări speciale care depind de specificul locului şi
sînt stabilite de comisii. Astfel de lucrări pot fi : baraje de zi-
dărie, plantaţia, tuneluri de protecţie, galerii acoperite etc.

14.1.1. O r g a n i z a r e a s i s t e m u l u i i n f o r m a ţ i o n a l p e t i m p d e i a r n ă

Districtele şi cantoanele de pe liniile înzăpezibile vor

fi înzestrate cu telefoane racordate la circuitul pentru între-
ţinerea căii, pentru a se dispune de mijloace suficiente de
informare asupra stării liniei şi a timpului.
In cazul cînd nu parvin informaţii sigure asupra stării
liniei, în vederea avizării condiţiilor de circulaţie, necondiţio-
nat se va face mai întîi recunoaşterea liniei prin revizia a-
cesteia cu locomotiva trenurilor în circulaţie (pe secţiile cu
circulaţie deasă) sau prin revizie cu două locomotive cuplate
tender la tender (pe secţiile cu circulaţie mai rară).
în punctele grav înzăpezibile din linie curentă, pentru
culegerea informaţiilor asupra gradului de înzăpezire al liniei,
se înfiinţează posturi de pază şi informare dotate cu telefoane,
la care trebuie să se asigure condiţii de cazare pentru perso-
nalul acestor posturi. La unităţile L (cantoane, districte, sec-
ţii etc) se asigură sistemul de informare prin organizarea ser-
viciului în tură.
în afară de aceasta, datele cu privire la starea timpului
sînt furnizate şi de către personalul ce deserveşte staţiile me-
teorologice C.F.R.
Comandamentele înfiinţate care organizează circulaţia în
timpul înzăpezirilor îşi încep activitatea atunci cînd situaţia
de pe teren o impune-

14.1.2. M i j l o a c e d e i n t e r v e n ţ i e

Curăţirea zăpezii din linia curentă şi din staţii se face

în scopul menţinerii circulaţiei trenurilor. în linia curentă, cu-
răţirea zăpezii se face cu plugurile de zăpadă simple, cu plu-
gurile sistem Biorke Braşov şi cu plugurile cu abur sau hi-
draulice.

126
 Descrierea plugurilor menţionate, echiparea lor şi mo-
dul de acţionare, sînt redate în instrucţiile respective.
Tn afară de curăţirea mecanică a zăpezii cu plugurile,
acţiunea de deszăpezire se desfăşoară de efective de muncitori
cu număr suficient stabilit mai dinainte — prin planul pen-
tru combaterea înzăpezirilor — împărţite pe echipe şi cu de-
semnarea nominală a responsabililor.
In linie curentă, zăpada se curăţă cu braţele numai pe
porţiunile mici, unde plugurile trec cu aripile închise şi anume :
la poduri, treceri la nivel, aparate de cale, precum şi
lucrări de finisare după trecerea plugului. în prima urgenţă
se vor curăţa jgheaburile dintre şine şi contraşine de la trece-
rile la nivel, poduri, aparate de cale etc. şi apoi toate joan-
tele, iar după aceea, linia în lungul şinelor pe ambele părţi,
pînă la talpa lor, spre a se descoperi buloanele, tirfoanele. La
urmă se va curăţa mijlocul liniei şi la sfîrşit,, restul platformei.
în staţii, acţiunea de deszăpezire se desfăşoară pe zone :
responsabilii zonelor instruiesc muncitorii asupra modului de
curăţare al instalaţiilor de zăpadă, precum şi din „Normele
departamentale de protecţie a muncii — întreţinerea căii —
voi. 5 ediţia 1968", sini vor supraveghea pentru a nu se ac-
cidenta în timpul lucrului.
Aparatele de cale şi unele linii de primire şi expediere
a trenurilor de persoane, liniile magaziilor, liniile în evantai
de la plăcile turnante etc. unde plugul de zăpadă nu poate
lucra, se vor curăţa cu braţele. în primă urgenţă se curăţă
zăpada din zona aparatelor de cale, peroanele şi zăpada de
pe liniile de primire şi expediere a trenurilor.
La aparatele de cale, la coloanele hidraulice şi la li-
niile de acces de la plăcile turnante, curăţarea se va face com-
plet, adică pînă la stratul de balast.
în dreptul coloanelor hidraulice, a hidranţilor, a robi-
netelor etc ca şi la aparatele de cale centralizate, se va pro-
ceda eventual la spargerea gheţii pentru a evita deraierea
materialului rulant şi a nu împiedica funcţionarea dispoziti-
vului de manevrare a macazurilor.
Evacuarea zăpezii se face în mod organizat prin încăr-
carea acesteia în vagoane izolate sau în trenuri de lucru şi
descărcarea în linie curentă.
în activitatea desfăşurată pe tot timpul iernii, pentru
menţinerea în bune condiţii a circulaţiei trenurilor, perso-

