Evaluarea eficienţei economice

a investiţiilor cu ajutorul

indicatorilor statici
Evaluarea eficienţei economice a investiţiilor se face printr-un sistem de
indicatori care reprezintă o mulţime de informaţii cu referire la activităţile de
investiţii şi de producţie ce cuantifică eforturile, efectele şi compararea acestora.
Indicatorii folosiţi în studiile de fezabilitate pot fi calculaţi la nivel micro sau
macroeconomic, statici sau dinamici, de volum sau de eficienţa economica, generali
sau specifici, tehnici sau economici etc.
Indicatorii care au o folosinţă imediată, datorită uşurinţei în calcul şi puterii de
a oferi informaţii semnificative asupra viitoarei afaceri sunt indicatorii statici:
valoarea investiţiei, investiţia specifica, termenul de recuperare a investiţiei,
randamentul economic al investiţiei, cheltuielile specifice recalculate etc.
Aceşti indicatori au dezavantajul că nu ţin cont de influenţa factorului timp
asupra proceselor investiţionale şi de producţie. Astfel, în calcule, se consideră că
indiferent de momentul în care se fac cheltuielile sau se obţin veniturile importanţa
banilor este aceeaşi. Or, este cunoscut că importanţa banilor investiţi, care este data
de profitul adus într-un interval de timp, depinde de momentul la care sunt investiţi,
de nivelul eficienţei economice a activităţii unde au fost cheltuiţi, de viteza de rotaţie
a cestora etc.
Acest fapt impune ca după o evaluare preliminară a eficienţei economice (prin
intermediul indicatorilor statici) sa se calculeze si indicatorii dinamici, care vor
completa informaţiile iniţiale si vor sta la baza fundamentării deciziei de investiţii.
Următoarele studii de caz vor reflecta modul în care pot fi folosiţi indicatorii
statici, de volum sau de eficienţă economică la evaluarea proiectelor de investiţii
(studii de oportunitate, prefezabilitate, fezabilitate etc.).
A. Studii de caz rezolvate
1. Societatea comerciala „Coca-Cola" S. A. Bucureşti, producătoare de
produse răcoritoare, are la dispoziţie două variante-de investiţii, în vederea realizării
unei linii tehnologice de producţie pentru băuturi răcoritoare tip „Coca-Cola"
îmbuteliate în sticle de 2 L. Sa se fundamenteze variantele de investiţii cu ajutorul
indicatorilor statici de eficienţă economică şi să se aleagă varianta optimă,
cunoscând ca cele două variante propuse în vederea realizării obiectivului economic
se caracterizează prin indicatorii prezentaţi în tabelul următor :

Nr. U.M. Variante

I II
1. Investiţia totală mii. lei 540095 701300

1
2. Capacitatea de producţie mii baxuri 2350 3255
3. Cheltuieli anuale de lei/bax. 65650 63950
producţie
Venitul anual din producţia
4. mii. lei 232025 310195
de bază
5. Durata de funcţionare ani 15 15
Indicatorii ce caracterizează variantele de investiţii

a) Investiţia totală este un indicator de volum care cuantifică efortul investiţional

total făcut pentru realizarea obiectivului. Relaţia de calcul este :
It = Id + Icol + Icon + SMC + Pi+ Pc, în care:
It reprezintă investiţia totala;
Id, Icol, Icon - investiţia directă, colaterală,conexă;
SMC - stocul de mijloace circulante necesar la prima dotare;
PI- pierdere de profit ca urmare a scoaterii din circuitul economic a resurselor
financiare alocate pentru finanţarea investiţiei;
Pc - pierdere de profit ca urmare a scoaterii temporare din folosinţă a unor capacităţi
de producţie în vederea modernizării;
Volumul total de investiţii pentru cele două variante este :
ItI = 540095 mii. lei
ItII = 701300 mii. Iei
Cum investiţia totală este un indicator de volum ce cuantifică efortul, se va
alege acea variantă pentru care efortul este minim, respectiv varianta I.
Acest indicator este un indicator de volum si nu se poate alege varianta optima
numai prin prisma mărimii lui (este posibil ca varianta II, care presupune o investiţie
totală mai mare, să asigure achiziţionarea unor utilaje mai performante care să
conducă la diminuarea semnificativă a cheltuielilor anuale de producţie şi implicit la
creşterea profitului anual, a productivităţii muncii, a veniturilor anuale, calităţii
producţiei etc.). De aceea este necesar sa se calculeze şi alţi indicatori care să ia în
discuţie atât eforturile cât şi efectele.
b) Investiţia specifică exprimă efortul investiţional făcut pentru obţinerea unei
unităţi de capacitate, exprimata fizic (bax) sau valoric (lei).
In acest caz vom folosi ambele situaţii în care capacitatea de producţie este
exprimata atât fizic, cât şi valoric, folosind relaţiile ;
Si = Iti/qhi
Si’ = Iti/Qhi, în care;
Si - reprezintă investiţia specifică în funcţie de capacitatea fizică (exprimata în
baxuri);
Si’ - investiţia specifică în funcţie de capacitatea valorică (exprimată în lei);
qh i ,Qhi - capacitatea exprimata fizic (q h i) sau valoric (Qhi);

2
i - varianta de investiţie.
înlocuind în relaţiile de calcul indicatorii de volum prezentaţi, rezulta:
Si = It i / q h i I= 540095000000 / 2350000 = 229827 l ei/bax
Sn = lt n / q h i II = 701300000000 / 3255000 = 215453 lei/bax
Trebuie menţionat că în calculele de eficienţa" economică a investiţiilor, în
documentaţiile de investiţii, Qhi, semnifica atât capacitatea de producţie exprimată în
lei cât şi valoarea producţiei sau venitul anual ce se va obţine din producţia de bază,
la varianta i.
In acest caz investiţia specifică va fi :
SI’ = ItI/ QhI = 540095/232025 = 2,33 lei investiţie/1 leu venit
SII’ = ItII/QhII = 701300/310105 = 2.25 lei investiţie/1 leu venit
Se observă că efortul investiţional pentru l bax de sticle este mai mare în
varianta I faţa de varianta II. Acest lucru este valabil şi pentru investiţia specifica
calculată în funcţie de capacitatea de producţie, exprimată valoric. In concluzie, pe
ansamblu, în funcţie de indicatorul investiţia specifică, varianta II este mai eficientă
decât varianta I.
c) Termenul de recuperare, exprimă perioada de timp în care se recuperează
investiţia din profitul anual. Relaţia de calcul este :
Ti = Iti/Phi în care :
Phi = Qhi - Chi , în care:
Ti - reprezintă termenul de recuperare a investiţiei în varianta i; P hi - profitul
anual în varianta i;
Qhi- veniturile anuale în varianta i;
Chi - cheltuielile anuale de producţie în varianta i;
Iti - investiţia totală în varianta i.
Pentru cele doua variante vom calcula mai întâi profitul anual:
PhI = 232025000000 - 65650 • 2350000 = 77747500000 lei
PhII = 310195000000 - 63950 • 3255000 = 102037750000 lei
In funcţie de indicatorii prezentaţi, înlocuind în formula de calcul a termenului
de recuperare, rezultă :
TI = Iti / Phi = 540095000000 / 77747500000 = 6.95 ani
TII = Iti / Phi = 701300000000 / 102037750000 = 6.87 ani
Se constată că, în funcţie de durata de recuperare a investiţiei, varianta II este
mai eficientă decât varianta I, deoarece investiţia este recuperată într-un timp mai
scurt. In acelaşi timp, în varianta II faţă de varianta I se obţine un profit suplimentar
de 8163020000 lei (0.08 • 102037750000).
d) Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei exprima profitul anual ce
se obţine la l leu investit. Relaţia de calcul este :
ei = Phi/ Iti, în care:
ei reprezintă coeficientul de eficienţă economica a investiţiei în varianta i;
Phi - profitul anual în varianta i.
eiI = Phi / Iti = 0.143 lei profit anual la l leu investit
3
eiII = Phi / Iti = 0.145 lei profit anual la l leu investit
Se observă că varianta II este mai eficienta faţă de varianta I deoarece asigură un
profit anual mai mare la l leu investit.
e) Cheltuieli recalculate exprima efortul total (cu investiţia şi cu producţia) făcut
pentru realizarea investiţiei şi funcţionarea viitorului obiectiv economic. Relaţia de
calcul este :
n
K i  I ti   C hi
i 1
în care:
Ki- reprezintă cheltuielile recalculate în varianta i;
D - durata de funcţionare a viitorului obiectiv.
n
 Chi - cheltuielile totale de producţie (pe întreaga durata de funcţionare a
i 1
viitorului obiectiv economic)
Daca Ch = constant, atunci realaţia de calcul se mai poate scrie :
Ki = Iti + D • Chi
înlocuind în relaţiile de calcul indicatorii de volum prezentaţi, rezulta :
pentru varianta I
KiI = ItiI + D • Chi
ChI = 2350 - 65650 = 154277500 mii lei
Ki = 2854257500 mii lei
pentru varianta II
KiII = ItiII + D • Chi
ChiII = 3255 - 63950 = 208157250 mii lei
KII= 3823658750 mii lei
Varianta I este mai eficienta deoarece prezintă un efort total mai mic (cu
investiţia si cu cheltuielile anuale de producţie). Totuşi, acest indicator este un
indicator de volum (ia în considerare numai eforturile). Este posibil ca în varianta II
sa se obţină o capacitate de producţie fizica mult mai mare sau venituri anuale mult
mai mari faţă de varianta I. De aceea nu putem trage concluzia ca varianta optimă
este varianta I, fiind necesar sa calculam şi indicatori de eficienţa economică.
f) Cheltuieli specifice recalculate exprimă efortul total (cu investiţia şi cu producţia)
făcut pentru a obţine o unitate de capacitate fizica (ki) sau valorică (ki’). Formulele
de calcul sunt următoarele :
n
K i   q hi Dacă qh = constant => ki = Ki / (D x qhi)
i 1
n
K i'   Q hi Dacă Qh = constant => k| = KI (D • Qhi )
i 1
înlocuind în relaţiile de calcul indicatorii de volum prezentaţi, rezultă :
kI= KI / (D • qhI) = 2854257500000/(15 - 2350000) = 80971 lei/bax
kII = KII / (D • qhII) = 382365B750000/(15 • 3255000) = 78313 lei/bax

4
 In funcţie de cheltuielile specifice recalculate, stabilite în funcţie de
capacitatea de producţie exprimată fizic, varianta II este mai eficientă. Pentru a
surprinde însă şi influenţa structurii producţiei (Qh i x QK n) trebuie calculat acest
indicator şi în funcţie de capacitatea de producţie exprimată valoric.
kI= Ki / (D * QhI) = 2854257500000 / (15 • 232025000000) =
= 0.8201 lei efort total/1 leu producţie
kII = KII / (D*QhII) = 3823658750000/(15* 310195000000) = 0.8217 lei efort total/1
leu producţie
Se observa ca indicatorul cheltuielile specifice recalculate, calculat în funcţie
de capacitate de producţie exprimată valoric, este mai favorabil în varianta I. Ca
urmare, pe ansamblul acestui indicator, putem considera varianta optimă, varianta I,
deoarece surprinde, aşa cum am spus, şi influenţa structurii producţiei.
g) Randamentul economic al investiţiei exprimă profitul final (realizat după
recuperarea investiţiei) ce se obţine la l leu investit. Formula de calcul este
următoarea :

n
 Phi  I ti
Ri  h 1 în care;
I ti
Ri reprezintă randamentul economic al investiţiei în varianta i.
Daca Phi - constant => RI = D * Ph i/It i - l
înlocuind în relaţiile de calcul indicatorii de volum prezentaţi, rezultă i
RI = 15 77747500000/540095000000 - l = 1.159 lei profit final /l leu investit
RII = 15 • 102037750000/701300000000 - l = 1.182 lei profit final /l leu investit
In funcţie de randamentul economic, varianta II este mai eficienta deoarece
asigură un profit final mai mare la fiecare leu investit.
In concluzie, pe baza analizei tuturor indicatorilor, se poate aprecia că varianta
optimă este varianta II.
2. Societatea comerciala „Harplast" are la dispoziţie două variante de investiţii ce
vizează construirea unei linii tehnologice de producere a celulozei şi hârtiei. Să se
fundamenteze varianta optimă de investiţii cu ajutorul indicatorilor statici de
eficienţă economică cunoscând că cele două variante propuse se caracterizează prin
indicatorii prezentaţi în tabelul următor
Nr. Indicator U.M. Variante
I II
1. Investiţia totala (It) mld. lei 400 430
2. Capacitatea de producţie (qh) mii baxuri 530 560
3. Cheltuieli anuale de producţie (Ch) mii lei/bax 550 620
4. Venituri anuale Qh) mld. lei 460 610
5. Durata de funcţionare (D) ani 8 10

5
 Pe durata de realizare a obiectivului, investiţiile vor fi
eşalonate astfel:
Varianta I Varianta II
Anul 1 20% Anul l 25%
Anul 2 30% Anul 2 25%
Anul 3 507. Anul 3 50%
Tabel Eşalonarea investiţiilor
După cel de-al doilea an de realizare se vor da parţial în folosinţă capacităţi de
producţie caracterizate prin următorii indicatori:
Nr. Indicator U. M. Varianta 1 Varianta 2
1. Cheltuieli anuale de mld. lei 125 135
producţie
2. Valoarea producţiei mld. lei 140 160
Tabelul Capacităţile de producţie date parţial în folosinţă
Pentru calculul indicatorilor de eficienţă economică este util sa se determine mai
întâi indicatorii de volum pentru perioada de realizare a investiţiei şi de funcţionare a
viitorului obiectiv economic (tabelele următoare).

