Sunteți pe pagina 1din 7

CONTABILITATEA TREZORERIEI

Trezoreria se compune din ansamblul operaţiilor băneşti şi financiare pe care le efectuează


o unitate patrimonială în scopul asigurării mijloacelor băneşti necesare desfăşurării normale a
activităţii sale. Noţiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune pentru a
face faţă plăţilor cum sunt : numerarul aflat în casieria unităţii şi prin disponibilităţile aflate în
conturi la bănci atât în lei cât şi în valută.” 1
În structura trezoreriei, aşa cum prevăd reglementările în vigoare şi Planul general de
conturi conform cu Directiva a IV-a, se cuprind, în ordinea stabilită prin intermediul acestuia din
urmă, următoarele categorii sau feluri de operaţii :
 titlurile de plasament sunt hârtii de valoare care se pot transforma în disponibilităţi, dintre
care se amintesc : acţiunile şi obligaţiunile şi alte titluri de plasament şi creanţe similare
achiziţionate în vederea revânzării pentru obţinerea unui profit ;
 efectele comerciale primite anterior şi depuse spre încasare sau scontare la bănci;
 disponibilităţile existente în conturi la bănci/casierie, în lei şi în devize;
 creditele bancare pe termen scurt, creditele externe şi cele de la trezoreria statului.

Titlurile de plasament, spre deosebire de cele imobilizate, se achiziţionează de unitate în


vederea unui câştig de capital sau de venit pe termen scurt, de regulă, sub un an. Ele sunt denumite
şi investiţii temporare şi sunt constituite din acţiunile proprii răscumpărate, acţiunile emise de terţi
şi achiziţionate de întreprindere, obligaţiunile proprii răscumpărate, obligaţiunile aparţinând
terţilor şi cumpărate şi alte titluri de plasament.
Altfel spus, plasamentele financiare se efectuează în scopul folosirii, cu caracter temporar,
a disponibilităţilor băneşti (de trezorerie) în operaţiuni speculative la bursa de valori, prin
cumpărarea şi revânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, ceea ce are ca scop obţinerea unor venituri
suplimentare din diferenţele de curs ale acestora.
Disponibilităţile băneşti existente în conturi la bănci, în lei şi în devize, asigură efectuarea
operaţiilor de decontare fără numerar, către alţi agenţi economici, buget, bănci ş.a. Prin utilizarea
conturilor de disponibilităţi se asigură o bună circulaţie a banilor, precum şi efectuarea decontării
drepturilor de creanţă (încasări) şi a obligaţiilor (plăţi). Se reţine că în majoritatea situaţiilor,
încasările sunt mai mari decât plăţile, iar soldul fiecărui cont reprezintă disponibilităţile băneşti pe
care unitatea le deţine la bănci. Există însa şi situaţii în care încasările sunt mai mici decât plăţile,
stabilindu-se un sold creditor care reprezintă creditele acordate de bancă pe bază de contract
încheiat anterior.
Disponibilităţile băneşti în numerar, în lei şi în devize, permit efectuarea decontării
obligaţiilor şi creanţelor cu personalul unităţii şi alte persoane fizice şi, de asemenea, cu alţi agenţi
economici, în cadrul unor limite legale, cu bugetul statului ş.a., respectându-se regulamentul
operaţiilor de casă.
În grupa disponibilităţilor în numerar sunt încadrate şi elementele patrimoniale denumite “alte
valori”, unde se încadrează timbrele fiscale şi poştale, bilete de tratament şi odihnă, tichetele şi
biletele de călătorie.
Efectele comerciale, denumite şi valori de încasat, se referă la diferite titluri de credit, dintre
care se reamintesc: cecul, cambia, biletul la ordin, trata, mandatul şi warantul. Aceste instrumente