127
naiul de întreţinere în colaborare cu personalul celorlalte
ramuri, trebuie să respecte prevederile din „Instrucţia pen-
tru preîntîmpinarea şi combaterea înzăpezirilor la calea fe-
rată", precum şi a tuturor ordinelor date de organele superi-
oare în timpul acţiunii.
14.2. MIJLOACE DE APĂRARE CONTRA INUNDAŢIILOR

Pericolul inundaţiilor provocate de topirea bruscă a ză-

pezilor, mai ales după iernile cu ninsori abundente sau ape
provenite din ploi abundente, revărsări de rîuri etc. care
afectează la un moment dat stabilitatea căii, a terasamentelor,
podurilor şi altor lucrări de artă, trebuie să fie în atenţia per-
manentă a personalului de întreţinere, pentru că, de prompti-
tudinea măsurilor luate depinde siguranţa şi regularitatea
circulaţiei trenurilor.
In acest scop, personalul de întreţinere trebuie să aibă
în supraveghere punctele periclitate ca : terasamente amenin-
ţate de afuierea şi eroziunea apelor, terasamente inundabile,
poduri provizorii, poduri definitive în curs de construcţie,
poduri boltite şi podeţe tubulare cu secţiune de scurgere insu-
ficientă, terasamente nestabile şi neconsolidate, alte lucrări
de artă şi de apărare ameninţate cu afuierea.
In timpul ploilor torenţiale, personalul de linie trebuie
să ia o serie de măsuri şi să folosească mijloace de inter-
venţie astfel : revizori cale, şefi echipă, picher, etc. vor fi mo-
bilizaţi pentru revizia şi supravegherea continuă a punctelor
periclitate, luînd măsurile necesare pentru asigurare»a circu-
laţiei şi stabilind condiţiile de circulaţie a trenurilor, pe care
le vor aduce la cunoştinţa staţiilor interesate în conformitate
cu „R.E.T.,, şi „Instrucţia pentru restricţii de viteză şi în-
chideri de linie".
Pentru a preîntîmpina acţiunea primejdioasă a apelor şi
în special a celor de primăvară, se iau anumite măsuri, dintre
care cele mai importante sînt :
— Se curăţă de zăpadă şanţurile de apărare şi cele de
scurgere, iar gheaţa, atunci cînd există, se sparge cu tîrnăcopul
şi se aruncă afară.
— Se curăţă de zăpadă sau gheaţă deschiderile tuburilor
de scurgere şi a podeţelor înecate sau deschise.
—• La podurile mai mari, se procedează la spargerea ghe-
ţurilor în jurul infrastructurii, spargheţurilor şi sferturilor de