Indicatori U.M. d1 d2 D3 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8
Investitia Mld lei80 120 200
totala It
Capacitate de mii
- 227 530 530 530 530 530 530 530 530
prod.(qh) bax
Venituri
mld.lei 140 460 460 460 460 460 460 460 460
anuale (Vh)
Cheletuieli de mld.lei 125 291 291 291 291 291 291 291 291
prod Ch
Profit anual
Ph mld.iei - 15 169 169 169 169 169 169 169 169
Prezentarea indicatorilor pentru varianta I
Indicatori U.M. d1 d2 d3 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8
Investiţia mld.lei 108 108 215 _
Capacitate de mii
- 217 560 560 560 560 560 560 560 560
prod.(qh) box
Venituri
mld.lei - 160 610 610 610 610 610 610 610 610
anuale (Vh)
Cheltuieli de
mld.lei 135 347 347 347 347 347 347 347 347
prod. (C„)
Profit anual
mld.lei - 25 263 263 263 263 263 263 263 263
(Ph)

6
 Prezentarea indicatorilor pentru varianta II ,în tabele s-a notat cu d1, d2, d3 anii
de realizare ai obiectivului şi cu D1... D10 anii de funcţionare a obiectivului.
a. Investiţia specifică exprima efortul investiţional făcut pentru obţinerea unei
unităţi de capacitate exprimată fizic (buc.) sau valoric (lei).
Se foloseşte în condiţiile în care capacitatea de producţie exprimată atât fizic, cât şi
valoric diferă.
I ti  Ppi
Si 
q hi
I ti  Ppi
S' i 
Q hi
Si reprezintă investiţia specifică calculată în funcţie de capacitatea fizică;
S'i - investiţia specifică stabilită în funcţie de capacitatea valorică;
Pp i - profitul parţial (din perioada de realizare) în varianta i;
qhi, Q hi - capacitatea medie exprimată fizic (qhi) sau valoric (Qhi);
Investiţia specifică în funcţie de capacitatea exprimată fizic, va fi :
I tI  PpI
SI = q hI
= 385000000000/530000 = 726415 lei/bax
I tII  PpII
SII = q hII
= 405000000000/560000= 723214 lei/bax
Investiţia specifică în funcţie de capacitatea exprimată valoric va avea următoarele
valori :
I tI  PpI
SI = Q =385000000000/460000000000 = 0.837 lei investiţi/ l leu venit
hI
I tII  PpII
SII = Q hII
= 405000000000/610000000000 = 0.663 lei investiţi/ l leu venit
b) Termenul de recuperare a investiţiei exprima perioada de timp în care se
recuperează investiţia din profitul anual.
I ti  Ppi
Ti 
Phi
în care:
Ti reprezintă termenul de recuperare a investiţiei în varianta i;
Ppi - profitul parţial (din perioada de realizare a investiţiei) în varianta i;
Ph i - profitul anual (din perioada de funcţionare a obiectivului economic) în varianta
i;
înlocuind, în formulele de calcul indicatorii de volum, rezultă:
I ti  Ppi
Ti  = 385000000000/169000000000 =
Phi
= 2.278 ani Tu = (Itn- Ppn) / PMI = 405000000000/263000000000 =
= 1.539 ani
c) Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei exprimă profitul anual ce se
obţine la l leu investit; se calculează cu ajutorul relaţiei:
7
 D
K i  I ti   C hi
i 1
în care:
Ki- reprezintă coeficientul de eficienţă economică în varianta i;
D
 Chi - cheltuielile totale de producţie (pe întreaga durată de funcţionare)
i 1
în varianta i.
In urma efectuării calculelor rezultă :
KI = 2853 mld. lei
KII= 4035 mld. lei
e) Cheltuieli specifice recalculate exprimă efortul total (cu investiţia şi cu
producţia) făcut pentru a obţine o unitate de capacitate fizică (ki) sau valorică (ki’ ).
Ki
ki  D
 q hi  q '
h 1
Ki
ki ' D
 Q hi  Q '
h 1
în care:
q’ şi Q' reprezintă capacitatea de producţie exprimată fizic (respectiv valoric), dată
parţial în folosinţă.
înlocuind în formulele de mai sus indicatorii de volum, rezultă :
KI
kI  D =
2853000000000/4467000 == 639000 lei/buc.
 hI
q  q '
I
h 1
K II
k II  D
= 4035000000000/5817000 = , = 693000 lei/buc.
 q hII  q ' II
h 1

KI
k I ' D
= 853000000000/3820000000000 =0.747 lei efort total/1 leu
 Q hI  Q ' I
h 1
capacitate

K II
k II '  D
=4035000000000/6260000000000 = 0.645 lei efort total/1 leu
 Q hII  Q ' II
h 1
capacitate
f) Randamentul economic al investiţiei exprimă profitul final (realizat după
recuperarea investiţiei) obţinut la l leu investit.

8
 D 
 
  Phi  I ti  Ppi 
R i  i 1 
I ti  Ppi

în care:
R i reprezintă randamentul economic al investiţiei în varianta i.
înlocuind indicatorii de volum din formula de calcul, rezultă :
RI = 1352000000000/385000000000 - l = 2.511
lei profit final/1 leu investit
RII = 2104000000000/405000000000 - l = 4.195 lei profit final/1 leu investit
Interpretare economica:
Pentru a vedea care din cele două variante este optima, vom analiza indicatorii
statici prezentaţi în tabelul de mai sus.
Observam ca în cazul investiţiei specifice în funcţie de capacitatea de
producţie exprimata fizic valoarea mai mare o are investiţia din varianta I. Având în
vedere ca investiţia specifica trebuie să fie minima, rezultă că varianta optima este
varianta I. Deoarece structura producţiei diferă în cadrul celor două variante (Q hI 
QhiI) a fost calculată şi investiţia specifica în funcţie de venitul rezultat din activitatea
de bază (capacitatea de producţie exprimată valoric).
Conform acestui indicator, varianta optima este tot varianta II,
corespunzătoare unui efort investiţional minim la l leu capacitate de producţie, în
consecinţă, pe ansamblul acestui indicator, varianta optima este varianta II.
În raport de termenul de recuperare este optima varianta II deoarece asigura
recuperarea investiţiei într-un timp mai mic, Io fel ca si coeficientul de eficienţă
economică, unde s-a obţinut un profit anual mai mare la l leu investit.
In funcţie de indicatorul cheltuieli recalculate, varianta optimă este varianta I,
corespunzătoare unui efort total minim. Totuşi acest indicator, fiind un indicator de
volum, nu poate indica varianta optimă. In consecinţa s-a calculat indicatorul
cheltuieli specifice recalculate.
Conform indicatorului cheltuieli specifice recalculate, în funcţie de
capacitatea de producţie exprimata fizic, varianta optimă este varianta I,
corespunzătoare unui efort total minim la l unitate de capacitate fizică (bax).
Deoarece structura producţiei diferă în cadrul celor două variante (Qh i * Qh n), l
trebuie calculate cheltuielile specifice recalculate în funcţie de l capacitatea
exprimată valoric. Conform acestui indicator, varianta l optimă este varianta II,
corespunzătoare unui efort total minim l la 1 leu capacitate de producţie. Ca urmare,
pe ansamblul acestui indicator, varianta optimă este varianta II.
Randamentul economic al investiţiei este cel mai important l indicator şi
exprima profitul final (obţinut după recuperarea l investiţiei) ce revine la l leu
investit. Conform acestui indicator, j varianta optimă este varianta II corespunzătoare
unui profit final l mai mare la l leu investit.

9
 în concluzie, analizând toate datele de mai sus, rezulta că j varianta optimă
este varianta II.
3. Compania „OSRAM", producătoare de obiecte de iluminat, l doreşte să
deschidă în România o fabrica de profil, specializată l pe producţia şi
comercializarea lămpilor cu halogen de folosinţa îndelungată. Pentru acest obiectiv
de investiţii, care va satisface l piaţa Europei de Est, dispune de 3 variante
constructive l caracterizate prin următorii indicatori;

Nr. Indicator U. M. Variante

I II III
1 Investiţia totală (It) mld. lei 5500 5100 5500
2 Capacitatea de producţie (q) mii buc. 3500 3300 3900
3 Cheltuieli anuale de producţie Iei/buc. 290000 295000 270000
(Ch)
4 Venitul anual (Vh) mld. lei 2750 2320 2550
5 Durata de funcţionare (D) ani 10 10 10
Indicatorii de caracterizare a variante/or de investiţii
Să se aleagă varianta optima folosind indicatorul cheltuieli recalculate (sub
toate formele de exprimare).
a) Cheltuieli recalculate exprimă efortul total (cu investiţia ;i cu producţia).
Ki = Iti + D+Chi în care:
Ki reprezintă cheltuielile recalculate în varianta i;
Chi - cheltuielile anuale de producţie totale în varianta i.
Vom calcula mai întâi cheltuielile anuale de producţie :
ChI = 3500000 • 290000 = 1015 mld. lei
ChII = 3300000 • 295000 = 9735 mld. lei
ChIII =3900000 • 270000 = 1053 mld. lei înlocuind în formula de calcul a cheltuielilor
de producţie rezultă:
KI = ItI + D-ChI = 5500 * 1015 • 10 = 15650 mld. lei
KII = ItII + D-ChII = 5100 + 9735 -10 = 14835 mld. lei
KIII = ItIII + D-ChIII = 5500 + 1053 • 10 = 16030 mld. Lei

Se observa că varianta cu cel mai mic efort total este varianta II. Dar acest
indicator nu este relevant deoarece capacităţile de producţie (exprimate atât fizic, cât
şi valoric) diferă de la o variantă la alta (este normal ca unei capacităţi de producţie
mai mari sa îi corespundă un efort total mai mare). De aceea este necesar sa
calculăm efortul total ce revine la o unitate de capacitate.
b) Cheltuieli specifice recalculate exprimă efortul total (cu investiţia şi cu
producţia) ce revine la o unitate de capacitate de producţie exprimată fizic sau
valoric.

