Perioadele nasterii

fiziologice
 Perioadele nasterii

I. Dilatatia colului

II. Expulzia fatului

III. Expulzia anexelor fetale ( delivrenta )

IV. Lauzia imediata

 I DILATATIA
 Precedata de faza de latenta
 De la debutul travaliului → dilatatie completa
 Debutul travaliului :
- col sters
- dilatatie 2 cm
- contractii uterine cu caracterele celor de travaliu
 I a) Contractiile uterine
 pe perioade de 10 min la interval de 15 – 30 min
 cu ajutorul cardiotocografului
 se urmaresc :
 frecventa = nr. CUD in 10 min
 intensitatea ( masurata in mm Hg )
 durata
 ritmicitatea
 activitatea uterina se defineste ca produsul dintre intensitatea si frecventa
CUD si se masoara in unitati Montevideo; in cursul travaliului activitatea
uterina inregistreaza valori intre 80 – 250 U.M. ( 3 – 5 CUD in 10 min cu
intensitati de 30 – 50 mmHg )
 activitatea contractila a miometrului este influentata de :
 pozitia parturientei
 paritate
 variatiile fluxului sangvin uterin
 starea psihica, durere
 medicatia administrata
 I b) Stergerea colului si dilatatia
 aprecierea dilatatiei se face prin tact vaginal la intervale de
 4 ore in caz de membrane rupte
 2 ore cand membranele sunt intacte
 urmarirea dilatatiei se inscrie pe un grafic = cervicograma sau curba
Friedman in cadrul careia se descriu :
 faza de latenta – de la aparitia CUD sistematizate pana la 2 cm dilatatie –
dureaza in medie 8 ore (maxim 20 ore la primipare si 14 ore la multipare)
 faza de dilatatie activa – dureaza in medie 3 – 6 ore la primipare si 2 – 4
ore la multipare si care se imparte in:
 faza de acceleratie – pana la 4 – 5 cm
 faza de panta maxima – pana la 8 cm
 faza de deceleratie – intre 8 cm si dilatatia completa (10 cm) – in care
dilatatia isi incetineste cursul (1 cm / h la primipare si 2 cm / h la multipare)
 expulzia – ultima faza a curbei, ce corespunde celei de-a 2-a perioade
a nasterii
 I c) Curba progresiunii prezentatiei in
excavatie
 este lenta in faza de dilatatie activa si inregistreaza o panta de
coborare maxima in faza de deceleratie
 tactul vaginal urmareste raporturile prezentatiei cu aria stramtorii
inferioare ( tuseul masurator al lui Farabeuf ) :
• craniul mobil abia este accesibil degetelor examinatorului (5/5)
• craniul aplicat permite patrunderea cu usurinta a 3 degete intre el si excavatia
sacrata putind fi mobilizat; (5/4)
• craniul fixat permite de asemenea patrunderea a 3 degete intre el si excavatia
sacrata dar mobilizarea nu mai este posibila; din acest moment se poate pune
diagnosticul de varietate de pozitie; (semnu Farabeuf)(5/3)
• craniul este angajat cand marea circumferinta a depasit aria stramtorii superioare
si intre craniu si sacru patrund cu greu 2 degete(5/2)
• craniu coborat – intre sacru si acesta patrunde doar un deget (5/1)
 I d) Starea membranelor
amniotice
 ruperea spontana a membranelor poate fi :
 tempestiva – cand se produce la dilatatie completa sau aproape completa

 precoce – la dilatatie mica ( < 4 – 5 cm )

 prematura – inainte de debutul travaliului ; unii autori folosesc termenul
numai in cazul nasterilor inainte de termen
 daca membranele nu s-au rupt spontan, ruperea lor artificiala la o
dilatatie de 5 – 6 cm favorizeaza de obicei evolutia travaliului

