REZUMAT

Teoria separaţiei puterilor în stat delimitează trei componente ale puterii în

stat: puterea legislativă, executivă şi judecătorească.
Ţinînd cont de această prevedere, trebuie să remarcăm că puterea executivă
reprezentată prin intermediul Guvernului se remarcă prin poziţia sa multi
dimensională, ocupînd şi un loc bine determinat în ierarhia autorităţilor publice, de
unde şi necesitatea existenţei unui raport dintre aceasta şi administraţia publică.
Actualitatea temei. Lucrarea subliniază rezultatul utilizării procedeelor de
tehnică legislativă, pentru a concretiza principiile de organizare şi activitatea
Guvernului, precum şi modului de conlucrare a acestuia cu administraţia publică.
Dezvoltarea societăţii noastre este caracterizată în mare parte de evoluţia
activităţii Guvernului Republicii Moldova, de eficienţa căreia depinde dezvoltarea
tuturor sectoarelor economiei naţionale.
Actualitatea temei este reprezentată prin studierea modului de organizare a
activităţii Guvernului, precum şi a sferei de atribuţii cu care a fost investit şi pe
care trebuie realizate eficient.
Ea este importantă atît din punct de vedere teoretic, cît şi practic, necesitînd
evedinţerea anumitor noţiuni specifice: puterea executivă, Guvern, controlul
exercitat de Guvern asupra administraţiei publice.
Ştim cu toţii că această temă este una foarte puţin valorificată. Din acest
considerent ea reprezintă un interes deosebit pentru generaţia actuală care doreşte
să scoată în evidenţă , prin intermediul cercetării, un nou aspect a ceea ce numim
Guvern, precum şi evidenţierea delimitărilor conceptuale dintre Guvern şi alte
autorităţi publice.
Gradul de investigare a temei. Anumite aspecte ştiinţifico-practice, privind
noţiunea de Guvern se regăsesc atît în lucrările autorilor autohtoni, cît şi de peste
hotare, în special din Franţa şi Romania.
O imprtanţă remarcabilă a au publicaţiile de drept administrativ autohtone,
printre autorii cărora se enumeră Ion Creangă, Maria Orlov, care fac o
caracteristică generală a instituţiei Guvernului, însă atrag o insuficientă atenţie
aspectelor privind organizarea activităţii, atribuţiile şi actele Guvernului Republicii
Moldova, nemaivorbind de faptul că nici unul din autori nu se referă în detaliu la
responsabilitatea Guvernului în domeniul administraţiei publice.
Literatura românească se remarcă prin lucrarea autorului Ioan Vida, Puterea
executivă şi administraţia publică,care a constituit fundalul principal al lucrării de
faţă.
În această publicaţie se conţin referiri atît la noţiunea de Guvern cît şi la
celelalte aspecte enunţate pe larg în conţinutul tezei.
 Ioan Alexandru analizează noţiunea de Guvern sub un aspect pur teoretic,
descriind noţiunea şi modalităţile de formare a Guvernului în Romania.
Dintre autorii români se mai remarcă: Alexandru Negoiţă cu lucrarea Drept
administrativ, Cezar Manda şi Corneliu Manda- Dreptul colectivităţiilor locale,
Mircea Preda cu lucrarea Drept administrativ, Eugen Popa- Autonomia locală în
România şi Mari instituţii ale dreptului administrativ, Virginia Vedinaş- Drept
administrativ şi instituţii politico-administrative, Stelian Ivan, Mihai Bădescu,
Aureliu Neagu- Administraţie publică.
Bineînţeles lista poate fi continuată şi cu alţi autori care au avut o contribuţie
considerabilă în acest domeniu.
Scopul şi obiectivele tezei. Scopul tezei îl prezintă studierea complexă şi
comparativă a modalităţilor a organizării activităţii şi responsabilităţii Guvernului
Republicii Moldova.
Obiectivele lucrării:
- determinarea conceptului şi esenţiei puterii executive în Republica
Moldova;
- evidenţierea clară a modalităţii de formare a Guvernului şi adoptare
a actelor de către acesta;
- cercetarea domeniilor de activitate şi sferei de atribuţii ale
Guvernului.
Suportul metodologic al lucrării. Studiul de faţă a fost efectuat utilizîndu-
se un suport metodologic rigid, care conţine în sine metode atît de ordin practic cît
şi teoretic. Dintre metodele practice remarcăm: metoda observaţiei a avut o
importanţă deosebită la investigarea temei prin intermediului studierii legislaţiei în
domeniu precum şi literaturii de specialitate.
Metoda comparaţiei a fost utilizată în vederea cercetării abordărilor privind
puterea executivă, cît şi formele acesteia în diferite state ale lumii.
Metoda structurală a favorizat scoaterea în evidenţă a modalităţilor de
organizare şi funcţionare a Guvernului, precum şi clasificării atribuţiilor acestuia.
Metoda funcţională a influienţat mersul determinării direcţiilor de activitate
şi atribuţiilor Guvernului în Republica Moldova.