10
 Ki
ki  în care:
D * q hi
ki reprezintă cheltuielile specifice recalculate, în funcţie de capacitatea de producţie
exprimată fizic;
Ki- cheltuielile recalculate în varianta I
qhi - capacitatea de producţie exprimata fizic în varianta Ii.
înlocuind în formulele de mai sus indicatorii de volum, rezultă :
kI = KI/ (D * qhI) = 15650000/(3500000 - 10) = 447 mii lei/buc.
kII = K II/(D * q hII) = 14835000/(3300000 • 10) = 449 mii lei/buc,
kIII = KIII /(D * q hIII) = 1603000/(3900000 • 10) = 411 mii lei/buc.
Se constată că varianta optimă este varianta III (căreia îi revine un efort total
pe unitatea de capacitate, exprimata fizic, mai mic). Dezavantajul acestui indicator
este ca nu ia în considerare structura producţiei (este normal ca efortul pe unitatea de
capacitate de producţie exprimată fizic să fie mai mare dacă materiile prime folosite
sunt mai bune, personalul este mai bine pregătit etc.).
De aceea trebuie calculat indicatorul în funcţie de capacitatea de producţie
exprimata valoric.
KI
kI  în care:
D * Q hi
K reprezintă cheltuielile specifice recalculate în funcţie de capacitatea de producţie
exprimată valoric;
Ki - cheltuielile recalculate în varianta i;
Qhi - capacitatea de producţie exprimată valoric
în varianta i.
înlocuind în formulele de mai sus indicatorii de volum, rezultă:
kr = KI / (D • QhI) = 15650/(2750 • 10) = 0.560 lei eforttotal /l leu producţie
kII = KII / (b • QhII)) = 14835/(2320 • 10) = 0.639 lei efort
total /l leu producţie
km = Km / (D • QhIII) = 160307(2550* 10) = 0.628 lei efort
total/1 leu producţie
Se constata că varianta optimă este varianta I, căreia îi corespunde cel mai mic efort
total la l leu producţie.
în concluzie, după calculul cheltuielilor recalculate (sub toate formele de
exprimare), varianta optimă este varianta I, conform indicatorului cheltuieli specifice
recalculate raportat la valoarea producţiei. Această forma de exprimare a
cheltuielilor specifice recalculate este cea mai cuprinzătoare, deoarece cuantifică
efortul total, efectele totale şi ţine cont si de structura producţiei.

În vederea îmbunătăţirii activităţii de producţie, societatea comercială „Astral"

S.A., de furnizare a serviciilor de internet şi televiziune prin cablu, îşi propune

11
reducerea cheltuielilor anuale de producţie, pentru care s-au propus trei variante de
investiţii:
Nr Variante
U.M. Existent
I II III
1 Investiţie totală (It) mld. lei - 550 590 550
2 Cheltuieli anuale (Ch) mld. lei 900 820 750 830
3 Durata de funcţionare (D) ani 10 10 10
Tabelul nr. 2.9 Indicatori de caracterizare a variantelor de investiţii Sa se aleagă
varianta optimă pe baza datelor prezentate.
a) Termenul de recuperare a investiţiei. In cazul de faţă (al modernizărilor), termenul
de recuperare exprimă perioada de timp în care se recuperează investiţia din sporul
de profit al variantei de modernizare faţă de situaţia iniţială. Sporul de profit este
generat de reducerea cheltuielilor de producţie.
I ti
Ti 
C h 0  C hi
în care:
T; reprezintă termenul de recuperare în varianta i;
Ch o - cheltuieli anuale de producţie din situaţia
Chi - cheltuieli anuale de producţie din varianta i. înlocuind în formulele de mai
sus indicatorii de volum, rezultă :

TI= ItiI/ (Ch0 - ChI) = 550/(900 - 820) = 6.87 ani

TI= ItiII/ (Ch0 - ChII) = 590/C900 - 750) = 3.93 ani
TI= ItiIII/ (Ch0 - ChIII) = 550/(900 - 830) = 7.85 ani
Conform acestui indicator, varianta optimă este varianta II, deoarece asigură în cel
mai scurt timp recuperarea investiţiei din Sporul de profit. "
b) Coeficientul de eficienţa economica al investiţiei - în cazul modernizărilor,
acest indicator exprimă profitul suplimentar obţinut în varianta modernizata faţă de
situaţia iniţiala, ce revine la l leu investit.
Înlocuind în formula de calcul indicatorii de volum rezultă :
eI = (Cho ~ ChI) / It i = 0,15 lei profit suplimentar/1 leu investit
eII = (Cho - ChII) / It = 0.25 lei profit suplimentar/1 leu investit
eIII= (Cho - ChIII) / It = 0.12 lei profit suplimentar/1 leu
investit
Varianta optimă este varianta II, corespunzătoare unui profit suplimentar maxim
la l leu investit.
c) Cheltuieli recalculate exprimă efortul total (cu investiţia si cu producţia).
Kj = Iti + D-(Chi-Cho), în care:
Ki reprezintă cheltuielile recalculate în varianta i;
Chi - cheltuielile anuale de producţie în varianta î;

12
Cho - cheltuielile anuale de producţie în situaţia iniţială.
înlocuind în formulele de mai sus indicatorii de volum,
rezultă :
KI = ItI+ D • C hiI = 550 + (820 - 900) -10 = - 250 mld. lei
KII = ItII+ D • C hiII = 590 * (750 - 900) -10 = - 910 mld. lei
KIII = ItIII+ D • C hiIII = 550 + (830 - 900) • 10 = - 150 mld.lei
Se observa ca în toate cele trei cazuri rezultatul are valoare negativa. Orice
cheltuială cu semnul minus reprezintă o economie. Prin urmare, se va alege varianta
care are cea mai mare valoare în modul, reprezentând cea mai mare economie.
Conform acestui indicator, varianta optimă este varianta II, corespunzătoare unei
economii maxime.
d) Randamentul economic al investiţiei se va calcula în funcţie de sporul de profit
obţinut pe seama reducerii cheltuielilor de producţie. Relaţia de calcul va fi
următoarea :
Phi * D
Ri 
I ti  1

în care:
Ri reprezintă randamentul economic al investiţiei; A
Phi - sporul de profit obţinut pe seama reducerii cheltuielilor de producţie
(Cho - Chi )
înlocuind în formula de coltul indicatorii de volum, rezultă :
RI = 80 •10/550 - l = 0.5 lei profit final suplimentar/1 leu investit
RII = 150 • 10/590 - l 3 1.5 lei profit final suplimentar/1 leu investit
RIII= 70 • 10/550 - l = 0.27 lei profit final suplimentar/1 leu investit
Se observa ca si în urma analizei acestui indicator, varianta optimă este
varianta II, care asigură cel mai mare profit final suplimentar la l leu investit.
În vederea modernizării unei societăţi comerciale producătoare de detergenţi,
au fost propuse trei variante tehnologice ai căror indicatori sunt prezentaţi în tabelul
următor :
Nr. Indicator U.M. Existent Variante
I II III
1 Investiţie totală (I,) Mld. - 570 790 590
Lei
Mld.
2 Venit anual (Vi,) 591 700 900 957
Lei
Mld.
3 Cheltuieli anuale (Ch) 510 500 590 705
Lei
Indicatori de caracterizare a variantelor de investiţii
Să se determine varianta optimă, luând drept criteriu de eficienţă maximizarea
profitului obţinut la l leu investit, cu ajutorul indicatorilor ce cuantifică acest criteriu.

13
 Indicatorul care cuantifică profitul obţinut la l leu investit este coeficientul de
eficienţa economică a investiţiei, care, în cazul modernizărilor, se calculează astfel:
Phi Phi  Pho
ei  
I ti I ti
în care:
ei reprezintă coeficientul de eficienţă economica a investiţiei;
Ph o ,Phi - profitul anual din situaţia iniţiala, respectiv din varianta i.
Cu ajutorul formulei Ph i = Vh i- Chi vom calcul pentru fiecare variantă în parte :
Pho = 591-510 = 81mld. lei
PhI = 700-500 = 200mld. Lei
PhII = 900 - 590 = 310 mld. lei
PhIII = 957-705 = 352 mld. Lei
înlocuind în formula de calcul a indicatorului rezulta
eI = (200 - 81)/570 - 0.2 lei profit suplimentar/1 leu investit
eII = (310 – 81)790 = 0.29 lei profit suplimentar/1 leu investit
eIII= (252 - 81)/590 = 0.29 lei profit suplimentar/1 leu
investit
Se observa că în varianta II si în varianta III se obţine acelaşi profit
suplimentar la l leu investit. De aceea este necesar calculul indicatorului în forma sa
pentru comparaţii:
Phi Phi  Pho
ei   în care:
I ti I ti  I t 0
Pho, Ito reprezintă profitul şi investiţia din varianta luată drept bază, adică varianta I;
Phi, Iti - reprezintă profitul şi investiţia din varianta i (varianta II sau III).
eI= (310 - 200)/(790 - 590) = 0.55 lei profit suplimentar/1 leu investit suplimentar
eII = (252 - 200)/(590 - 570) = 2.6 lei profit suplimentar/1 leu investit suplimentar
In urma analizei acestui indicator se constată că varianta optimă este varianta
III, în care se obţine un profit suplimentar la l leu investiţie suplimentară mai mare.

Evaluarea eficienţei economice a investiţiilor alocate creşterii

competitivităţii producţiei destinate exportului
Diversificarea formelor de comerţ şi a contractelor externe I constituie
preocuparea principala a echipei manageriale din orice l unitate comercială.
Impactul dintre investiţii şi activitatea de comerţ exterior l se manifesta prin:
• asigurarea unui volum sporit de produse pentru piaţa l externă prin
punerea în funcţiune a unor noi capacităţi de l producţie sau modernizarea,
dezvoltarea şi retehnologizarea celor existente;
• achiziţionarea din import a unor utilaje şi instalaţii pentru i dotarea
unităţilor existente sau a celor nou constituite;

14
 • achiziţionarea din import a unor materii prime sil materiale care nu
se executa în ţară sau care sunt mai l bune şi la preţuri mai reduse decât cele
autohtone;
• realizarea în ţara a unui volum sporit de produse care sol duca la
diminuarea importului;
• constituirea de societăţi mixte, în ţară şi în străinătate; l
• realizarea în ţara a unor societăţi comerciale în întregime! pe bază de
capital străin;
• executarea unor lucrări de construcţii-montaj pestei hotare sau în ţară
dar pentru investitori străini.
Indiferent de forma de manifestare a activităţii de investiţii în comerţul
exterior, la elaborarea documentaţiilor de investiţii trebuie sa se urmărească
asigurarea creşterii eficienţei economice a schimburilor economice internaţionale
practicate de societatea comercială, în întreaga activitate de comerţ exterior, dar în
mod deosebit la obiectivele cu producţie pentru export; trebuie sa se aibă în vedere:
ridicarea calităţii produselor exportate (fiabilitate, durabilitate) concomitent cu
îmbunătăţirea formei de prezentare şi a design-ului; reducerea costurilor de producţie
şi adaptarea produselor româneşti la standardele internaţionale; informarea
producătorilor asupra pieţei mondiale, a orientărilor tehnicii în domeniul respectiv;
efectuarea de studii de marketing, pe feluri de produse şi pe pieţe de desfacere,
îmbunătăţirea activităţii de publicitate; creşterea adaptabilităţii societăţilor
comerciale româneşti la diversele schimbări tehnologice, cerinţe subiective şi
tradiţionale; preferinţe geografice; încheierea de convenţii de vânzare cu termene
variabile în funcţie de tendinţele pieţei mondiale, cu mai mulţi parteneri din ţară sau
străinătate etc.
Activitatea de comerţ exterior este o activitate complexă în care intervin
aspecte diverse, fapt ce impune o analiză atenta, bine documentată, pentru orice
decizie ce se ia în acest domeniu. C)e aceea, pentru evaluarea eficienţei economice
se impune folosirea unui sistem de indicatori de eficienţă economică a investiţiilor.
A. Studii de caz rezolvate
1. Societatea comercială „Apaca" S.A. specializată în industria textila,
pe fabricarea ţesăturilor şi confecţiilor, desfăşoară o activitate de import
export caracterizată de l indicatorii prezentaţi în tabelul următor:
Nr. Indicatori Simbolul U. W. Mărimea
crt. indicatorului indicatorului
1 Producţia fizică destinată qet mii m.p. 5.200
exportului ţesături
qec mii buc. 6000
confecţii
2 Valoarea producţiei Qe mld. lei 11680
destinată exportului, Qe’ mu euro 380000