Aspectul LA
 culoare galbena : suferinta fetala cronica
 culoare verde inchis “in piure de mazare” : suferinta fetala acuta
 cand membranele sunt intacte si exista suspiciunea unei suferinte fetale
este indicata amnioscopia pt. vizualizarea LA
 I f) Monitorizarea cordului fetal
 cu stetoscopul obstetrical la interval de 30 min
 monitorizare cardiotocografica
Modificari ale BCF :
1. delunga durata :
a) tahicardia = frecventa cordului fetal > 160 b / min cu o durata > 10 min
 usoara : 160 – 180 b / min
 severa : 180 – 200 b / min
 extrema : > 200 b / min
b) bradicardia = frecventa cordului fetal < 120 b / min cu o durata > 3 min
 usoara : 120 – 100 b / min
 severa : < 100 b / min
2. de durata medie :
a) acceleratii = frecventa > 160 b / min cu o durata < 10 min ( hipoxemie pasagera,
CUD, MAF )
 sporadice
 periodice
b) deceleratii = frecventa < 120 b / min cu o durata < 3 min
 sporadice ( DIP 0 ) – independente de CUD ; associate cu MAF → patologie de cordon
 periodice :
uniforme :
 precoce ( DIP I ) – debuteaza odata cu contractia, frecventa cordului fetal
atingand un minim odata cu varful contractiei
 tardive ( DIP II ) – debuteaza dupa contractie ; semnifica suferinta fetala
neuniforme – variabile : de obicei patologie de cordon
3. de scurta durata = oscilatii ale amplitudinii ( normal intre 5 – 25 b / min )
 I g) Monitorizarea starii materne

 puls, TA la 1 – 2 ore ( TA se masoara in afara

contractiei deoarece in timpul CUD esta de
obicei crescuta )

 temperatura la 1 – 2 ore sau mai des atunci

cand membranele sunt rupte de peste 12 ore
( se adauga si antibioterapia pentru profilaxia
corioamniotitei )

 diureza ( se evita supradistensia vezicii urinare )

 II Expulzia
 Incepe la dilatatie completa si ia sfarsit o data cu nasterea fatului

II a) Contractiile uterine
dureroase
 normal la 1 – 2 min cu o
durata de 50 – 60 sec

 activitatea uterina creste la

250 -400 U.M.
 contractile sunt insotite de
efortul expulziv al parturientei
 II b) Durata expulziei

 normal 40 – 50 min la primipare si 15 – 20

min la multipare

 se considera expulzie prelungita atunci

cand durata acesteia depaseste 45 min –
1h
 II c) Progresiunea prezentatiei
• expulzia se desfasoara in VI faze :
1. coborarea craniului .
2. flexia craniului ,barbia este adus spre toracele fetal.
3. rotatia interna ,intoarcerea gradata a capului de la
pozitia initiala spre sinfiza pubiana.
4. extensia,capul ajuns pe diafragma pevina ,fortele de
expulzie determina extensia anterioara.
5. rotatia externa
6. expulzia propriu-zisa.
 III Delivrenta
 Delivrenta spontana = decolarea si expulzia
placentei si anexelor in totalitate fara nici o
interventie din partea operatorului
 In perioada a III-a (delivrenta) si a IV-a
(postpartumul imediat) se urmaresc :
a ) decolarea si coborarea placentei la orificiul vulvar :
 descensul cordonului ombilical la nivelul introitului vulvar ca
urmare a decolarii si coborarii placentei
 manevra Küstner – la apasarea suprapubiana cordonul ombilical
nu mai ascensioneaza odata cu uterul daca placenta este
decolata
 in mod normal decolarea completa a placentei se produce in 10
– 30 min

b ) sangerarea din cavitatea uterina

c ) starea mamei ( puls, TA )

d ) integritatea partilor moi materne ( vulva, vagin, col )

 IV Postpartumul imediat
 perioada artificial adaugata in cursul
nasterii (Lauza).
 = perioada de consolidare a hemostazei
 2 ore postpartum
 perioada fragila datorita posibilitatii
aparitiei unor hemoragii severe
(perioada marilor hemoragii)