Metodele teoretice au avut şi ele un grad de aplicabilitate sporit după cum
urmează: metoda analizei este metoda care a favorizat acumularea cunoţtinţelor
teoretice ce vizează tema abordată şi încadrarea lor într-un studiu bine
fundamentat.
Metoda istorică a permis scoaterea în evidenţă a evoluţiei instituţiei
Guvernului în Republica Moldova şi factorii care au determinat această evoluţie.
În lucrare au mai fost utilizate metode ca: metoda inducţiei şi deducţiei,
metoda analizei şi sintezei.
 Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. În calitate de noutate ştiinţifică
în lucrare se analizează noţiunea de Guvern în toată esenţa sa, organizarea şi
responsabilitatea acestei instituţii, care vizează numai raporturi intersubuiective, nu
este doar o prescripţie general-abstractă şi tipică ci prevede şi raporturile de
subordonare ale administraţiei publice faţă de Guvern.
Caracterul de noutate a temei investigate constă în demonstrarea faptului că
nu există un studiu consacrat acestei teme în literatura de specialitate. În lucrare
sunt abordate o serie de probleme cu caracter provocator-ştiinţific, asupra cărora
autorul îşi expune opiniile ştiinţifice.
Structura tezei. Lucrarea este structurată în introducere, trei capitole,
concluzii şi bibliografie.
Guvernul Republicii Moldova asigură, conform Constituției, realizarea
politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației
publice. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile
constituționale, având la bază un program de guvernare acceptat anterior de către
parlament. Acesta este alcătuit dintr-un lider numit prim-ministru, un prim-
viceprim-ministru, viceprim-miniștri, miniștri și alți membri stabiliți prin lege
organică.
Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului, exercită
conducerea generală a administrației publice și este responsabil în fața
parlamentului.
Guvernul se formează în următoarea componență: prim-ministrul, prim-
viceprim-ministrul, viceprim-miniștrii, miniștrii și alți membri stabiliți prin lege.
Membri ai guvernului pot fi numai persoanele care dețin cetățenia Republicii
Moldova și au domiciliul în țară.
Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor
parlamentare, desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul
pentru funcția de prim-ministru, în termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de
încredere al parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a
Guvernului. Președintele Republicii Moldova, în baza votului de încredere acordat
de parlament, numește guvernul. În termen de trei zile de la data numirii
guvernului, prim-ministrul, viceprim-miniștrii, miniștrii și ceilalți membri ai
Guvernului depun individual, în fața Președintelui Republicii Moldova, jurământul
al cărui text este prevăzut la art.79 alin.(2) din Constituție. În caz de remaniere
guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele Republicii Moldova revocă
și numește, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.
Guvernul își exercită mandatul din ziua depunerii jurământului de către membrii
lui în fața Președintelui Republicii Moldova și pînă la validarea alegerilor pentru
un nou Parlament.
 Guvernul este responsabil în fața Parlamentului pentru activitatea sa și cel
puțin o dată pe an, ține în fața Parlamentului o dare de seamă despre activitatea sa.
Membrii guvernului sînt obligați să răspundă la întrebările formulate de deputați
referitor la activitatea Guvernului și a organelor din subordinea lui în modul
stabilit. Guvernul examinează deciziile comisiilor Parlamentului vizând activitatea
Guvernului și a organelor din subordinea lui, comunică comisiilor rezultatele
examinării deciziilor sau măsurile luate pe marginea lor. Ședințele Guvernului se
desfășoară după caz, dar nu mai rar decît o dată pe trimestru. Ordinea de zi a
ședințelor Guvernului se aprobă de acesta la propunerea Prezidiului Guvernului.
Prezidiul Guvernului. Pentru coordonarea activității interne a Guvernului
și în scopul aprobării proiectului ordinii de zi a ședințelor Guvernului, se formează
Prezidiul Guvernului din care fac parte prim-ministrul și viceprim-miniștrii.
Ședința Prezidiului Guvernului se convoacă de Prim-ministru și se consideră
deliberativă dacă la ea participă toți membrii Prezidiului. În cazul absenței unui
viceprim-ministru, acesta va delega pentru participare la ședință cu drepturi depline
un alt membru al Guvernului. Deciziile în cadrul Prezidiului Guvernului se adoptă
prin consens.
Demisia. Guvernul (in corpore), dar și fiecare membru al guvernului, are
dreptul să demisioneze din propria inițiativă. Demisionarea prim-ministrului
conduce la demisionarea guvernului în componență deplină. Cererea de demisie a
prim-ministrului și a întregii componențe a guvernului se prezintă Parlamentului,
care se pronunță asupra ei. Cererile de demisie a unor membri ai Guvernului se
prezintă Prim-ministrului și se aduc la cunoștința Președintelui Republicii
Moldova.
Guvernul își dă demisia în cazul în care:
1. Parlamentul și-a exprimat neîncrederea în Guvern conform art.106 și
1061 din Constituție;
2. Prim-ministrul a demisionat sau a decedat;
3. A fost ales un nou Parlament (la prima lui ședință).
Exprimarea votului de neîncredere Guvernului. Parlamentul, la
propunerea a cel puțin o pătrime din deputați, poate exprima vot de neîncredere
Guvernului. Exprimarea neîncrederii Guvernului se hotărăște cu votul majorității
deputaților.