15
 din care :
- pentru confecţii - mld. lei 9600
mu euro 315000
- pentru ţesături - mld. lei 2080
mu euro 65000
3 Importul anual pentru M mld. lei 2460
producţie M' mii euro 73403.12
4 Importul pentru producţia Me mld. lei 1845
exportata Me’ mii euro 55015.59
5 Cheltuieli materiale pentru Cme mld. lei 4085
jjroducţia exportată Cme' m» euro 150000
6 Cheltuieli nemateriale Cne mld lei 5165
Jientru producţia exportată Cne' mu euro 102000
7 Cheltuieli totale pentru Ce mld. lei 9250
producţia exportata Ce' mu euro 252000
8 Volumul investiţiilor I mld. lei 1450
9 Importul total pentru Ii’ mu euro 81
investiţii
10 Producţia fizică realizată qt mi i m.p. 8.600
ţesături
qc mri buc. 7.200
confecţii
11 Durata de funcţionare a D ani 10
obiectivului

Consiliul de Administraţie doreşte o analiza care sa evalueze eficienţa

activităţii de comerţ exterior a societăţii, prin prisma indicatorilor ce caracterizează
această activitate.
a) Indicatori ca caracter general
Aceşti indicatori caracterizează activitatea de ansamblu a unităţii ce realizează
producţie pentru export şi ei se folosesc nu numai pentru fundamentarea proiectelor
de investiţii, ci şi în activitatea de import-export desfăşurată de firmă.
1. Producţia anuală destinată exportului. Acest indicator poate fi exprimat
în unităţi fizice sau valorice. Exprimarea valorică se poate face în lei sau în valută
(euro, dolari, lire sterline etc.) şi se calculează cu ajutorul relaţiei:
n n
Q e   q i p i şi Q 'e   q i p i'
i 1 i 1
Qe şi Q’e-- reprezintă valoarea producţiei destinate exprimată în lei sau
valută;
qi - cantitatea anuală de producţie destinată exportului din
sortimentul i;
16
 pi şi pi’ - preţul unitar, în lei sau valută, al sortimentului;
n- numărul de sortimente ce fac obiectul exportului. Având în vedere
caracterul eterogen al producţiei, ţesături
şi confecţii, producţia anuală destinata exportului, în unităţi fizice, poate fi
exprimată în mod separat, respectiv: 5200 mii m.p. ţesături şi 6000 mii bucăţi
confecţii. Acestei producţii fizice îi corespunde o producţie valorică de 2080 mld. Iei
la ţesături ş de 9600 mld. lei la confecţii. Exprimata în unităţi valutare exportul de
ţesături va fi de 65000000 euro, iar cel de confecţi de 315000000 euro, Pe total
producţia destinată exportului va f de 11.680 mld. lei, respectiv 380000000 euro.
2. Importul anual pentru producţie. Acest indicator exprimă întregul efort ce
trebuie făcut pentru desfăşurarea normală a procesului de producţie în cadrul
obiectivului economic El măsoară, fizic sau valoric, materiile prime, semifabricatele
echipamente tehnice ce se achiziţionează din import pentru realizarea producţiei.
Calculul indicatorului se poate face cu formula:
n n
M   m i p i şi M '   m i p i '
i 1 i 1
în care:
M, M' reprezintă valoarea totală a importului, exprimata în lei sau valută;
mi - cantitatea de materiale sau produse importate din sortimentul i;
pi, pi’ - preţul de achiziţie al sortimentului i, în lei sau valuta.
În cazul analizat importul pentru producţie, este de 2.46C mld. lei, respectiv
73403120 euro. Din aceasta 1.845 mld. lei sunt folosiţi pentru producţia ce va face
obiectul exportului, adică 55015590 euro. Aceste cheltuieli au putut fi împărţite cu
dificultate pe cele doua mari categorii de produse, ţesături şi confecţii, deoarece
există un grad ridicat de intercondiţionare între procesele tehnologice ale produselor
respective. In urma calculelor a rezultat că pentru ţesături este necesar un import de
1.800 mld. lei, respectiv 53415530 euro, iar pentru confecţii numai 660 mld. lei
(19987590 euro). Pentru producţia destinată exportului de ţesături se importă materii
prime în valoare de 1.350 mld. lei, respectiv 41515590 euro, iar pentru confecţii
diferenţa de 495 mld. lei, ceea ce în valută reprezintă 13500000 euro. Pentru o mai
bună vizualizare, indicatorii calculaţi se prezintă într-un tabel separat .
Acest indicator, fiind un indicator de volum, diferă în funcţie de mărimea
capacităţii de producţie, iar pentru asigurarea comparabilităţii între variante se
impune raportarea importului anual la nivelul capacităţii de producţie, aspect realizat
prin indicatorul următor.

Nr. Specificaţia U.M. Mărimea

crt. importului
1 Importul anual total pentru producţie din mld. lei 2460
care: pentru ţesături mii euro 73403.12
mld. lei

17
 pentru confecţii mii euro 53415.53
mld. lei 660
mii euro 19987.59
2 Importul anual total pentru producţia ce mld. lei 1845
va face obiectul exportului, din care: mii euro 55015.59
pentru ţesături mld. lei 1350
41515.59
pentru confecţii mld. lei 495
mu euro 13500
3 Importul anual total pentru producţia ce mld. lei 615
va fi livrată în ţară, din care: mii euro 19040
pentru ţesături mld. lei 450
mii euro 13355
pentru confecţii mld. lei 165
mii euro 5275

Tabelul Importul anual pentru producţie

3. Importul specific pentru producţie. Acest indicator exprima importul ce revine la o

unitate de capacitate de producţie, calculat în lei sau valută cu formulele:
M M'
b şi b' 
q q
în care:
b şi b' reprezintă importul specific pentru producţie, exprimat în lei sau
valuta;
q - capacitatea de producţie.
Referitor la acest indicator, precizăm ca, în general, se urmăreşte ca el să fie
cât mai mic dar în cazul în care efectuarea efortului valutar duce la realizarea unei
producţii de calitate mai bună, competitivă pe piaţa internă şi externă, care asiguri!
încasarea unor sume mai mari de valută prin exportul produselor finite, atunci el nu
mai constituie o restricţie în luarea deciziei de investiţie, prin mărimea sa.
în cadrul societăţii comerciale analizate importul specifici pentru producţie se poate
calcula pentru fiecare categorie de produs finit în parte, pe cele două destinaţii export
şi import, dai nu şi pentru întreaga producţie deoarece nu pot fi însumate cele două
produse finite principale, ţesături şi confecţii. Rezultatele importului specific pentru
producţie se dau tabelul următor. Aceste rezultate nu permit concluzii semnificative
deoarece nu există o baza de comparaţie. Cu toate acestea se constată ca importul
pentru producţia ce va face obiectul exportului la ţesături este mai mare de 259.615
lei/m.p. faţa de 209.304 lei/m.p. cât revenea pentru întreaga producţie.
Nr. Importul specific Valoarea Producţia Mărimea importului
:rt. pentru producţie importului realizata specific

18
 mld. lei mu. m.p. lei/m.p. euro/m.p
mii euro mii. buc. Iei/buc.
euro/buc.

1 Pentru întreaga
producţie:
- de ţesături 1800 8600 209304 .
53415.53 8600 - 6.21
- de confecţii 660 7200 91666.7 _
19987.59 7200 ~ 2.77
2 Pentru producţia ce
face obiectul
exportului:
- de ţesături 1350 5200 259615 -
41515.59 5200 - 7.98
- de confecţii 495 6000 82500 _
13500 6000 - 2.25
3 Pentru producţia ce
se va livra la intern:
- de ţesături 450 3600 125000 -
13355 3600 - 3.71
- de. confecţii 165 1200 137500 -
5275 1200 - 4.39
Tabelul privind evaluarea importului specific pentru producţie

4. Aportul valutar anual. Acest indicator prezintă importanţa deosebită pentru

aprecierea eficienţei economice a t unei activităţi deoarece exprimă încasările pe care
le face l unitatea economică sau agentul economic într-un an de zile. l Aportul
valutar se poate calcula pentru întreaga activitate de l import-export sau pentru
fiecare produs sau grup de produs, prin l relaţia:
A 'v  Q'e  M 'e
în care:
Av' - exprimă aportul valutar;
Qe' - valoarea producţiei destinate exportului, exprimata în l valută;
Me' - volumul importului pentru producţia ce face obiectul! exportului, exprimat în
valuta;
Pentru cazul analizat aportul valutar pe produs şi pe celei două sortimente principale
se prezintă în tabelul de mai jos :
Nr. Specificaţie Valoarea Importul Aportul j
Crt. producţiei pentru valutar
destinate producţia (mii euro)

19
 exportului exportata
(mit euro) (mii euro)
1 Sortimentul ţesăturii 65000 41515.59 23484.41
2 Sortimentul confecţii 315000 13500 301500
3 Total producţiei exportată 380000 55015.59 32498441

Tabelul Aportul valutar pe sortimente şi pe total

Din analiza datelor prezentate în tabel se constată că din aportul valutar total
de 324984.41 mii euro anual numai 23484.41 mii euro revin din exportul de ţesături
ca urmare a ponderii mari pe care o are importul de materii prime în costul total de
producţie. La sortimentul confecţii aportul valutar este mai mare, deoarece
cheltuielile valutare pentru achiziţionarea ţesăturilor nu se regăsesc şi la confecţii, în
acelaşi timp, efectul importului pentru ţesături se regăseşte în special la exportul de
confecţii, acestea fiind de o calitate mai bună şi cu un grad mai ridicat de
competitivitate la export.
5. Aportul valutar specific. Acest indicator se calculează cu ajutorul relaţiei:
A'v
a 'v 
qe
în care:
a’v - reprezintă aportul valutar specific;
qe - producţia destinată exportului.
Aportul valutar specific arata câte unităţi valutare se obţin bucată, un metru
cub etc.).

20
Nr. Specificaţie Aportul Producţia Aportul
crt valutar anual destinată valutar
(mii euro) exportului specific
1 Sortimentul 23484.41 5200 mii m.p. 4.51 euro/m.p.
ţesături
2 Sortimentul 301500 6000 mii buc. 50.25 euro/buc.
confecţii
Tabelul Aportul valutar specific

Şi de această data se constată o eficienţă mai ridicată a exportului de confecţii, 50.25

euro/buc., faţă de exportul ţesăturilor unde fiecare metru pătrat de ţesătură va aduce
în medie un aport valutar de 4.51 euro.
6. Aportul net valutar. Acest indicator exprima valoarea nou creată şi realizată prin
activitatea de comerţ exterior şi reprezintă partea din preţul extern ce se realizează la
exportul unui produs peste valoarea în valuta a materiilor prime si materialelor
din ţară şi din import, a combustibililor şi amortizării etc. Formula de calcul a acestui
indicator este:
unde:
A 'nv  Q 'e  C 'me
A 'nv -reprezintă aportul net valutar;
C'me - cheltuielile materiale exprimate în valută.
Evaluarea în valută a cheltuielilor materiale se face pe bază de calculaţii
analitice, întocmite pentru fiecare produs exportat.
Aportul net valutar s-a calculat numai pentru întreaga producţie, el fiind de
230000 mii euro. Calculul pentru fiecare sortiment în parte necesita evaluări
laborioase, multe din ele având un pronunţat caracter subiectiv ca urmare a
dificultăţii l transformării cheltuielilor interne, exprimate în lei, în unităţii valutare.
7. Profitul în valută. Acest indicator exprimă profitul obţinut în urma
exportului unei anumite cantităţi de produse. Se poate calcula cu ajutorul relaţiei:

Pv'  Q 'e  (C 'me  C 'ne ) în

care:
Pv' reprezintă profitul în valută;
Qe - valoarea producţiei exportate, exprimată în valută;
Cme' Cne’- cheltuielile materiale şi nemateriale, calculate în valută, la preţurile
existente pe piaţa mondială.
Acest indfcator trebuie sa fie cât mai mare si el se poate calcula pentru întreaga
activitate de import-export dar şi pe fiecare produs în parte. Acest indicator poate fi
favorabil pentru unele produse şi mai puţin favorabil pentru altele, el exprimând
eficienţa structurii activităţii de export a unităţii economice. Atât aportul valutar, cât

21
şl profitul valutar se pot stabili pe total activitate de export dar şi pe fiecare produs
sau sortiment ce face obiectul exportului.
In acest caz profitul în valută este de 128000 mii euro.
8. Cursul de revenire brut. Acest indicator exprimă raportul în care se afla
valoarea producţiei la intern faţă de piaţa internaţională, respectiv arată câţi lei-
producţie se exportă pentru a obţine o unitate valutară Mărimea acestui indicator
trebuie sa fie cât mai mică. In cazul în care cursul de revenire brut se situează sub
cursul oficial al valutei respective, în care se face calculul indicatorului, situaţia
poate fi considerată ca buna. Daca nivelul indicatorului este peste cursul de revenire
stabilit la nivelul economiei naţionale, avem de a face cu o activitate cu eficienţa
scăzuta, sub nivelul mediu pe economia naţională. Formula de calcul pentru acest
indicator este:
Qe
Rb 
Q 'e

În care:
Rb- reprezintă cursul de revenire brut;
Qe - valoarea producţiei exportate, exprimată în lei;
Q’e - valoarea producţiei exprimata în unităţi valutare.
Indicatorul astfel calculat exprimă şi raportul în care s găseşte productivitatea
muncii interne faţa de productivitatea muncii pe plan internaţional, la produsele sau
activităţile pentr care s-a calculat cursul de revenire brut. Cu cât nivelu
productivităţii muncii pe plan intern este mai mare decât ce existent pe piaţa
internaţională, cu atât cursul de revenire net v fi mai mic. Şi acest indicator poate fi
calculat pentru întreaga producţie exportata sau pe sortimente de produse care fa
obiectul activităţii de export. In activitatea curenta, aces indicator este cunoscut sub
denumirea de curs valutar si se referă la ansamblul economiei naţionale. Indicatorul
cursul de revenire brut poate fi calculat şi pentru produsele care se importă, Este
normal ca în acest caz el sa fie cu atât mai favorabil, cu cât este mai mare.
Calculul indicatorului s-a făcut atât pe total, cât şi pe două sortimente luate în calcul.