128
con. aşa încît ridicarea şi scurgerea sloiurilor să nu producă
deteriorări-
— La podurile cu infrastructura din lemn, a căror palee,
căsoaie sau spargheţuri, micşorează simţitor albia de scurgere,
în afară de spargerea gheţii în jurul podului, trebuie să se
facă sfărîmarea ei manual sau cu explozivi şi pe o distanţă pînă
la 250 m în amonte şi 100 m în aval. Aceste operaţii se fac de
organe de specialitate şi sub strictă supraveghere.
•— Se curăţă de zăpadă porţiunile de platformă şi ta-
luzurile unde există pericol de alunecare a terenurilor.
-— Toate aceste lucrări trebuie executate, în primul rînd,
în punctele ameninţate şi ele trebuie terminate înainte de în-
ceperea dezgheţului.
In perioada scurgerii apelor de primăvară sau a inun-
daţiilor din cursul anului, scurgerea apelor în punctele ame-
ninţate trebuie supravegheată cu atenţie, stabilindu-se în caz
de nevoie chiar un serviciu de tură al personalului de linie.
In afară de măsurile preventive enumerate, atunci cînd
prin producerea inundaţiilor, apele încep să acţioneze asupra
elementelor căii, se iau anumite măsuri eficace pentru opri-
rea sau limitarea distrugerilor şi anume :
— Folosirea de saci umpluţi cu pămînt sau pietriş, înşi-
raţi pe banchetă, în lungul liniei, pentru a opri spălarea balas-
tului atunci cînd apele se revarsă din şanţurile de scurgere.
Acest sistem se foloseşte şi pentru apărarea taluzurilor.
— Crearea unor rigole de scurgere între traverse, prin
scoaterea balastului în anumite puncte, unde apa strînsă de
o parte a căii tinde să treacă în partea cealaltă, ameninţînd
astfel spălarea în întregime a balastului. Eventual, dacă vi-
teza de scurgere este mare, se introduc între traverse jghea-
buri de lemn care împiedică antrenarea balastului şi a tera-
samentului.
— Aruncarea de anrocamente, a unei cantităţi de blocuri
de 50 - 1 000 kg pentru a opri distrugerea bazei terasamen-
telor, subspălarea fundaţiilor, dislocarea sferturilor de con,
datorită vitezei de scurgere a apelor la poduri, podeţe, tuburi
de scurgere etc.
— Fixarea de snopuri de fascine pe malul apei, plute
din traverse vechi, pentru anihilarea acţiunii valurilor asu-
pra talazurilor.

129
 Distrugerea eu explozivi de către specialişti a ză-
poarelor pentru deblocarea podurilor de sloiuri.
Dacă totuşi,, cu toate măsurile luate se produc unele ru-
peri de linie, trebuie ca trecerea trenurilor să fie imediat
asigurată cel puţin cu o viteză redusă, terasamentele spălate
fiind înlocuite provizoriu cu alte materiale : stive de traverse,
anrocamente etc.
Punctele ameninţate de acţiunea distructivă a apelor vor
trebuie să fie studiate cu atenţie, executîndu-se din timp toate
lucrările preventive cum ar fi : adîncirea sau lărgirea şan-
ţurilor de scurgere sau de apărare, ridicarea platformei liniei,
sporirea deschiderilor anumitor podeţe sau construirea altora
noi, curăţirea albiilor, consolidarea taluzurîlor, repararea con-
strucţiilor de apărare a malurilor, curăţirea drenurilor col-
matate.
în cadrul acţiunii de preîntîmpinare şi combatere a inun-
daţiilor, un rol important îl are organizarea şi aprovizionarea
depozitelor de intervenţie, constituite din materiale, unelte şl
utilaje care în permanenţă trebuie să fie complete şi în bună
stare de funcţionare.
De asemenea, trebuie acordată mare atenţie ia stabilirea
şi organizarea echipelor de intervenţie, instruirea acestora
conform „Normelor departamentale de protecţie a muncii-în-
treţinerea căii voi. 5 ed. 1968" pentru fiecare punct ameninţat,
asigurarea şi verificarea mijloacelor de comunicaţie telefonică
la punctele la care s-au produs avarii, asigurarea punctelor
ameninţate cu personal de supraveghere şi conducere, pregă-
tirea în perfectă stare a trenurilor de intervenţie şi în caz de
necesitate chiar a trenului de ajutor, care se va deplasa ime-
diat pentru restabilirea circulaţiei-
De modul cum este organizată supravegherea şi infor-
marea precisă asupra evoluţiei apelor la punctul periclitat,
depinde luarea din timp a măsurilor celor mai indicate pen-
tru evitarea acţiunii distructive a apelor şi menţinerea cir-
culaţiei trenurilor în condiţii de siguranţă.
în acţiunea desfăşurată pentru apărarea contra inunda-
ţiilor, se vor respecta prevederile din „Instrucţia pentru pre-
întîmpinarea şi combaterea inundaţiilor şi apărarea contra
gheţurilor".