Atribuțiile Guvernului. În cazul exprimării votului de neîncredere de către
Parlament, în cazul demisiei Primului-ministru sau în cazul alegerii unui nou
Parlament, Guvernul în exercițiu (demisionar) îndeplinește numai funcțiile de
administrare a treburilor publice pînă la depunerea jurămîntului de către membrii
noului Guvern.
 În perioada în care este demisionar, Guvernul este limitat numai în dreptul
său de asigurare a realizării politicii externe și de inițiativă legislativă în domenii
ce implică elaborarea și aprobarea unor noi programe de activitate.
Principalele atribuții ale Guvernului:
1. asigură transpunerea în viață a legilor, indiferent de domeniul reglementat de
acestea;
2. exercită funcția de conducere generală și control asupra activității organelor
centrale de specialitate;
3. realizează programele de dezvoltare economică și socială a țării;
4. asigură securitatea statului și a cetățenilor lui, îndeplinind funcții de
administrare a treburilor publice;
5. întreprinde orice activitate de conducere și gospodărire în chestiuni ce
privesc întreaga societate.
În vederea realizării atribuțiilor stabilite, Guvernul:
1. aprobă hotărîri și dispoziții în vederea executării legilor;
2. avizează inițiativele legislative;
3. elaborează și prezintă spre aprobare Parlamentului proiectul legii bugetului
de stat, propune Parlamentului inițiative legislative pentru:
4. realizarea obligațiilor ce rezultă din conținutul legilor și dispozițiilor finale
ale acestora în limita stabilită de cadrul legislativ primar;
5. asigurarea securității interne și externe a statului, menținerea stării de
legalitate, a stabilității sociale, economice, financiare și politice și pentru
evitarea efectelor fenomenelor naturale și ale factorilor imprevizibili care
prezintă pericol public;
6. poate semna acorduri internaționale, atunci cînd semnarea acestora este
necesară pentru executarea legilor adoptate de Parlamentul Republicii
Moldova și/sau acestea sînt necesare pentru asigurarea securității interne și
externe a statului, menținerea stării de legalitate, a stabilității sociale,
economice, financiare, politice și pentru evitarea efectelor fenomenelor
naturale și ale factorilor imprevizibili care prezintă pericol public;
7. emite acte cu caracter individual privind efectuarea remanierilor de cadre.
O atentie deosebita am atras competeței Guvernului în domeniul organelor
de drept. în acest context trebuie să remarcăm că Legea cu privire la Guvern
stabilește clar competențele acestuia în domeniul ordinii de drept 1. În acest sens,
Guvernul nou format, identificîndu-se ca unul minoritar și apolitic își stabilește
cîteva obiective prioritare în domeniul organelor de drept care se rezumă la cîteva
acțiuni concrete, de necesitate urgentă precum:

1
Legea Republicii Moldova cu privire la Guvern nr. 136 din 07.07.2017
 - Implementarea unui set de acțiuni urgente pentru stoparea creșterii
nivelului criminalității grave și deosebit de grave în țară;
- Restabilirea și consolidarea capacităților instituționale și profesionale
ale subdiviziunilor polițienești, prin identificarea și angajarea cadrelor
cu pregătire profesională înaltă;
Elaborarea și implementarea unui plan de măsuri eficiente pentru reducerea
numărului de accidente rutiere.
Pe parcursul cercetării:
 am atras o mare atenţie puterii executive, putere din care face parte şi
Guvernul;
 Am acumulat informaţii privind abordările conceptului de Guvern în opinia
mai multor autori atît din ţară cît şi de peste hotare;
 Am caracterizat procesul de formare a guvernului şi am definit direcţiile
principale de activitate, atribuţiile ale acestuia;
 Am facut claritate în ceea ce priveşte competenţa Guvernului în domeniul
organelor de drept.
Dat fiind faptul că tema tezei de master conţine referiri la o autoritate
publică, de activitatea căreia depinde întreaga dezvoltare a economiei naţionale şi a
societăţii în general sînt necesare unele recomandări în acest aspect:
 Pe lîngă răspunderea politică a Guvernului, pe care o considerăm
insuficientă, legislaţia trebuie să cunoască şi o răspundere juridică
(penală, civilă, patrimonială a administraţiei pentru acte
administrative ilegale) bine conturată normativ, altfel spus, o
responsabilitate ministerială.
 Sînt foarte puţin tratate aspectele ce ţin de actele Guvernului, de
controlul exercitat de Guvern asupra administraţiei publice.
În concluzie trebuie să menţionăm că Guvernul este organul central al
puterii executive, care asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi
exercită conducerea generală a administraţiei publice pe întreg teritoriul ţării şi în
toate domeniile de activitate supuse reglementării legii. La exercitarea atribuţiilor,
guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament, de
normele Constituţiei, ale Legii cu privire la Guvern şi ale altor acte normative în
vigoare.