22
Nr. Specificaţie Producţia Producţia Cursul de
crt. exportata exportată revenire bru1
(mld. lei) (mii euro) (lei/euro)
1 Producţia de ţesături 2080 65000 32000
exportate
2 Producţia de confecţii 9600 315000 30476.19
exportate
3 Total producţie 11680 380000 30736.84
exportată
Tabelul Calculul aportului valutar

Producţia ce trebuie exportată pentru a obţine l euro, la nivelul întregii

producţii exportate, este de 30736.84 lei. Situaţia este mai favorabila la sortimentul
confecţii (30476.19 lei pentru l euro) şi mai puţin favorabilă la sortimentul ţesături
(32000 lei pentru l euro). Având în vedere si cursul de referinţă considerat, 35000
lei/euro, se poate aprecia ca situaţia este favorabila, deci producţia la export este
eficientă.
9. Cursul de revenire brut corectat. Acest indicator arată raportul dintre
preţul intern complet de export, exprimat în lei, din care sunt scăzute o serie de
înregistrări repetate sau cu un nivel peste limita normala (profit, prelevări la bugetul
statului), stabilita pentru ramura sau subramura respectivă, si preţul extern franco-
frontiera româna, exprimat în valută. In practica exportului se recurge Io acest
indicator atunci când cursul de revenire brut de export depăşeşte sensibil cursul de
revenire Stabilit Sau cursul de revenire brut aprobat pentru grupa de produse
respectivă. Calculul acestui indicator reflectă mai bine aportul societăţii comerciale
la obţinerea profitului valutar realizat în urma exportului de produse, deoarece
prin el se asigura eliminarea din calculul indicatorului a unui profit exagerat prin
recalcularea preţului complet de export, luându-se în consideraţie preţul intern
al producătorului.
10. Cursul de revenire net. Cursul de revenire brut este puternic influenţat de
mărimea preţului intern al produselor ce fac obiectul exportului. Pentru o mai bună
apreciere a eficienţei economice a activităţii de export se calculează indicatorul
cursul de revenire net care exprima nivelul cheltuielilor, corectate cu cele ale
materiilor prime, ce se fac pentru obţinerea unei unităţi de aport valutar, Formula de
calcul este:
Ce  M e Ce  M e
Rn  
Q e  M 'e A 'v
în care:
Rn reprezintă cursul de revenire net;
Ce - costul producţiei ce face obiectul exportului.

23
 Mărimea acestui indicator trebuie să fie minimă. Şi aceşti indicator se poate
calcula pentru întreaga activitate a unei întreprinderi, pe o perioada" de timp, de
obicei un an, dar şi numai pentru anumite produse sau sortimente de produse.
Acest indicator, pe baza informaţiilor prezentate, se poate calcula numai
pentru întreaga producţie, folosind relaţia a doua, rezultă'.
Se constată un curs de revenire net bun, ceea ce înseamnă! că importul de
materii prime a influenţat pozitiv eficienţii economică a producţiei exportate.
11. Costul actualizat minim. Acest indicator prezinţi importanţă în analiza
comparativă a unor variante de import car(| conţin prevederi diferite cu privire la
condiţiile de plată. Relaţii de calcul pentru acest indicator este: " R.
în care:
n Ph
Ca  

h 1 1  a h
Ph - reprezintă plăţile ce se vor efectua în anul h;

a- coeficientul de actualizare ce corespunde ratei de discontare şi care trebuie

comparat cu coeficientul de eficienţa economica din ramura din care face parte
obiectivul;
h - anul în care se plăteşte suma Ph.
Prin intermediul acestui indicator se compara acele variante care, sub aspect
tehnic, sunt identice, dar diferă prin valoarea echipamentului şi condiţiile de plata
(integral la livrare, în rate lunare pe anumite perioade de timp şi nivelul dobânzii
etc.).
Normal este ca acest indicator sa fie cât mai mic, având în radere momentul la
care se face actualizarea.
b) Indicatori de baza
Indicatorii de baza sunt indicatori proprii procesului irvestiţional pentru
obiectivele cu activitate de comerţ exterior. Prin intermediul lor se asigură legătura
dintre eforturile făcute în domeniul investiţiilor şi efectele obţinute în relaţiile
economice externe. O decizie riguroasă de investiţii se poate elabora numai după ce,
pentru variantele analizate, s-au calculat indicatorii de baza ai eficienţei economice a
investiţiilor. Fiecare dintre aceşti indicatori dezvăluie anumite aspecte ale eficienţei
economice aplicate la procesul investiţional, aceste aspecte fiind în corelaţie unul cu
celălalt, în continuare se prezintă" acest sistem de indicatori.
1. Producţia exportata ce revine la 1000000 lei investiţii. Acest indicator se
calculează în funcţie de producţia anuala" ce urmează a fi exportată, exprimată în
euro sau în lei, cu ajutorul relaţiilor:
' Q 'e Q
V  1.000.000 sau V  1.000.000 e
I I

în care:

24
V’ şi V - reprezintă producţia exportată ce revine la 1000000 lei investiţii;
I - volumul investiţiilor;
Qe’ - producţia exportată exprimată în euro;
Qe - producţia exportata exprimată în lei.
Indicatorul astfel calculat arata câţi euro sau lei producţie se exportă la
1000000 lei investiţii. Uneori, acest indicator se mai exprimă si în funcţie de
producţia fizică ce face obiectul exportului, folosind formula:
qe
Vq  10 6
I
în care:
Vq- reprezintă producţia fizică ce se exportă la un milion lei investiţii;
qe - producţia fizica ce se exportă.
în general, se urmăreşte ca acest indicator sa fie cât mai mare.
Nr. Indicatori Simbol U. M. Valoarea
crt. indicatorilor
1 Producţia exportată Qe mld lei 11680
Qe- mii euro 380000
2 Volumul investiţiilor I mld. lei 1450
3 Producţia exportata la V - 8055172
1000000 lei investiţii V’ - 262
Tabelul Producţia exportată ce revine la 1000000 lei investiţii
Din analiza datelor se constată că producţia exportată ce revine la 1000000 lei
investiţii este de 8055172 lei, respectiv 262 euro. Aceste rezultate nu oferă informaţii
semnificative deoarece nu există o bază de comparaţie, nici în funcţie de structura
producţiei si nici cu alte obiective similare.
In ceea ce priveşte stabilirea indicatorilor în funcţie de producţia fizica qe,
aceasta nu se poate realiza deoarece investiţia se refera la întreaga producţie a
variantei analizate, iar capacitatea fizică nu se poate însuma pentru întreaga societate
comercială, cei doi indicatori, investiţia si capacitatea de producţie, nu sunt
comparabili.
2. Importul pentru investiţii. Pentru realizarea obiectivelor de investiţii
uneori se recurge la importul de utilaje, instalaţii sau unele materii de construcţii
deficitare. Acest import trebuie evidenţiat în documentaţiile de investiţii pentru ca
beneficiarul să aibă o imagine generală a întregului efort investit i o nai, cantitativ si
Structural. Calculul importului total pentru investiţii se face cu ajutorul formulei:
n
I i'   U i Pi
i 1
Ii' - reprezintă importul total pentru investiţii;
Ui - numărul de utilaje, instalaţii etc. de acelaşi fel achiziţionate din import;
Pi - preţul de achiziţie unitar.

25
 Exprimarea indicatorului se face în valută, dar el poate fi prezentat şi în lei, în
special pentru asigurarea comparabilităţii cu situaţia în care achiziţionarea utilajelor
respective se face dini ţară.
Pentru această variantă de investiţii importul total a fost de 81 mii euro, o
sumă relativ mică deoarece practic aici este vorbo l despre o modernizare si nu de
realizarea unui obiectiv nou. În acest caz efortul valutar investiţional a fost orientat
spre j achiziţionarea de aparatură de mecanizare si automatizare al utilajelor
existente şi nu pentru achiziţionarea de noi utilaje, care ar fi fost mult mai
costisitoare.
3. Importul specific pentru investiţii. Indicatorul importul pentru investiţii nu
este semnificativ pentru aprecierea! variantelor de investiţii deoarece este
normal ca pentru uni obiectiv de investiţii cu o capacitate de producţie mai mare sil
efortul investiţional pentru achiziţionarea din import a unorl utilaje sau instalaţii de
lucru să fie mai mare decât în cazul unu capacităţi de producţie mai mici.
Pentru a asigura comparabilitatea variantelor, prin acest indicator, indiferent de
mărimea capacităţii de producţie, se foloseşte indicatori importul specific
pentru investiţii care se poate calcula ci ajutorul relaţiei:
I i' I'
i i'  sau i i'  i
q q*D
în care:
ii’- reprezintă importul specific pentru investiţii;
D - durata de funcţionare a obiectivului.
Indicatorul calculat după prima relaţie exprimă investiţia dii import necesară
pentru realizarea unei unităţi de capacitate! anuală, iar în cazul doi, efortul
investiţional pentru o unitate capacitate, considerată pe întreaga durata de
funcţionare. Din cele două relaţii, a doua este mai semnificativă deoarece compară
efortul investiţional pentru import cu întreaga producţie realizată pe durata de
funcţionare a obiectivului. Indicatorul poate fi exprimat în unităţi valutare dar si în
lei.
In acest caz importul specific pentru investiţii nu a putut fi calculat din
considerentele prezentate mai sus si anume: investiţia se referă la întregul obiectiv
economic, iar capacitatea de producţie se refera la părţi ale societăţii comerciale
(producţia de ţesături şi producţia de confecţii) care, la rândul lor, nu pot fi însumate.
4. Ponderea importului pentru investiţii în totalul investiţiilor, în cadrul indicatorilor
de eficienţa economică a investiţiilor indicatorii de structură ocupă un loc important.
Unul din aceşti indicatori este ponderea importului pentru investiţii în totalul
investiţiilor, indicator ce se calculează cu formula:
Ii
d  100
I
în care:
d - reprezintă ponderea importului pentru investiţii în totalul investiţiilor;
Ii - importul pentru investiţii, exprimat în lei.
26
 Acest indicator se exprima procentual şi arata cât la suta din volumul total de
investiţii provine din import.
Considerând cursul de schimb valutar de 35000 lei pentru un euro rezultă ca
importul pentru investiţii, exprimat în lei, este de 27945OO mii lei. în acest caz
ponderea importului pentru investiţii în totalul investiţiilor este nesemnificativ,
respectiv 0.19%.
5. Importul global. Uneori, achiziţionarea unui volum mai l mare de utilaje,
instalaţii etc. din import asigură realizarea unei j producţii de calitate mai bună
cu materiile indigene sau o l reducere a importului pentru investiţii reclama un
efort sporit l pentru achiziţionarea de materiale, pentru producţie din imporţi
însumarea celor douS categorii de importuri (pentru investiţii şi l pentru producţie)
se face cu indicatorul importul global, care se l poate calcula cu formula:
I 'q  I i'  D * M '
în care:
Iq - reprezintă importul global;
M' - volumul importurilor anuale pentru producţie;
D - durata de funcţionare a obiectivului.
In situaţia analizata importul global, pentru investiţii şi| pentru producţie, este
de 734112.2 mii euro. Se constată că acest efort este dat în special de importul pentru
producţie, de 734031.2 mii euro. Apreciem ca această situaţie caracterizează întreaga
societate economică românească din acest moment când efortul pentru investiţii este
nesemnificativ deoarece există utilaje, clădiri, utilităţi care trebuie numai
modernizate, aduse lai nevoile actuale ale pieţei, fapt ce implică un efort
investiţional foarte mic.
Pentru asigurarea unei ierarhizări a variantelor, în cazul care capacităţile de producţie
diferă, acest indicator trebui^ completat cu indicatorul importul global specific.
6. Importul global specific. Acest indicator exprimă importul global ce
revine pentru obţinerea unei unităţi capacitate a producţiei. Se calculează cu
ajutorul relaţiei:
I 'q
i 'q 
q*D
în care:
iq’ - reprezintă importul global specific si se poate exprima în unităţi valutare sau, în
rare cazuri, în lei.
In acest caz importul global specific nu poate fi calculat datorită limitelor
prezentate mai sus, în special imposibilitatea însumării capacităţilor de producţie,
exprimată în unităţi fizice, la nivelul societăţii comerciale.
7. Aportul valutar anual al investiţiilor. Cu ajutorul acestui indicator se stabileşte
măsura în care investiţia contribuie la realizarea aportului valutar. Modul de calcul al
acestui indicator este:

