cuvintul “Cot” ce mai are semnificatia si de “ cot al unui riu” in acest caz concret –cotul riului Cainari. Râul Căinari, care-și are începutul lângă satul Sauca, Dondușeni, străbate Cotova, șerpuind și ținând calea spre râul Răut, al cărui afluent este,la intrare în sat cotește brusc. Mai există o legendă, care pomenește de un călător cu numele Cotovan, care a ales să traiasca aici. Din Istorie. • S. Cotova fondat pe 6 martie 1443, conform unui document bisericesc întocmit în limba slavonă. Peste un veac, la 1528, Voievodul Petru Rareș dăruiește (printr-un act care s-a păstrat)slugii sale, marelui armaș Marco Ciuciuman, trei sate din județul Soroca, printre acestea fiind și satul Cotova. • In 1574 „Petru Voievod dăruiește slugilor sale Petru Codău, Raico și Andronie satul Cotova...” Iar în 1598 altcineva cumpără moșia satului, ca peste alți câțiva ani, prin bunăvoința voievodului Eremia Movilă să fie pomenită Valea Cotovei, ca loc de prisacă, pe care soția lui Ion Golia i-a închinat-o unei mănăstiri... • În hrisoave mai apare o dată importantă din istoria satului meu în 1702 Cotova ajunge în proprietatea mănăstirii Neamț, de la poalele Carpaților... • La mijlocul seculului XIX in sat eru 90 de case si 534 locuitori numarul fiind in crestere pina la 208 case si 1000 locuitori in 1904 .Prin urmare in 1873 satul trece in arenda boerului Constantin Namestnik pe un termen de 5 ani.Cu scop educativ in 1874 se deschide prima scoala primara parohiala cu 41 de elevi. • In timpul razboiului ruso-turc 1877-78 prin sat trecia un drum militar de tranzit. • Prin urmare satul detine la moment Scoala Gimnaziala,Gradinita,Sala de cultura, doua Biserici,Punct Medical,Oficiu Postal ,Zone agricule ,ce dul ca mentinerea buna starii localnicilor.. Amplasaria geografica. • Satul Cotova amplasat in nordul Moldovei,soseaua secundara ce duce de la Drochia la Soroca trece de la 5 km de sat iar statia de caleferata este situata de la o dipartare de 25 km in centrul raional. Localitatea detine un numar de polulatie ~ 4000 de persoane,situat pe valea riului Cainari,afluent pe stinga al Rautului.Situat in apropiere de paduria Visoca si mosiile boerului Stroiescu cu cele doua fintini ce sunt pina in prezent. In drumul de tara ce uneste satele Mindic si Ilicovca cu s.Cotova se afla conacul istoric “Vila Mindic”. • Intraria in sat e mai întâi, în Cartofleanca. Este partea de sat unde acum două veacuri au poposit de prin Carpați niște familii de ucraineni, porecliți „haholi”, veniți cu mâncarea de-acasă – cartofii, care au și servit drept nume de botez cartofleni, așa li se zice până azi. S-au așezat pe o coastă și pe alta a Văii Căinarului, despărțiți fiind de cotoveni prin Izvorul-cel-Mare. • Conform unor legende satul este inpartit in doua regiuni “coreeia”este Cotova de peste riul Cainari si “Valea Fetii “legenda spune ca trecea o nunta prin sat ce a fost inghitita de ape nuntasii si miriasa. Zone Turistice . • Satul detine mai multe izvoare :Izvoarele din Valea Fetii,Izvoarele din Valea Cainarului, izvorul lui moș Pricoche. • Izvorul din centrul satului, așa-zis Izvorul-cel-Mare – monumnt hidrologic ocrotit de stat.De sub dialul de pe malul drept al riului izvorasc o sumedenie de izvoare al caror numar nimeni nul cunoaste fiind un izvor de tip Vulcanic al carui debit este de 60 litri pe secunda.Temperatura apei este constanta +11C ,calitatea este excelenta, izvoarele sunt unite arhitectonic intr-un ansamblu ,albia este pavata cu date de piatra . • Muzeul Fermierului din satul Cotova este singura instituţie culturală de profil din ţară amplasată în aer liber. Vizitatorii pot găsi aici o colecţie inedită de căruţe şi unelte vechi de până la 200 de ani şi pot afla cum prelucrau pământul şi păstrau roada strămoşii noştri. Se află la o distanţă de 12 kilometri de oraşul Drochia şi la aproape 35 de kilometri de oraşul Soroca Concluzie. • Si asa viata continua iar locuiitorii satului Cotova au tot temeiul sa priviasca in viitor cu incredire si optimism .Inainte ii asteapta noi fapte si noi realizari. Bibliografia. • Cartia S.COTOVA -autor. Petru Flocosu. • Articol publec-Claudia Partolia.