Numele, prenumele elevului:Mereuta Nichita

Evaluare sumativă, la istoria românilor și universală, în clasa a XI-a

Subiectul I
Sursa A ,,Trecutul nostru, Măria ta, a putut credem, asigura deja pe toate Puterile garante asupra
scopului ce urmărim; faptele noastre în evenimentele prezente le vor dovedi la toate, și mai ales
puternicilor noștri vecini Rusia și Austria, că politica noastră este numai o politică de conservațiune și
dacă ne deslipim astăzi cu totul și pentru totdeauna de Turcia este ca să nu mai resimțim efectele
convulsiilor sale; dacă luăm armele, este ca să răspundem agresiunilor ei...”
Discursul lui I C Brătianu, 1877
Sursa B ,,În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de
sine stătătoare. Avem domn de sine stătător. (…) Așa dar, domnilor deputați, nu am cea mai mică
îndoială și frică de a declara în fața reprezentanțiunei naționale că noi suntem o națiune liberă și
independent (…). Noi trebuie să dovedim că avem conștiința misiunei noastre, trebuie să dovedim că
suntem în stare să facem și noi sacrificii pentru ca să păstrăm această țară și drepturile ei pentru copiii
noștri și această misiune în momentele de față este incredintata fratilor si fiilor nostril care mor la
hotare…”
Discursul lui M Kogălniceanu
Sursa C ,,Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuințele armatei ruse, de transportul său,
precum și pentru satisfacerea tuturor trebuințelor sale, cad naturalmente în sarcina Guvernului Imperial.
2. Guvernul Majestății Sale, Imperatorul tuturor Rusiilor se obligă a menține și a se face a se respecta
drepturile politice ale Statului Român, astfel cum rezultă din legile interioare și tratatele existente,
precum și a menține și a apăra integritatea actuală a României.”
Convenția româno-rusă, 4 aprilie 1877
N Item
r.
1. Explică, reieșind din contextual sursei A, noțiunea Război de independență. Argumentează răspunsul.
_Prin Războiul de Independență înțelegem participarea Principatelor Unite Române la conflictul ruso-
turc, desfășurat între anii 1877-1878, în urma căruia România a obținut independența de stat și a alipit
Dobrogea.Drept urmare replicile ne confirma”_ scopului ce urmărim”de a deveni o tara libera si de a dovedi
„puternicilor noștri vecini Rusia și Austria, că politica noastră este numai o politică de conservațiune „ _ sa nu mai
fie sub controlul Turciei”_ ne deslipim astăzi cu totul și pentru totdeauna de Turcia”,” nu mai resimțim efectele
convulsiilor sale”
______________________________________________________________________
2. Determină, din sursa A, punctual de vedere al autorului cu referire la cauzele intării României în Războiul din 1877-
1878.
_Intarirea Rominii in Razboin se subantelege prin”_ luăm armele “cu scop de aparare in potriva Turciei” ca să
răspundem agresiunilor ei...”si de a obtine victoria mult asteptata de a fi o tara independenta, deoarece “_resimțim
efectele convulsiilor sale“.____________________________________________________________________

3. Identifică, în baza sursei B, punctual de vedere al autorului sursei față de intrarea în război.
“să dovedim că suntem în stare să facem și noi sacrificii pentru ca să păstrăm această țară și drepturile ei
pentru copiii noștri”

4. Exprimă-ți argumentat opinia despre importanța Războiului de independență.

_   Desi Romania devenise un stat modern dupa  anul 1866,depindea totusi de ImperiulOtoman printr-o vasalitate
 formala.Faptul cel mai neplacut era ca Romania nu  avea dreptul sa aiba ambasade si nici sa incheie
tratate  international.Romania a incercat deseori sa obtina independenta pe cale diplomatica,insa Imperiul Otoman
era de neclintit.Ultima incercare a avut locul in anul   1876,la initiative lui Mihail Kogalniceanu .Atunci a devenit
evident ca numai calea armelor a  ramas Solutia.Inceputul Razboiului de Independeta romanesc a avut un  context
destul defavorabil:1875 se declanseaza o noua etapa a“crizei Orientale”.
Razboiul se incheie in  februarie 1878 prin Victoria rusilor si romanilor.In urma razboiului,se incheie mai intai un
tratat la San Stefano(cartier al Istambulului),unde doar Rusia si Imperiul Otoman participa la discutii.In urma
acestui tratat,Rusia obtine o mult prea mare putere asupra zonei Balcanice si de aceea   se solicita reluarea
discutiilor la Berlin,unde participa mai multe  tari,printre care si Romania(I.C Bratianusi M.
Kogalniceanu).Prevederile pentru Romania erau identice cu cele din tratatul de la SanStefano.Prin acest tratat este
recunoscuta independent Romaniei,dar Rusia obtine cele trei   judete din sudul Basarabiei.Ca recompense,romanii
primesc Dobrogea,luata in stapanire romana inca din timpul lui Mirceal cel Batran.De asemenea,tratatul de la
Berlin a recunoscut si independent Serbiei si autonomia Bulgariei.
 