1
Contabilitatea Financiară a întreprinderi, Dr. Victor Munteanu, Ed. Lumina Lex, Bucureşti 2003
de plată se emit de către clienţi, care, în contul datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor
(creditorilor) în vederea decontării lor, la termenele stabilite, prin intermediul unităţilor bancare.
Creditele bancare pe termen scurt, credite externe şi creditele de la trezoreria statului asigura
completarea surselor proprii necesare desfăşurării activităţii de producţie, de prestări servicii ş.a.
Pentru creditele care se primesc este necesar să existe o garanţie din partea solicitantului, sub forma
valorilor materiale sau a resurselor băneşti viitoare, sau din partea unui terţ prin care să se asigure
rambursarea datoriilor asumate, precum şi a dobânzilor aferente. Unele conturi de credite pe
termen scurt, pentru export şi pentru nevoi temporare, îndeplinesc funcţia unor conturi de încasări
şi plăţi.
Acreditivele în lei şi devize reprezintă disponibilităţi băneşti rezervate în conturi distincte, la
dispoziţia terţilor, în vederea efectuării plăţilor pe măsura livrării mărfurilor, executării lucrărilor
şi prestării serviciilor.
Avându-se în vedere cele prezentate anterior se poate forma o imagine de ansamblu asupra
categoriilor sau componentelor trezoreriei unităţii patrimoniale.
Trezoreria regrupează ansamblul deciziilor, regulilor şi procedurilor care asigură, la costul
cel mai redus, menţinerea echilibrului financiar instantaneu al întreprinderii, creând fluxuri de
numerar specifice surselor de provenienţă a fondurilor băneşti.

Conturile ce evidenţiază operaţiile de trezorerie se regăsesc în Clasa 5, Conturi de trezorerie, aceasta


