Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROFESOR-PAVEL MARIOARA
ŞCOLA GIMNAZIALĂ SCOARŢA, GORJ
1
al Uniunii Europene este şi el publicat in cele 23 de
limbi oficiale. Într-o Europă care va rămâne
întotdeauna multilingva, învăţarea limbilor străine
deschide numeroase oportunităţi către o carieră mai
bună, şansa de a locui, lucra sau studia în altă ţară sau
pur si simplu de a călători. Limba vorbită devine parte
integrantă a identităţii şi bagajului cultural al unei
persoane.Învăţarea limbilor străine contribuie la
înţelegere altor popoare şi culturi, est o modalitat de a
combate xenofobia, rasismul si intoleranţa.
Cunoaşterea unei limbi străine este importanţa pentru
a te descurca în viaţa deoarece limba este cel mai
important mijloc de comunicare şi de înţelegere cu
semenii tăi. Tinerii absolvenţi termină o facultate cu
o bună cunoaştere a limbilor de circulaţie
internaţională, dar, dacă nu există interes personal
pentru mai mult, doar studiile din scoală nu sunt
suficiente. Sentimentul de competenţa lingvistica este
destul de crescut deoarece cerinţele sistemului sunt
reduse. În afară de facultatea de profil (Facultatea de
Limbi Straine) şi de unele facultăţi care ţin cursurile
în engleză sau franceză, în fapt, nivelul de limbă
straină este scăzut în raport cu cerinţele angajatorilor.
Cu ocazia Zilei Europene a Limbilor Străine, Jan
Figel, Comisarul European pentru educaţie, pregătire
profesională, cultura si multilingvism, a declarat:
“Potrivit unui proverb slovac:”‘Numarul de limbi
2
străine pe care îl cunoşti îţi arată de câte ori eşti
om.” Deoarece sondajul de opinie ne arată că
probabilitatea ca un subiect să vorbească o
limbă straină creşte o dată cu reducerea vârstei
acestuia, sunt convins că tânăra generaţie de azi va
contribui pe deplin la îmbogăţirea societăţii europene
multilingve. Limba franceză gaseşte un teren deosebit
de favorabil în Muntenia şi Moldova, mai ales după
revoluţia din 1789. În 1813, la Academia domnească
de la Iaşi, Gheorghe Asachi predă un curs de
matematici în limba franceză, pe care apoi îl va preda
în româneşte. Dupa cum se ştie, începutul secolului al
XIX-lea reprezintă şi triumful învăţământului în limba
română. În programul şcolilor româneşti figurează
însă la loc de cinste sşi predarea limbilor străine
moderne.Uniunea Europeană susţine un numar de
acţiuni şi programe în favoarea învăţării şi predării
limbilor străine. De exemplu, prin programele
Socrates si Leonardo da Vinci, Comisia Europeană
investeşte peste 30 de milioane euro pe an, în proiecte
practice ce stimulează entuziasmul studenţilor de
limbi străine şi al profesorilor lor.
Bibliografie :
Roman, Dorina- La didactique du francais langue
etrangere,
3
Editura Umbria, Baia Mare, 1994
http://2005.informatia.ro/Ziua_Europeana_a_Limbilor
_Straine-111876
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limbile_Uniunii_Europe
ne
http://www.unibuc.ro/ro/predareanvarea_limbii_româ
ne_ca_limbi_strine
www.edufle.org