27
 A 'v 6
A i'  10
I
în care:
Ai’ reprezintă aportul valutar al investiţiei şi exprimă câte unităţi valutare se obţin în
urma realizării unei investiţii de l mii. lei.
Av - aportul valutar anual al producţiei exportate.
Având în vedere ca nivelul eficienţei economice a investiţiilor este influenţat si de
durata de funcţionare a obiectivului, rezultate mai semnificative se obţin dacă
indicatorul se calculează cu ajutorul relaţiei:
D * A 'v 6
A 'D  10
I
în care:
AD’- reprezintă aportul valutar al investiţiei pentru întreaga durată de funcţionare ce
revine la l mii. lei investiţie.
Aportul valutar al investiţiei stabilit la nivelul unui an este! de 224.127 euro/1
milion lei investiţi, iar pentru întreaga perioadă de funcţionare a obiectivelor, de 10
ani, este de 2241.2/1 euro/1 milion lei investiţi.

28
Nr. Denumirea indicatorului Simbol U. M. Mărimea
crt. indicatorului
1 Aportul valutar anual al Av' mii euro 324984.41 |
producţiei exportate
2 Investifia totală I mld. lei 1.450
3 Durata de funcţionare D ani 10
4 Aportul valutar anual al Ai' euro/1 224.127
investiţiei milion lei
5 Aportul valutar al euro/1
investiţiei pe întreaga AD' milion lei 2241.27
durată de funcţionare a
obiectivului
Tabelul Calculul aportului valutar anual al investiţiei
Se poate aprecia ca nivelul valutar ce revine la un milion le investiţie este bun,
în special daca îl calculăm pentru întreaga perioadă de funcţionare a obiectivului.
Aceasta cu atât mai i cu cât investiţia se referă la întreaga capacitate de producţie, io
aportul valutar numai la producţia ce face obiectul exportului.
8. Aportul valutar global al investiţiilor. Este indicatei cel mai semnificativ pentru
stabilirea corelaţiei dintre activităţi de comerţ exterior si cea de investiţii si se
calculează cu ajutor relaţiei:
D * A 'v  I i' 6
A 'g  10
I
Ag - reprezintă aportul valutar global al investiţiilor;
D - durata eficientă de funcţionare a obiectivelor de investiţii;
Av - aportul valutar anual al unei mărfi exportate;
Ii’- importul pentru investiţii;
I - volumul investiţiilor;
Acest indicator exprimă suma valutara neta pe care o realizează un agent
economic pentru fiecare leu investit.
Aportul valutar global al investiţiilor este de 2241.21 euro la l mii. lei
investiţii. Aşa cum era normal, acest indicator se apropie foarte mult de aportul
valutar al investiţiei pentru întreaga durată de funcţionare deoarece importul pentru
investiţii este foarte mic, de numai 81 mii euro.
9. Termenul de recuperare a efortului valutar, prin exporturi de mărfuri. Formula
de calcul pentru acest indicator este
I i'
Tv' 
A 'v
Tv' reprezintă termenul de recuperare a efortului valutar;
Ii,- importul pentru investiţii, exprimat în unităţi valutare;
Av - aportul valutar anual.

29
 În cazul analizat, termenul de recuperare este i nesemnificativ ,
de ordinul zilelor, având în vedere volumul foarte mic al investiţiei comparativ cu
mărimea capacităţii de producţie şi aportul valutar anual care este relativ mic.
Uneori, pentru înlocuirea importului unor produse se construiesc
obiective economice care antrenează un efort valutar pentru investiţii şi chiar
pentru producţie, f n acest caz, recuperarea efortului valutar se face pe
seama economiilor valutare realizate la importul de produse. Calculul
acestui indicator se face cu formula:
I i'  D * M i'
Tv' 
E 'v
în care:
Tv reprezintă termenul de recuperare a efortului valutar;
Ii’ - efortul valutar pentru investiţii;
Mi’ - efortul valutar anual pentru producţie;
Ev’ - economiile valutare anuale obţinute ca urmare a renunţării la importul
produselor finite care acum se fac în ţară.
10. Cursul de revenire al valutei. Prin acest indicator se urmăreşte alegerea
variantei optime de investiţii pentru promovarea exportului şi diminuarea
importului. O asemenea analiză oferă posibilitatea ca respectivele produse să se
realizeze în ţară sau să se importe. Relaţia de calcul al acestui indicator

este:
 I h  C h  CPh  VL h 
dD

h 1
C.R.  d  D
1  a  h
 VVh  IVh  CVh  CPVh 

h 1 1  a  h
C.R. reprezintă cursul de revenire al valutei;
I- investiţii;
C- fonduri circulante;
CP- cheltuieli de producţie;
VL- vânzări în ţara din producţia realizata;
VV- vânzări în valuta;
IV- investiţii în valuta;
CV- fonduri circulante procurate prin efectuarea de cheltuieli valutare;
CPV - cheltuieli anuale de producţie exprimate în valută;
d - durata de realizare a obiectivului;
D - durata de funcţionare a obiectivului;
h - anul.
Analizând relaţia prezentată se constata ca la numărător se cuprind vânzările
în valută corectate cu cheltuielile valutare efectuate pentru producţie sau pentru
investiţii.
30
 Influenţa factorului timp asupra
eficienţei economice a investiţiilor

Procesele economice, deci şi cele investiţionale, se desfăşoară în timp.

Cheltuielile se fac într-o perioadă de timp, pe f durata de realizare a investiţiei şi de
funcţionare a viitorului
(obiectiv, iar rezultatele se obţin în altă perioada de timp, în perioada de
serviciu a viitorului mijloc fix. Cum aceeaşi sumă de wni cheltuită (sau obţinută) în
perioade diferite de timp are o alta valoare economică, se impune asigurarea
comparabilităţii acestora la un anumit moment de pe axa timpului, în general, acest
moment este momentul prezent, al începerii cheltuirii fondurilor investiţionale.
Metoda folosita pentru asigurarea echivalării la un anumit moment a sumelor
ce se derulează în perioade diferite de timp este tehnica actualizării. Aceasta tehnică
are o largă utilizare în fundamentarea deciziilor economico - financiare, cum ar fi :
calculul indicatorilor dinamici, stabilirea momentului optim de înlocuire a utilajelor,
stabilirea sumelor lunare ce trebuie plătite în cazul restituirii unor credite, stabilirea
coeficientului intern de eficienţa economică în cazul unor afaceri etc.
Prin tehnica actualizării se cuantifică o serie de aspecte referitoare la rata
inflaţiei, rata de risc a proiectului, rata dobânzii, nivelul mediu al eficienţei
economice în domeniul în care se face afacerea, dar şi alte aspecte referitoare la
factori tehnici, sociali, culturali, cutumiari etc. La toate acestea se adaugă
influenţele mediului tehnic si tehnologic, caracterizat printr-o perimare fizică si
morală a capacităţilor de producţie.
Studiile de caz prezentate demonstrează ca timpul economic este o resursă de care
oamenii de afaceri au nevoie pentru a desfăşura activităţi orientate spre obţinerea de
profit. Resursă importantă, factorul timp, deşi infinit, nu poate fi înlocuit cu celelalte
resurse, care de obicei sunt finite si se pot combina între ele. în domeniul afacerilor
timpul irosit este pierdut pentru totdeauna si nu mai poate fi recuperat sau substituit.
A. Studii de caz rezolvate
Societatea comerciala „UNITED ROMANIAN BREWERIES" are la
dispoziţie doua variante de investiţii pentru realizarea unei linii tehnologice de
producţie si îmbuteliere a mărcii de bere „Tuborg" în doze de aluminiu de 0.5 I. Cele
două variante de investiţii se caracterizează prin următorii indicatori:
Nr. Indicator U.M. Varianta
I II
Capacitate anuala de
I. mii doze 22500 25000
producţie
2. Venituri anuale mld lei 475 525
Cheltuieli anuale de
3. mld. lei 210 250
producţie

31
 Durata eficienta de
4. ani 15 a
funcţionare
5. Durata de proiectare ani 2 2
Valoarea investiţiei mld. lei 200 250
6. din care: anul I mld. lei 100 100
anul II mld. lei 100 150
Tabelul privind Indicatorii de caracterizare ale variantelor de investiţii

Consiliul de Administraţie trebuie sa aleagă varianta optima de investiţii pe

baza indicatorilor dinamici de eficienţă economică, cunoscând ca rata de actualizare
este a = 15%.
a) Mărimea imobilizărilor - depinde de volumul cheltuielilor de investiţii,
durata de realizare a obiectivului şi modul de eşalonare a acestor cheltuieli în
timp. Relaţia de calcul este
următoarea:
d
Mi   I h  (d  h  K )
h 1
în care :
Ih - reprezintă investiţia din anul h de realizare;
d - durata de realizare a obiectivului;
K- coeficient de corecţie care ia valoarea O daca
Investiţia se realizează la sfârşitul anului; 0.5 dacă investiţia se realizează la
jumătatea anului şi l daca investiţia se realizează la începutul anului, în cazul de faţă
se consideră K = 0.5. aplicând valorile cunoscute, rezultă
Mi = 100 -1,5 + 100 • 0,5 = 300 mld. lei
Mn = 100 • 1,5 + 150 - 0,5 = 325 mld. lei
Se observă un volum mai mare de imobilizări la varianta II faţa de varianta I,
ca urmare a efortului investiţional mai mare care se înregistrează în cadrul acestei
variante.
b) Efectul economic al imobilizărilor - exprimă efectul nerealizat ca
urmare a imobilizării fondurilor respective în cadrul procesului investiţional; relaţia
de calcul este în care e reprezintă eficienţa medie pe ramură (în cazul de; faţa,
industria constructoare de maşini)
Înlocuind în formula prezentată mai sus, rezultă :
EI = 0,15 - 200 = 30 mld. lei
EII = 0,15-225 = 33mld. lei
Efectul nerealizat este mai mare în varianta II, ca urmare o unor imobilizări
mai mari, acestea din urmă fiind determinate un volum de investiţii mai mare.
Indicatorul prezentat este un indicator de volum. Pentru a putea aprecia corect
varianta optim se impune calculul altui indicator, care să cuantifice si efectele
înregistrate.