fiind împărţită în următoarele grupe:
 50 – “Investiţii financviare pe termen scurt”
 51 – “Conturi la bănci”
 53 – “Casa”
 54 – “Acreditive”
 58 – “ Viramente interne”
 59 – “ Ajustări pentru deprecierea conturilor de trezorerie “
Titlurile de plasament reprezintă active care se regăsesc în categoria valorilor mobiliare.
Valorile mobiliare reprezintă titluri negociabile emise de societăţi comerciale pe acţiuni. Cele mai
importante valori mobiliare sunt acţiunile şi obligaţiunile.
Acţiunile sunt titluri de valoare emise de societăţile pe acţiuni care atestă dreptul de
proprietate al deţinătorului asupra unei părţi din capital de a primi dividende.
Obligaţiunile reprezintă valori mobiliare care conferă posesorului calitatea de creditor al
societăţii care le-a emis şi dreptul de a primi o dobândă pentru suma împrumutată şi de a i se
rambursa la finalul împrumutului întreaga sumă pusă la dispoziţia societăţii comerciale emitente.
Contul 501 “Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” ţine evidenţa acţiunilor deţinute la
entităţile afiliate, cumpărate în vederea obţinerii de venituri financiare într-un termen scurt şi este
cont de activ.
În debitul contului se înregistrează:
 valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor cumpărate de la entităţile afiliate;
 diferenţele favorabile din evaluarea la încheierea exerciţiului financiar, a valorilor
mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată;
 creşterea valorii activelor financiare disponibile pentru vânzare, inclusă direct în capitalul
propriu, în cadrul situaţiilor financiare anuale consolidate.
În creditul contului se înregistrează:
 preţul de cesiune al acţiunilor deţinute pe termen scurt la entităţile afiliate, cedate;
 pierderea reprezentând diferenţa dintre valoarea contabilă a investiţiilor financiare pe
termen scurt şi preţul lor de cesiune;
 diferenţele nefavorabile din evaluarea la încheierea exerciţiului financiar, a valorilor
mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată;
 ajustarea rezervei de valoare justă, urmare a diferenţelor nefavorabile rezultate din
evaluarea activelor financiare disponibile pentru vânzare, în cadrul situaţiilor financiare anuale
consolidate.
Soldul contului reprezintă valoarea acţiunilor deţinute pe termen scurt la entităţile afiliate.
Contul 505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate” ţine evidenţa obligaţiunilor emise şi
răscumpărate, acesta având funcţia contabilă de activ.
În debitul contului se înregistrează valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate.
În creditul contului se înregistrează valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate, anulate.
Soldul contului reprezintă valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate, neanulate.
Contul 506 “Obligaţiuni” ţine evidenţa obligaţiunilor cumpărate, fiind cont de activ.
În debitul contului se înregistrează:
 valoarea la cost de achiziţie a obligaţiunilor cumpărate;
 diferenţele favorabile din evaluarea, la încheierea exerciţiului financiar, a valorilor
mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.
În creditul contului se înregistrează:
 preţul de cesiune al obligaţiunilor deţinute;
 pierderea reprezentând diferenţa dintre valoarea contabilă a investiţiilor financiare pe
termen scurt şi preţul lor de cesiune;
 diferenţele nefavorabile din evaluarea la încheierea exerciţiului financiar, a valorilor
mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.
Soldul contului reprezintă valoarea obligaţiunilor existente.
Contul 509 “Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt” ţine evidenţa
vărsămintelor de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt cumpărate şi este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează:
 valoarea datorată pentru investiţiile pe termen scurt cumpărate;
 diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării datoriilor în valută,
reprezentând vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt, la cursul de închidere a
exerciţiului financiar.
În debitul contului se înregistrează:
 valoarea achitată a investiţiilor pe termen scurt cumpărate;
 diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării datoriilor în valută,
reprezentând vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt, la cursul de închidere a
exerciţiului financiar sau în urma achitării acestora.
Soldul contului reprezintă valoarea datorată pentru investiţiile pe termen scurt cumpărate.
Decontările fără numerar sunt acele operaţii bancare prin care plăţile, respectiv încasările se
fac prin trecerea (virarea) unei dume de bani datorate de debitor (cumpărător sau alt plătitor) din
contul său de la bancă, în contul de la bancă al cărui titular este creditorul (Furnizorul sau alt
beneficiar de drepturi).
Contabilitatea decontărilor fără numerar impune utilizarea mai multor conturi.
Contul 511 “Valori de încasat” ţine evidenţa valorilor de încasat, cum sunt cecurile şi
efectele comerciale primite de la clienţi şi este un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale primite de la
clienţi.
În creditul contului se înregistrează valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale încasate şi
valoarea sconturilor acordate.
Soldul contului reprezintă valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale neîncasate.