130
 TABLA DE MATERII

Pag-

Introducere 3
1. Scopul întreţinerii curente a căii. Condiţii ce se impun pen-
tru c a o linie d e cale ferată s ă ţie bine întreţinută . . . 5
2. Verificarea şi măsurarea caii 6
3. Şine defecte. Verificarea şi depistarea şinelor defecte aflate
în cale . . 9
3.1. Ruperea şinelor în cale 9
32. Procedee adoptate I n cazul ruperii şinelor . . . . 12
4. Măsurarea uzurii şinelor, a Înclinării şinelor şi a curbelor . 13
4.1. Măsurarea uzurii şinelor IU
4.:!. Măsurarea înclinării şinelor . . . . . . . 14
4.3. Măsurarea curbelor 14
5. Unelte, dispozitive şi maşini pentru executarea lucrărilor de
linie 115
5.1. Unelte şi mijloace pentru transportul materialelor de
cale şi a personalului de linie 16
&.a. Unelte pentru prelucrarea, pregătirea şi reeondiţionarea
materialelor de cute 17
5.3. Unelte pentru lucrările propriu-zise de întreţinere . 20
5.4. Mijloace pentru semnalizarea căii 22
5.5. întreţinerea, verificarea şi păstrarea sculelor şi uneltelor 24
5.6. Mijloace mecanice pentru executarea lucrărilor de între-
ţinere a liniei 24
6. Deranjamentele căii 33
7. Prevenirea deranjamentelor liniei 40
8. Organizarea lucrărilor de întreţinere curentă (în linie cu-
rentă şi în staţie). Recepţia lucrărilor 44
8.1. Executarea lucrărilor de întreţinere la linie pentru în-
lăturaref defectelor 48

.131
i
Pag

8.2. Reparaţia periodică a liniei 65

8.2.1. Calea c u joante . 6 5
8.2.2. Calea fără joante 69
O. Executarea lucrărilor de întreţinere la aparatele de cale 70
C f^ ( ^ î ) înlocuirea izolată a pieselor componente la un aparat
^— de cale 72
8.5. Montarea unui aparat de cale 79
8.6. Repararea materialelor de cale 83
9. Reparaţia radicală, refacţia şi consolidarea liniei . . 89
9j1. Reparaţia radicală . . . . . . . . 89
9.2. Refacţia liniei 94
9.3. Consolidarea liniei 99
10. Condiţii speciale de lucru pe timpul temperaturii ridicate
la calea fără joante şi la calea tu joante . . . . 1 0 0
10.1. Calea fără joante 100
10.2, Calea cu joante 101
11. Particularităţi privind rectifiuarea ecartamentului şi nivelu-
lui liniei prin adaosuri, întreţinerea căii pe porţiunile elec-
trificate şi a căii în curbe 103
12. Repararea cocoaşelor (umflăturilor) de îngheţ . . . .117
13. Gospodărirea materialelor de cale, sortarea materialelor de
cale recâştigate, depozitarea şi 'întreţinerea materialelor . . 122
14. Apărarea liniilor de cale ferată contra înzăpezirilor şi contra
inundaţiilor 124
14.1. Mijloace de apărare a liniilor contra înzăpeziri'lor . . 125
14.1.1. Organizarea sistemului informaţional pe timp de
iarnă 126
14.1.2. Mijloace de intervenţie „ .126
.14.2. Mijloace d e apărare contra inundaţiilor . . . . 128

Redactor responsabil : NORMA NICULESCU

Tehinareidiaotior : EUGENIA NEDEDCU
Coli editoriale : 7,74. Coli de tipar 1: 8,25. Apărut :
1973. Hîrtie scris IA 61X88/16 p/m A=304B4/1972.
C.Z. = 625.17
Lucrare executată suib oomarala mir. 18 ta
întreprinderea Failgnaficâ ..Tiparuil" str. Ftafartfca
de Chibrituri nr. 9—11. Bucureşti. Republica
Socialistă România

ipt
 B R A Ţ A/T.Uţ CI
la lucrarea "C&lăuaa şefuliil/de echipă do la întreţinerea aătl"

Pag. Kîodul Za loc de i Se va c i t i t

63 12 de sus lo m l o na

lo2 17 de joa balansată tala stată

lo5 15 âe sus desfăşurarea desfacerea

'Hi. l u & z r * w f i A '

>