5. Exprimă-ți argumentat opinia dacă a respectat Imperiul Rus obligațiile față de România asumate prin Convenția din
1877, citând sursa B.
In 1876 armata Rusa doreste sa  trimita trupe in ajutor,Romanii fiind “cu legaturi rupte” considera acest eveniment
unul favorabil  pentru obtinerea independentei  si incearca sa faca o  alianta cu Rusia datorita faptului ca “Avem
domn de sine stătător”.Ca urmare,se incheie o Conventie militara prin care Rusi a putea sa treaca armata
prin  Romania spre Balcani,in scop favorabil pentru Rominia “facem și noi sacrificii “subintelegem ca a fost
ajutata si nu luptau singuri. La trecerea armatei ruse  pe teritoriul romanesc(1877),turcii bombardeaza localitatile
romanesti din N  Dunarii:Coraboa,Calafat,Giurgiu etc.Ca urmare,romanii bombardeaza si ei localitatile de la N de
Dunare.” fratilor si fiilor nostril care mor la hotare .Reese din cele expuse ca Imperiul rus siar fi indeplinit
angajamentul stabilit.

6. Apreciază rolul lui Carol I în istorie. Argumentează răspunsul.

Regele Carol a fost descris drept o persoană rece. Datorita lui Rominia a obținut independența deplină
față de  Imperiul Otoman,dupa razboiul de independent ruso-turc 1877-1878..Armata Romina avindul ca
lider efectiv
A dus intrevederi cu țarul Alexandru al II-lea și marele duce Nicolae,   a obtinut victoria de la
Plevna,ulterior trupele lui Carol au participat în ianuarie 1878 la luptele de la   Smârdan  care a fost
cucerit la 12/24 ianuarie 1878, precum și de la  Vidin  care a fost,și acesta, cucerit de trupele române.  e
asemenea, consolidarea unirii  Moldovei  cu  Țara Românească, eliminarea relativei „șubrezimi” și a
pericolelor ce amenințau continuu mărețul act al   Unirii  de la  5  -  24 ianuarie  1859, precum și intrarea
țării în rândul națiunilor suverane, prin proclamarea României ca regat, în anul   1881, au fost toate
urmări directe ale  Războiului de independență, confirmat de sus-numitul  Tratat de la Berlin.Prestigiul
intern și internațional a fost consolidat și de reglementarea la succesiunea tronului prin „pactul de
familie” încheiat la 17 mai 1881 prin care era declarat succesor   Ferdinand, nepotul după frate al lui
Carol.Tot în timpul domniei lui Carol I, în   1913, în urma celui de-al doilea război balcanic, terminat
prin  Tratatul de la București, din  1913, România obține partea de sud
a  Dobrogei,  Cadrilaterul  (viitoarele județe Durostor și Caliacra) de la  Bulgaria.

Subiectul II
Sursa D. ,,Art. 1 Înaltele părți contractante își făgăduiesc reciproc pacea și prietenie, precum și
abținerea de la orice alianță și de la contractarea oricărei obligații care ar fi îndreptate împotriva uneia
dintre ele (...). Art. 5 Dacă pacea uneia dintre înaltele părți contractante ar fi amenințată (...) înaltele
părți contractante se vor informa la timp despre măsurile militare care ar trebui luate în eventualitatea
unei acțiuni comune. Ele se obligă ca de acum înainte, în toate cazurile de participare comună la un
război, să nu încheie armistiții, păci sau tratate, decât după o prealabilă înțelegere reciprocă.”
Tratat încheiat la 20 mai 1882 între Germania, Austro-Ungaria, Italia
Nr. Item

1. Numește cu alt termen istoric Tratatul încheiat la 20 mai 1882. Argumentează răspunsul cu trimitere la cunoștințele anterioare.
 Tripla Alianță  sau Puterile Centrale, cum mai este cunoscută, a fost încheiată între Germania, Austro-Ungaria și Italia, astfel
luând naștere una dintre cele mai faimoase alianțe din întreaga istorie.Alianța a fost încheiată la inițiativa cancelarului  Otto von
Bismarck  fiind, inițial, una de ordin defensiv, adică doar în cazul în care  Franța  ar fi atacat pe unul din membrii acesteia, ceilal
ar fi fost nevoiți să intervină și să declare război Franței.