Contul 512 “Conturi curente la bănci”, este deschis pe conturi sintetice de gradul II:
 5121 “Conturi la bănci în lei”;
 5124 “Conturi la bănci în valută”;
 5125 “Sume în curs de decontare”;
 5126 “Carnete de cecuri cu limită de sumă”.
Conturile 5121 “Conturi la bănci în lei” şi 5124 “Conturi la bănci în valută” evidenţiază
disponibilităţile băneşti existente în contul de disponibil deschis la bănci în lei şi devize şi
mişcarea acestora ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate
Conturile 5121 şi 5124 sunt conturi de mijloace economice, grupa mijloacelor băneşti, fiind
conturi de activ.
Se debitează cu încasările provenind din:
o sumele încasate în lei şi în devize de la clienţi, sau diverşi debitori, prin creditul conturilor
411 şi 461;
o valoarea creditelor pe termen lung, mijlociu şi scurt, precum şi alte împrumuturi şi datorii
asimilate, primite prin creditul conturilor, 162, 519, 167;
o sumele depuse în lei sau în devize ca aport la capitalul social prin creditul contului 456;
o sumele depuse în conturile de disponibil din încasările în numerar prin creditul contului
581;
o încasările dividendelor pentru participaţiile la capitalul altor societăţi, prin creditul
contului 761.
Se creditează cu:
o sumele ridicate în numerar din cont prin debitul contului 581;
o împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni rambursate prin debitul contului 161;
o rambursarea creditelor primite prin debitul contului 162;
o plata furnizorilor prin debitul conturilor 401 şi 404.
Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei sau în devize.
Contul 519 “Credite bancare pe termen scurt”, evidenţiază creditele bancare pe termen
scurt şi se defalcă pe mai multe conturi sintetice de grad II entitatea ce a acordat creditul, scadenşă
sau garanţii.
Contul 519 “Credite bancare pe termen scurt” este un cont de surse, de pasiv.
Se creditează cu creditele bancare pe termen scurt acordate de o bancă pentru acoperirea
nevoilor temporare, prin debitul contului 512 “Disponibil la bănci”.
Se debitează cu valoarea creditelor restituite la scadenţă, prin creditul contului 512.
Soldul creditor reflectă creditele pe termen scurt nerambursate.
Contul 518 “Dobânzi” ţine evidenţa dobânzilor datorate, precum şi a dobânzilor de încasat,
aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, respectiv disponibilităţilor aflate în
conturile curente, fiind un cont bifuncţional.
Dobânzile datorate şi cele de încasat, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează la
cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare.
În debitul contului se înregistrează dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în
conturile curente şi dobânzile plătite, aferente împrumuturilor primite.
În creditul contului se înregistrează dobânzile datorate, aferente creditelor acordate de bănci
în conturile curente şi dobânzile încasate aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente.
Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor, dobânzile de plătit.
Orice unitatea patrimonială efectuează operaţii de încasări şi plăţi în numerar, prin casieriile
proprii.
Toate operaţiile de încasări şi plăţi în numerar se efectuează numai pe bază de documente
justificativ, respectiv:
 cecul în numerar (pentru ridicarea banilor din contul bancar şi depunere în casierie),
chitanţa (pentru banii încasaţi la facturile de lucrări şi prestaţii de servicii), bonurile şi
centralizatoarele caselor de marcat în cazul încasărilor;
 foaie de vărsământ a numerarului la bancă, chitanţe pentru plăţi, dispoziţii de plată, stat
de salarii, în cazul plăţilor.
Pentru organizarea contabilităţii mijloacelor băneşti aflate în casieria unităţii patrimoniale şi
a mişcării acestora se utilizează contul 531,, Casa”, defalcat pe două conturi sintetice de grad II:
- 5311 “Casa în lei”
- 5314 “Casa în devize”.
Contul 5311 “Casa în lei” este un cont de activ care se debitează prin creditul conturilor:
o 411 “Clienţi”, cu sumele încasate de la clienţi;
o 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”, cu sumele depuse de asociaţi ca aport la
capital;
o 472 “Venituri înregistrate în avans”, cu încasările anticipate în numerar, care privesc
exerciţiile viitoare;
o 581 “Viramente interne” cu ridicările în numerar de la bancă;
o 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” cu încasările în numerar
reprezentând contravaloarea redevenţelor datorate pentru concesiuni, locaţii de gestiune,
etc.
Se creditează prin debitul conturilor:
o 261, 262,263, 269, cu costul titlurilor de participare, titlurilor de portofoliu şi altor titluri
de plasament, achiziţionate sau răscumpărate;
o 401, 404, cu plăţile efectuate către furnizori.
Soldul debitor al contului reprezintă mijloace băneşti existente în casierie.
Contul 5314 “Casa în devize” evidenţiază fiecare valută în parte, în baza actelor justificative
şi a registrului de casă prin care se gestionează valuta respectivă.
Contul 532 “Alte valori” ţine evidenţa bonurilor valorice, timbrelor fiscale Orice unitatea
patrimonială efectuează operaţii de încasări şi plăţi în numerar, prin casieriile proprii.
Toate operaţiile de încasări şi plăţi în numerar se efectuează numai pe bază de documente
justificativ, respectiv:
 cecul în numerar (pentru ridicarea banilor din contul bancar şi depunere în casierie),
chitanţa (pentru banii încasaţi la facturile de lucrări şi prestaţii de servicii), bonurile şi