32
c) Efectul economic specific al imobilizărilor - exprimi efectul economic al
imobilizărilor ce revine la l leu investit.
E
e
I
în care :
e reprezintă efectul economic specific al imobilizărilor;
I - investiţia totală, înlocuind în cadrul formulei de mai sus indicatorii de volum
rezultă :
EI
eI   0.150lei / 1leu investit
II
E
e II  II  0.135lei / 1leu investit
I II
In urma calculului acestor 3 indicatori, apreciem că varianta optima este
varianta II, reliefată de indicatorul efectul economic specific al imobilizărilor.
Aşa cum am precizat anterior în partea introductiva a acestui capitol, în cadrul
procesului investiţional eforturile se fac pe anumite perioade de timp, iar efectele se
obţin în alte perioade. Pentru a se putea asigura comparabititatea la un moment dat se
foloseşte tehnica actualizării, în cele ce urmează se vor determina indicatorii
dinamici folosind tehnica actualizării la diferite momente : momentul începerii
lucrărilor de investiţii (n), momentul punerii în funcţiune (p) si momentul scoaterii
din funcţiune (v).
A. Actualizarea la momentul începerii lucrărilor de investiţii (n)
a) Investiţia actualizată - se calculează cu ajutorul următoarei formule :
n 1
n
I act   Ih *
h 1 1  a  h
n 1 1
I act  100 *  100 *  162,57 mld. lei
1,15 1,15 2
n 1 1
I act  100 *  150 *  200,39 mld. lei
1,15 1,15 2

33
b) Profitul actualizat - se calculează cu ajutorul formulei:
n 1
n
Pact   Ph *
h 1 1  a  h
în situaţia în care profitul este constant, formula de calcul devine:
n
Pact  Ph 
1

1  a  d  1
1  a  h 1  a  d * a

Profitul anual (static) se calculează cu ajutorul formulelor:

Ph I  Vh I  Ch I  265 MLD LEI
Ph I  Vh I  Ch I  275 MLD LEI
In consecinţă, profitul actualizat pentru fiecare variantă
n 1 1,1515  1
PactI  265    1171 .68 MLD LEI
1,15 2 1,1515 * 0,15
n 1 1,1515  1
PactII  275    1215.9 MLD LEI
1,15 2 1,1515 * 0,15
c) Randamentul economic al investiţiilor actualizat -
exprimă profitul final actualizat ce revine la l leu investiţie actualizată.
n
 n Pact
R act  n  1
I act
înlocuind în formula de calcul indicatorii stabiliţi anterior, rezultă :
R actI
n
= 1171.68/162.5 - l = 6.21 lei profit final/1 leu investit
 n
R actII = 1215.9/200.379 - l = 5.07 lei profit final/1 leJ investit
Conform acestui indicator apreciem că varianta optimă este l varianta I, care
înregistrează un profit final mai mare la l leul investit.
d) Termenul de recuperare a investiţiei actualizat. Pentru calculul acestui
indicator se pleacă de la următoarea ecuaţie :
Ta
I act  Pact
Explicitând profitul total actualizat rezultă :
I act  Ph 
1

1  a  Ta  1
1  a  d 1  a  Ta * a

Formula prezentată mai sus reprezintă o ecuaţie în care necunoscuta este "!"„. După
liniarizare (prin logaritmare) se obţine:

Ta 

log Ph  log Ph  I act  1  a  d  a 
log1  a 
în consecinţă, aplicând formula de calcul pentru cele două variante se obţine :
TaI=0,93 ani
TaII=1,12 ani

34
 Se observă că termenul de recuperare actualizat este mai mic în varianta I,
ceea ce ne conduce la concluzia că această variantă este optimă, în acelaşi timp, pe
intervalul de la 0.93 ani la 1.12 ani (0.19 ani) se obţine un profit suplimentar al
variantei I faţa de varianta II.
Dacă se compară termenul de recuperare static cu cel dinamic (pentru ambele
variante) se constată ca acesta din urmă este mai mare decât cel static. Acest lucru se
datorează influenţei factorului timp. De aici se desprinde necesitatea folosirii
calculelor de actualizare care dau o imagine mult mai realistă asupra eficienţei
economice a proiectelor de investiţii.
B. Actualizarea la momentul punerii în funcţiune (p).
a) Investiţia actualizată are următoarea formulă de calcul:
înlocuind în formula indicatorii de volum rezulta :
n 1
n
I act   Ih *
h 1 1  a  h
n
I actI  I1 * 1,151  I 2 * 1,150  215 mld. lei
n
I actII  I 2 * 1,151  I 2 * 1,150  265 mld. lei
b) Profitul actualizat se calculează astfel :
n 1
p
Pact   Ph *
h 1 1  a  h
în situaţia în care profitul este constant, formule devine ;
p
Pact  Ph 
1  a  D  1
1  a  D * a
în consecinţă, profitul actualizat pentru cele două variante] va fi :
PactI = 265 •5,84 = 1547.6 mld. lei
PactII = 275 • 5,84 = 1606 mld. lei
c) Randamentul economic al investiţiei actualizat are următoarea formulă
n
Pact
R act
n
 n
1
I act
p
R actI = 1547.6/215 - l = 6.21 lei profit final/1 leu investit
p
R actI = 1606/265 - l = 5.07 lei profit final/1 leu investit
După cum se observă, randamentul actualizat nu se modifică în funcţie de
n p
momentul actualizării, într-adevăr, R actI = R actI = 6.21 lei
n p
şi R actII = R actII = 5.07 lei.
d) Termenul de recuperare a investiţiei actualizat i calculează pornind de la
relaţia:
I act  Ph 
1

1  a  Ta  1
1  a  d 1  a  Ta  a
în consecinţă, pentru fiecare variantă în parte se obţine :
TaI 
 p

log PhI  log PhI  a  I actI
 0,93ani
log1  a 

35
TaII 
 p
log PhII  log PhII  a  I actII 
 1,12ani
log1  a 

Ca şi în cazul randamentului economic actualizat, termenul de recuperare actualizat

nu diferă în funcţie de momentul actualizării.
C. Actualizarea la momentul scoaterii din funcţiune (V)
a) Investiţia actualizată are următoarea formulă :
d  D 1
v
I act   I h * 1  a  h
h 1
înlocuind pentru fiecare variantă în parte se obţine :
v
I actI  I1 * 1,1516  I 2 * 1,1515  1749 mld. lei
v
I actII  I 2 * 1,1516  I 2 * 1,1515  2156.23 mld. lei
b) Profitul actualizat se calculează cu ajutorul formulei:
d  D 1
v
Pact   Ph * 1  a  h
h D
In situaţia în care profitul este constant în timp, formula
devine : Pa™ = Ph • +a^ a
v
PactI = 265 • 47.5 = 12587.5 mld. lei
v
PactII = 275 47.5 = 13062.5 mld. lei
c) Randamentul economic al investiţiei actualizat se calculează astfel:
n
Pact
R act
n
 n
1
I act
înlocuind în formula de calcul indicatorii de volum rezultă :
v
R actI = 12587.5/1749.47 - l = 6.21 lei profit final/1 lei investit
v
R actII = 13062.5/2156.323 - l = 5.07 lei profit final/1 la investit
d) Termenul de recuperare al investiţiei actualizat se calculează plecând de la ecuaţia
:
v
I act  Ph 
1

1  a  Ta  1
1  a  d 1  a  Ta  a
In consecinţă, pentru fiecare variantă în parte se obţine:
TaI 

log PhI  1  a  D  log PhI 1  a  D  a  I actI
v

 0,93ani
log1  a 

TaII 

log PhI  1  a  D  log PhII 1  a  D  a  I actII
v

 1,12ani
log1  a 
Analizând toţi indicatorii de eficienţă economică, se ponţii aprecia că varianta
optimă este varianta I (care prezintă un randament economic actualizat şi un termen
de recuperări actualizat mai bun comparativ cu varianta a II-a). în plus, varianta I
presupune si un efort investiţional mai mic decât varianta a II-a.

36
 Evaluarea proiectelor de investiţii cu ajutorul metodologiei Băncii
Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

Activitatea de investiţii necesita resurse financiare, l căror formare este

stimulata de mecanismele economiei de piaţă si de pârghiile financiare si fiscale
utilizate de stat. In economia de piaţă este caracteristică autonomia gestiunii
resurselor de investiţii. Acoperirea nevoilor de finanţare a investiţiilor se faci în
principal, din surse interne (autohtone).
Pentru nevoile de retehnologizare, de schimbări structurai se apelează şi la
surse externe pentru investiţii (importul dl capital). Creditele externe sunt de mai
multe categorii şi anume:
- credite guvernamentale sau cu garanţie guvernamentali în spatele cărora
este statul;
- credite bancare, unde riscul este exclusiv al băncilor;
- c. credite acordate de instituţii internaţionale: Fond Monetar
Internaţional, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi dezvoltare etc.
In cadrul acestor credite întreprinzătorii porticul apelează cu prioritate la
ultima categorie, fapt pentru care în continuare se prezintă metodologia de evaluare a
proiectelor de investiţii specifica B.I.R.D., care de altfel se constituie si ca
metodologie de evaluare a proiectelor de investiţii din ţara noastră.
Metodologia B.I.R.D. prezintă o serie de particularităţi, din care mai
importante sunt:
a. Toate proiectele au la bază tehnica actualizării, compararea eforturilor si a
efectelor făcându-se la momentul începerii realizării investiţiei.
b. Fiecare proiect este însoţit de o analiză economică, făcuta prin prisma economiei
naţionale, si o analiză financiară, efectuată din punctul de vedere al investitorului.
Cele două analize diferă prin structura cheltuielilor, la nivel microeconomic nu sunt
incluse în costuri taxe, dobânzi, impozite etc., deoarece, acestea, pentru economia
naţională, nu sunt cheltuieli ci venituri.
c. Pentru fiecare proiect se calculează pragul de rentabilitate, care exprimă nivelul
minim de folosire a capacităţilor de producţie, nivel sub care nu poate scădea
producţia deoarece întreprinderea ar lucra cu pierderi.
d. In costurile de producţie nu se includ amortizările, deoarece contravaloarea
mijloacelor fixe a fost luată în calcul prin intermediul investiţiilor. Eforturile sunt
însumate pentru investiţii si pentru producţie.
e. Proiectele investiţionale sunt însoţite de un studiu de senzitivitate, prin care
se testează sensibilitatea proiectului la o serie de modificări care pot apărea în
derularea proceselor investiţionale sau de producţie, aşa cum ar fi cazul creşterii
preţurilor la materiile prime, reducerii cererii la produsele finite, scăderea preţului

37
unitar de vânzare etc. Analiza de senzitivitate ce implică probleme referitoare la risc
şi specifice problemelor investiţionale.
Studii de caz
Societatea comercială „ARC ELECTRIC" S.A. urmează să achiziţioneze un
depozit, în oraşul Braşov, pentru extinderea activităţii, şi pentru păstrarea în condiţii
optime, a produselor electronice, fabricate şi asamblate în cadrul societăţii. Investiţi»
necesară pentru achiziţia depozitului este de 87 000 EURO, ea fiind acoperită în
totalitate din fonduri proprii şi eşalonată pe perioadă de doi ani, după cum urmează:
în anul I 44500 EURO în anul al doilea 42500 EURO. Cheltuielile de funcţionare l
depozitului sunt estimate 21000 EURO/ an, durata de utilizare a depozitului fiind de
10 ani, începând cu data achitării sumei de investit, corespunzătoare primului an.
Veniturile obţinute din utilizarea depozitului sunt estimate la 49000 EURO/an,
acesta obţinându-se la finalul primului an de funcţionare. In anul d zecelea de
funcţionare depozitul este re- comercializat la o valoare reziduală de 22000 EURO.
Să se analizeze eficienţa economică a proiectului de investiţii al firmei „ARC
ELECTRIC", pe baza metodologiei Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie
Dezvoltare, cunoscându-se că valoarea impozitelor şi taxelor anuale este de 7000
EURO/an, în ultimul an fiind însă de 12501 EURO, firma respectivă fiind scutită pe
primi 2 ani de la plata acestora, rata de actualizare este de 15% si rata anuală dobândi
de 16%.
Metodologia Băncii Internaţionale de Reconstrucţie şi Dezvoltare, presupune
evaluarea eficienţei economice prin intermediul unor indicatori specifici, dintre care
cei mai importanţi sunt: raportul dintre veniturile si cheltuielile actualizate ale
proiectului de investiţii, fluxul de numerar actualizat (CASH FLOW actualizat), rata
internă de rentabilitate (R.I.R.) şi cursul de revenire net actualizat.
I. Analiza economică
a) Raportul dintre venituri şi cheltuieli actualizate: compara suma încasărilor pe
durata de funcţionare a obiectivului economic cu totalul cheltuielilor efectuate
(cheltuieli investiţionale şi cheltuieli de exploatare).
dD 1
 Vh *
R  dD
h 1 1  a  h
-, unde mărimile ce intervin au următoarea semnificaţie:
1
  Ih  Ch  *
h 1 1  a  h
R - raportul dintre venituri şi cheltuieli actualizate;
Vh - veniturile anuale ale proiectului de investiţii:
Ih - investiţia anuală;
Ch - cheltuieli anuale de exploatare;
D - durata de funcţionare a obiectivului;
d - durata de realizare a obiectivului.
În situaţia analizată, depozitul fiind construit si amenajat anterior momentului
de achiziţie, durata d de realizare a obiectivului este 0.