2. Indică cauza semnării unui astfel de document. Numește un bloc politico-militar rival celui stabilit prin tratatul din
1882. Argumentează răspunsul cu trimitere la cunoștințele anterioare.
a)La baza acestei alianțe stă tratatul secret negociat de von Bismarck cu   Austro-Ungaria  în  1879, care sporea puterea în zonă
a celor două state. Austro-Ungaria câștiga un aliat puternic în lupta de rezistență dusă împotriva expansionismului rusesc, iar
Germania devenea și mai puternică în cadrul eventualelor conflicte cu Franța, refăcută după încheierea războiului din 1870-
1871._________________________________________________________________________ _________________________
b)Semnarea de tratat între ceilalți 3 poli de putere europeni,  Marea Britanie,  Rusia  și  Franța, a unei serii de tratate
bilaterale, numite Antanta, menită să contracareze pretențiile puterilor din Tripla
Alianță.____________________________________________
________________
Subiectul III
Utilizează sursele și cunoștințele anterioare pentru a redacta, într-o pagină, un eseu cu tema: Politica
externă a României: direcții și strategii.
În textul tău Scor
Vei expune ideile de baza unui plan logic care să includă introducere, cuprins, concluzii; L0123
Vei utiliza corect termeni și concepte istorice, repere cronologice și spațiile specifice L01234
perioadei studiate;
Vei integra critic informațiile din sursele propuse; L0123
Vei formula argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de vedere științific și L0123456789
vei susține opinia proprie referitoare la tema propusă;
Vei explica relații cauză-efect (cel puțin două); L01234
Vei aprecia rolul istoric al marilor personalități (cel puțin una). L012
Sursa A. ,,Viitorul României stă în munca ei spre a trage din avuțiile imense ce le posedă. Interesul vă
este de a deveni un stat puternic la Marea Neagră (...) deveniți dar de acum un element de producție,
deveniți un element de civilizațiune, de ordine, și prin aceasta veți ajunge a domina peninsula
Balcanică.”
Cancelarul Germaniei Otto von Bismarck, 1883
Sursa B. ,,Nu urmărim să provocăm Rusia. Voim chiar să facem tot ce este cu putința noastră pentru a
evita un război cu ea. Dar față de premejdia care ne amenință din partea puternicii Rusii avem nevoie de
sprijinul Puterilor Centrale.”
Regele României Carol I, 1888
Sursa C. ,,Rectificarea actualei frontiere, adică transformarea sa în frontieră strategică, este singura
condiție care ne asigură posesia Dobrogei și care șterge orice motiv viitor de conflict între noi și vecinii
noștri.”
Prim-ministrul României Titu Maiorescu, 1813
Obţinerea independenţei de stat pe câmpul de luptă, va fi confirmată de marile puteri până în
1880. Apoi, după mai multe vizite în Germania ale domnitorului şi ale lui I.C. Brătianu s-au
reglementat  succesiunea la tron  şi  acordarea titlului de rege lui Carol I.  Devenind regat din
1881, România îşi va spori prestigiul pe plan internaţional . Fiind totuşi un stat slab, ca
majoritatea statelor balcanice, mai ales după înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia, România trebuia
să-şi caute un aliat puternic, care să-I garanteze integritatea teritorială.Rusia, din aliat, a
devenit duşmanul României ameninţând-o chiar cu ocuparea, iar când s-a trasat granite cu
Bulgaria în sudul Dobrogei, totul s-a făcut în detrimentul României, ajungându-se la
incidentul dintre trupele române şi ruse de la Arab Tabia. O apropiere de vecinul de la răsărit
nu părea posibilă şi nici nu era dorită de fruntaşii politici români. Franţa era încă în
convalescenţă după dezastru din 1870-1871 şi nu mai era prima putere europeană.

Anglia este în continuare destul de rezervată faţă de România, uneori chiar rece şi datorită
faptului că interesele ei economice nu sunt legate de această ţară. La sfârşitul secolului al
XIX-lea şi începutul celui următor se va apropia de România, datorită petrolului care începe
să fie căutat pe piaţa europeană.