centralizatoarele caselor de marcat în cazul încasărilor;
 foaie de vărsământ a numerarului la bancă, chitanţe pentru plăţi, dispoziţii de plată, stat
de salarii, în cazul plăţilor.
Pentru organizarea contabilităţii mijloacelor băneşti aflate în casieria unităţii patrimoniale şi
a mişcării acestora se utilizează contul 531,, Casa”, defalcat pe două conturi sintetice de grad II:
- 5311 “Casa în lei”
- 5314 “Casa în devize”.
Contul 5311 “Casa în lei” este un cont de activ care se debitează prin creditul conturilor:
o 411 “Clienţi”, cu sumele încasate de la clienţi;
o 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”, cu sumele depuse de asociaţi ca aport la
capital;
o 472 “Venituri înregistrate în avans”, cu încasările anticipate în numerar, care privesc
exerciţiile viitoare;
o 581 “Viramente interne” cu ridicările în numerar de la bancă;
o 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” cu încasările în numerar
reprezentând contravaloarea redevenţelor datorate pentru concesiuni, locaţii de gestiune,
etc.
Se creditează prin debitul conturilor:
o 261, 262,263, 269, cu costul titlurilor de participare, titlurilor de portofoliu şi altor titluri
de plasament, achiziţionate sau răscumpărate;
o 401, 404, cu plăţile efectuate către furnizori.
Soldul debitor al contului reprezintă mijloace băneşti existente în casierie.
Contul 5314 “Casa în devize” evidenţiază fiecare valută în parte, în baza actelor justificative
şi a registrului de casă prin care se gestionează valuta respectivă.
Contul 532 “Alte valori” ţine evidenţa bonurilor valorice, timbrelor fiscale si poştale,
biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie, tichetelor de masă, a altor valori,
precum şi a mişcării acestora şi are funcţia contabilă de activ.
În debitul contului se înregistrează valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale şi poştale,
biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie, tichetelor de masă şi a altor
valori, achiziţionate.
În creditul contului se înregistrează valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale şi poştale,
biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor valori, consumate şi
valoarea tichetelor de masă acordate salariaţilor. Soldul contului reprezintă alte valori existente.
Pentru evidenţierea operaţiilor de transferuri de disponibilităţi băneşti, între conturile de la
bănci şi casieria unităţii patrimoniale se utilizează un cont de tranzit, 581 “Viramente interne” care
este un cont de activ.
Se debitează cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie, prin creditul
conturilor 531, 512, 541, 542.
Se creditează cu sumele intrate într-un cont de trezorerie dintr-un alt cont de trezorerie, prin
debitul conturilor 531, 512, 541, 542.
Contul nu prezintă sold dacă la sfârşitul exerciţiului sunt debitate toate conturile de
trezorerie destinate să primească mijloacele pentru care au fost făcute viramentele interne.
Acreditivul reprezintă forma de decontare prin care plăţile se efectuează pe măsura livrării
mărfurilor, executării livrărilor şi prestarea serviciilor, dintr-o sumă rezervată din disponibilităţile
băneşti ale plătitorului care este pusă la dispoziţia terţilor, persoane juridice sau fizice la unitatea
bancară unde acestea îşi au contul.
Evidenţa acreditivelor în lei şi în valută se ţine cu ajutorul contului 541 “ACREDITIVE”
care este cont de mijloace băneşti, fiind un cont de activ.
În debitul contului se evidenţiază sumele depuse la bancă la dispoziţia terţilor din conturile de
disponibilităţi băneşti în lei şi/sau devize.
Se creditează cu sumele plătite terţilor.
Soldul debitor reprezintă acreditivele deschise la bănci şi nefolosite.
Evidenţa operaţiilor băneşti realizate prin intermediul unor persoane împuternicite de
unitatea patrimonială se face cu ajutorul contului 542 “Avansuri de trezorerie” care este un cont
de activ.
Se debitează cu sumele virate în contul de avansuri prin creditul conturilor 512 şi 531.
Se creditează cu plăţile efectuate de persoanele împuternicite prin debitul conturilor 300, 301, 371,
401.
Soldul debitor reflectă sumele acordate ca avansuri.
Din grupa 59 “Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie” fac parte
conturile:
591 “Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate”
595 “Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate”;
596 “Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor”;
598 “Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe
asimilate”.
Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa constituirii ajustărilor pentru
pierderea de valoare a investiţiilor financiare la entităţi afiliate, obligaţiunilor emise şi
răscumpărate, obligaţiunilor şi a altor investiţii financiare şi creanţe asimilate, precum şi a
suplimentării, diminuării sau anulării acestora, după caz. Conturile din această grupă sunt conturi
de pasiv.
În creditul conturilor din grupa se înregistrează valoarea ajustărilor pentru pierderea de
valoare a conturilor de trezorerie, constituite sau suplimentate, după caz.
În debitul conturilor din grupa se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea
ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie.
Soldul conturilor reprezintă valoarea ajustărilor constituite pentru pierderile de valoare,
existente la sfârşitul perioadei.

S-ar putea să vă placă și