38
 Calculele specifice analizei economice a proiectului i investiţii sunt efectuate
în tabelul 5.1. Valoarea raportului din veniturile si cheltuielile actualizate este:
Vact 203299,2
R   1.153 venituri totale la 1 euro cheltuieli totale
C act 1726218,3
Condiţia de acceptare a proiectelor de investiţii este a raportul dintre veniturile
si cheltuielile actualizate sa fie supraunitar. In situaţia noastră acest raport are
valoarea 1.153 ceea ce reliefează eficienţa ridicată, la nivelul analizei economice a
proiectului de investiţii.
b) Fluxul de numerar: reflecta situaţia la zi a profitului Sau a pierderilor
înregistrate în fiecare an, din cadrul duratei de funcţionare.
Fh   Vh   I h  C h   unde h = 1,2....., 10,
c) Venitul net actualizat: evidenţiază profitul total actualizat obţinut pe toată
durata de funcţionare a obiectivului investiţional.
dD 1 dD 1
VNA   Vh *    Ih  Ch  *
h 1 1  a  h
h 1 1  a  h
Eficienţa unui proiect este evidenţiată, prin comparam valorii obţinute cu
valoarea 0. Dacă VNA > O, proiectul este fezabil si se recomandă continuarea
procesului investiţional, daci VNA < O proiectul se respinge, urmărindu-se
îmbunătăţirii parametrilor economici ai acestuia.
În situaţia firmei „ARC ELECTRIC", valoarea VNA este de 27088 EURO,
ceea ce reflectă o eficienţă ridicată a proiectului la nivelul economiei naţionale.
d) Rata internă de rentabilitate economică (RIRE), reflecta nivelul ratei de
actualizare sau discontare la care valorile actualizate ale veniturilor sunt egale cu
valorile actualizate ale cheltuielilor totale, în care se includ investiţiile si cheltuielile
de exploatare.
Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se utilizează următoarea relaţie de
calcul:
VNA 
RIR  a min  (a max  a min )  unde:
VNA   VNA 
a min - reprezintă rata de actualizare la care VNA înregistrează valori pozitive
a max - reprezintă nivelul ratei de actualizare la care VNA înregistrează valori
negative;
VNA  - valoarea venitului net actualizat pentru amin;
VNA  - valoarea venitului net actualizat pentru amax

39
In cazul analizat, prin calcul, s-a determinat valoarea lui VNA  care este 27988
EURO, pentru o rata de actualizare a min = 15%, iar valoarea lui VNA  se găseşte prin
încercări succesive de modificare a ratei de actualizare din cinci în cinci procente,
prima valoarea găsită negativă, reprezentând VNA  ,corespunzător ratei ide
actualizare amax
Efectuarea calculelor, în tabelul de mai jos , a evidenţiat valoarea lui VNA 
ca fiind de - 2038 EURO, la o rată de actualizare de 25%.
In aceste condiţii, rata internă de rentabilitate economică «calculează după relaţia:
VNA  27988
RIR  a min  (a max  a min )   0.15  (0,25  0,15)   0,24
VNA   VNA  27988  2038
Se constată, că la nivelul economiei naţionale proiectul se caracterizează printr-o
eficienţă ridicată (24%), prin comparaţie cu curata dobânzilor de pe piaţa bancară,
care este de 16%.

40
 Nr.
Indicator 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total
crt.
1 Investiţii 44500 42500
Cheltuieli de exploatare 21000 2:000 21000 21000 21000 21000 Z1000 21000 21000 21000
3 Venituri anuale din utilizare 0 49000 49000 49000 49000 49000 49000 49000 49000 49000
4 Cheltuieli totale 65500 63500 21000 21000 21000 2IOX 21000 21000 21000 21000
5 FLUX DE NUMERAR -65500 -14500 28000 26000 28000 28000 28000 28000 28000 28000 144000
6 Factor de actualizare 0.8695 0.7561 0.6575 0.5717 0.4971 0.4323 0.3759 0.3269 0.2842 0.2471
(a=15%)
§r Cheltuieli totale actualizate 56952.3 48012.4 13807.5 12005.7 10433.1 9078.3 7893.9 6864.9 5968.2 5189.1 176218.3
a Venituri tataie actualizate 0 37048.9 32217.5 28013.3 24357.9 21182.7 18419.1 16018.1 13925.8 12107.9 Î03299.2
CASH FLOW
9 -56952 -10963 18410 16007.6 13918.8 12104.4 10525.2 9153.2 7957.6 6918.8 27088.9
ACTUALIZAT (a=15%)
10 Factor de actualizare 0.8333 0.6944 0.5787 0.4833 0.40187 0.3349 0279 0.2325 0.1938 0.1615
(a=20%)
CASH FLOW
11 ACTUALIZAT -54581 -10069 16203.6 13532 4 112524 93772 7812 6510 5426.4 4522

12 Factor de actualizare 0.8 0.64 0.512 0.409 0.3276 0.2621 0.2097 0.1677 0.1342 0.1073
(o=25%)
CASH FLOW
13 -52400 -928O 14336 11452 9172.8 7338.8 5871.6 4695.6 3757.6 30044 -2038.2
ACTUALIZAT (0=25%)
Tabelul Analiza economica a proiectul investiţional al societăţii „ARC ELECTRIC

41
 II- Analiza financiară evidenţiază eficienţa economică a l proiectului de
investiţii prin prisma investitorului, care trebuie sa urmărească maximizarea
efectelor obţinute (venituri şi profit). Diferenţa principală, ce particularizează analiza
financiară, consta în aceea că, la stabilirea structurii veniturilor şi cheltuielilor, se iau
în considerare, atât valorile reziduale ale echipamentelor, instalaţiilor si liniilor
tehnologice, ce au făcut obiectul investiţiilor, cât şi subvenţiile, taxele şi impozitele.
aferente investitorului, în relaţia acestuia cu organi financiare ale statului.
La analiza financiară se utilizează acelaşi set de indicatori specifici metodologiei
B.I.R.D.
a) Raportul dintre venituri şi cheltuieli actualizate, Calculele indicatorilor pentru
analiza financiară a proiectului de investiţii sunt efectuate în tabelul 5.2. Valoarea
raportului dintre veniturile şi cheltuielile actualizate este:
dD 1
 Vh *
R
h 1 1  a  h 
208727,4
 1,036 euro venituri totale la 1 euro cheltuieli totale
dD 1 201326,25
  Ih  Ch  *
h 1 1  a  h
Din analiza calculelor se observă ca raportul este supraunitar, ceea ce
semnifica faptul că proiectul este eficientei din punctul de vedere al analizei
financiare.
La calculul veniturilor totale înregistrate în urma implementării proiectului de
investirii s-au luat în calcul si veniturile obţinute, din vânzarea depozitului, la
valoarea reziduală, după cei zece ani de folosinţă, de către firma „ARC ELECTRIC".
Similar, la stabilirea cheltuielilor aferente investiţiei s-au luat în considerare şi
sumele datorate organismelor financiare ale statului, prin intermediul impozitului pe
profit, cu un procent de 25% din profiturile obţinute în urma desfăşurării activităţii.
Raportul dintre venituri şi cheltuieli actualizate pentru proiectul investiţional,
înregistrează o valoare mai mica în cadrul analizei financiare faţă de analiza
economică, datorită structurii diferite a veniturilor şi a cheltuielilor. Acest aspect
relevă faptul că eficienţa economică, la nivelul agentului economic, „ARC
ELECTRIC", este mai mică decât eficienţa aceluiaşi agent, dar la nivelul economiei
naţionale. (Re=1.153 > Rf=1.036). t
b) Venitul net actualizat, în cadrul analizei financiare se detailează după
aceeaşi formulă, ca la analiza economică, (tabelul următor..)
dD 1 dD 1
VNA   Vh *    Ih  Ch  *  208727,4  20132625  7401,15
h 1 1  a  h
h 1 1  a  h
În situaţia firmei „ARC ELECTRIC", valoarea VNA este de 7401.15 EURO,
ceea ce reflectă eficienţă proiectului şi la nivelul
agentului economic, însă valoarea este inferioară celei înregistrate la analiza
economică.
c) Rata internă de rentabilitate financiară (RIRF).

42
 VNA  7401,15
RIR  a max  (a max  a min )   0.15  (0,20  0,15)   0,17
VNA   VNA  7401,15  6008.23
În cazul firmei „ARC ELECTRIC", prin calcul s-a identificat votarea lui
VNA+ care este 7401.15 EURO, pentru o rata de actualizare a min = 15%, iar valoarea
lui VNA- trebuie identificată prin încercări succesive de modificare a ratei de
actualizare.
Efectuarea calculelor, în tabelul următor a evidenţiat valoarea lui VNA- ca fiind de -
6008.23 EURO, la o rată de actualizare de 20%.
În aceste condiţii, rata internă de rentabilitate financiară, va fi 0,17
Se poate constata, că la nivelul agentului economii proiectul se caracterizează
printr-o eficienţă mai redusă, faţa de analiza economică (17%<24%), dar totuşi
superioară ratei dobânzilor de pe piaţa bancară, care este de 16%.
În consecinţă, proiectul de investiţii al firmei ARCELECTRIC este
eficient în funcţie de indicatorii calculaţi pe baza metodologiei Băncii Internaţionale
pentru Reconstrucţie Dezvoltare, aspect ce încurajează activitatea de extinderea
firmei în zonele respective.

43
N Indicator 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 T ™L
R
CR
T.
1
Investiţii 445OO 42500 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Cheltuieli de exploatare depozit 21000 21000 21000 21000 21000 21000 21000 21000 21000 21000
3 Impozite şi taxe 0 0 7000 7000 7000 7000 7000 7000 7000 12500
4 Cheltuieli totale 65500 63500 28000 28000 28000 28000 28000 28000 28000 33500
5 Venituri din exploatare 0 49000 49000 49000 49000 49000 49000 49000 49000 49000
6 Venituri reziduale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 22000
7 Venituri totale 0 43000 49000 49000 49000 49000 49000 49000 49000 71000
8 CASH FLOW -62500 -14500 21000 21000 21000 21000 21000 21000 21000 37500 104500
9 FACTOR DE ACTUALIZARE (a=15%) 0,8695 0,7561 0,6575 0,5717 0,4971 0,4323 0,3759 0.3269 0,2842 0,2471
13 CASH FLOW ACT. (a=15%) -56952.3 -10963.5 13807.5 12005.7 10439.1 9078.3 78939 6864.9 5968.2 9266.25 7408.15
7 Cheltuieli totale actualizate 0 370489 32217.5 28013.3 24357.9 211827 18419.1 160181 13925.8 17544.1 208727.4
8 Venituri totale actualizate 56952.2 48012.3518410 16007.6 13918.6 12104.4 10525.2 9153.2 7957.6 8277.85 201319.3
5
9 Factor de actualizare (a=20%) 0.8333 06944 0.57S7 0.4833 0.40187 03349 0.279 0.2325 0.1938 0.16,5
10 CASH FLOW ACT (a=20%) -54581.2 -100688 12152.7 10149.3 843927 70329 5859 48825 40698 6056.25 -6008.23
Tabelul Analiza financiara a proiectului de investiţii al firmei„Arc ELECTRIC"

44