  Germania, prin mâna de fier a lui Bismarck, domină şi controlează politica europeană şi
reuşeşte să menţină Franţa Izolata. Faptul că regele Carol I era german şi era bine primit la
curtea împăratului, îndrepta România spre o alianţă cu Germania. Dar Bismarck condiţiona
alianţa de semnarea, în prealabil, a unei înţelegeri, între România şi Austro-Ungaria,
înţelegere ce era împotriva intereselor româneşti. Divergenţele se datorau încercării
monarhiei dualiste de a controla Comisia Dunării, ca şi politicii de deznaţionalizare a
românilor transilvăneni, războiului vamal declarat României după încetarea Convenţiei
comerciale dintre cele două ţări în 1885 şi încercării de pedepsire de către autorităţile austro-
ungare a memorandiştilor etc. Cu toate că această alianţă este împotriva naturii şi a firii
lucrurilor, pentru a ieşi din starea de izolare şi a găsi un sprijin, România se va apropia
de  Triplia Alianţă.

Tratatul cu Austro-Ungaria a fost negociat de  I.C. Brătianu  cu contele Kalnoky şi  Bismarck.
Premierul roman a refuzat să includă şi cererea de a nu permite pe teritoriul României acţiuni
îndreptate împotriva dublei monarhii şi de a nu sprijini pe românii transilvăneni. Pe   30
octombrie 1883, ministrul român de externe,   D. A. Sturdza, semnează tratatul cu Austro-
Ungaria şi cu Germania. Tratatul este pur defensiv, aliaţii find obligaţi să se ajute numai dacă
unul dintre semnatarii tratatului era atacat. Pentru România, tratatul este benefic, deoarece o
asigura împotriva Rusiei. Reînnoit de mai multe ori, tratatul nu a fost făcut public   şi nu a fost
cunoscut nici măcar de către parlament, ci doar de un cerc restrâns de oameni politici şi de
rege. Pentru acest moment este singura garanţie a României, deoarece Tripla Alianţă, la care
aderase şi Italia, era deja închegată.   La începutul secolului al XX-lea, situaţia internaţională
este însă schimbată. Mai întâi se încheagă al doilea bloc militar,  Tripla Înţelegere, formată
din  Anglia,  Franţa  şi  Rusia. În 1908 Austro-Ungaria anexează Bosnia şi Herţegovina şi
adânceşte procesul de deznaţionalizare în imperiu, prin noi legi care îi afectează şi pe românii
din Transilvania. De asemenea, ea îi acordă sprijin Bulgariei, care doreşte anexiuni teritoriale
în Balcani. Dorind păstrarea status-quo-ului în această zonă, detaşarea României de Austro-
Ungaria şi de  Tripla Alianţă  se face firesc, mai ales că acum exista şi   Tripla
Înţelegere.  Războaiele balcanice  din 1912-1913 au demonstrate cu claritate reorientarea
politicii externe româneşti. În primul război balcanic, purtat în
1912  Grecia,  Serbia şi  Bulgaria  înfrâng  Turcia, iar  România rămâne neutră. Pacea se încheie
la Londra, la 30 mai 1913.__ În 1913 Bulgaria îi atacă pe foştii săi aliaţi, iar acum Turcia este
de partea Greciei şi Serbiei. În război va intra şi România, împotriva Bulgariei şi a politicii
duse de Austro-Ungaria în Balcani. Încheierea păcii la Bucureşti în 1913 arată rolul jucat de
România în zonă, iar Bulgaria, aliatul Austro-Ungariei, este obligată să cedeze Serbiei şi
Greciei părţi din Macedonia, zona oraşului Adrianopol (Edirne) Turciei, iar României
Cadrilaterul (sudul Dobrogei, adică judeţele Dârstor şi Caliacra).

  Distanţarea de  Tripla Alianţă  este evidenţă, chiar dacă la împlinirea vârstei de 70 de ani
Carol I a fost numit feldmareşal al armatei germane. Politica de deznaţionalizare a românilor,
practicată în Transilvania şi sprijinul dat de Dubla Monarhie Bulgariei l-a făcut pe împăratul
german Wilhelm al II-lea să recunoască, în ajunul primului război mondial, că din partea
României se spera cel mult la o neutralitate binevoitoare. Pe de altă parte,   Tripla
Înţelegere  este tot mai interesată de atragerea României de partea ei, prin sporirea
investiţiilor în industria petrolieră, trimiterea unor misiuni militare şi a unor delegaţii în vizită
 la Bucureşti. Vizita ţarului  Nicolae al II-lea  şi a ministrului de externe Sazonov la Constanţa,
unde se întâlnesc cu regele  Carol I  şi cu premierul  I. I. C. Brătianu, a confirmat pe deplin
noua orientare a politicii externe româneşti, orientare mai firească şi mai utilă intereselor
naţionale.

Total puncte__________________ Nota__________________