PROIECT

CIOCĂNITOAREA

Este una din cele mai cunoscute păsări din lume. Se cunosc peste 200 de
specii de ciocănitori. Ele se pot cățăra pe trunchiurile copacilor cu
ajutorul ghearelor puternice, curbate și ascuțite. Au limba lungă de
formă cilindrică, care este cleioasă, protractilă, prevăzută cu peri, cu
ajutorul ei scoate larvele sau insectele din galeriile trunchilor. Penele
aripilor si cele ale cozii sunt rigide, coada servind ca punct de sprijin la
cățăratul pe arbori.
Ciocul este conic, ascuțit cu ajutorul lui sapă lemnul arborilor, galeria
pentru cuib, sau lărgește galeria din trunchi unde se ascund insectele.
Sunt păsări de talie mare, ajungând de mărimea unui corb.
Cele mai multe sunt sedentare, pot zbura numai pe distanțe foarte mici.
În Africa și America unele specii trăiesc pe sol. În timpul reproducerii
masculii produc un zgomot puternic prin ciocănirea unei ramuri uscate
cu ciocul.
Se hrănesc în special cu larve, insecte dar și cu semințe și fructe. Unele
specii fac provizii pentru vremuri neprielnice. Pentru că omoară
insectele și larvele dăunătoare arborilor ele sunt bune în sivicultură și
pomicultură.
Reproducerea se realizează prin depunerea de către femele a 3-8 ouă
albe
într-un cuib separat de ele în lemnul arborilor. Clocesc ambii părinți,
care vor hrăni puii împreună, până aceștia pot zbura. Când devin apți de
zbor vor fi alungași din cuib de părinți.
Povestea ciocanitoarei

A fost odată ca niciodata, caci daca n-ar fi

fost, nu s-ar povesti. Povestea este de demult, de pe cand oamenii nu
erau rai cum sunt astazi si nu stiau ce va sa zica a face rau, nici dusmani
nu erau unul asupra altuia, de pe cand umblau soarecii calare pe pisici si
lupii se imbratisau cu mieii, sarutandu-se frateste.
Pe vremea aceea, Dumnezeu nu se ascundea de oameni, ci umbla pe
pamant, totdeauna in tovarasia lui Sfantul Petru, impartind oamenilor
mila si darurile sale. Nici Sfantul Petru nu se lasa mai jos decat
Dumnezeu si-l ajuta la munca sa. Un lucru insa nu-i placea lui Sfantul
Petru, insectele cele mici, ce se tarau pe pamant, i se suiau sus pe
picioare si-l intepau, il gadilau, necajindu-l rau.
- Doamne, zise intr-o zi Sfantu' Petru, toate le-ai facut bune si cu multa
iscusinta pe acest pamant, numai un lucru nu.
- Si ce lucru Petre, intreba Dumnezeu cu un glas bland, caci mult iubea
el pe Sfantu' Petru, care-i daduse multe sfaturi intelepte?
- Insectele ce le-ai lasat sa se tarasca pe pamant si sub pamant nu le-ai
facut bine, caci necajesc mult pe cea mai iubita faptura a ta, pe om.
- Bine, daca zici tu Petre, sa nu mai fie, iti voi face pe voie.
Si asa zicand, porunceste tuturor insectelor sa se adune la el, iar dupa ce
se adunara, Dumnezeu le strange binisor, le pune intr-un sac si leaga
sacul la gura. Tocmai cand mantuise Dumnezeu treaba, iaca trece pe
acolo o femeie. Dumnezeu o intreaba:
- Incotro te duci, copila?
- In cutare loc.
- Daca e asa, ma rog, ia si sacul asta, ca eu sunt batran, si-l du la cutare
groapa, unde sa-l arunci cum se afla el, bagand bine de seama ca nu
cumva sa dezlegi sacul.
Femeia lua sacul, dupa ce fagadui ca nu-l va dezlega si pleca, dar cand
fu aproape de groapa nu mai rezista curiozitatii. Asa ca, puse sacul jos
si-l dezlega, iar insectele incepura a fugi care incotro.
Se puse ea degraba sa le adune, dar pace. Dumnezeu si Sfantul Petru,
care simtira fapta femeii, spusera:
- Dar bine femeie, ce ai facut? Cine te-a indemnat sa dezlegi sacul?
- Curiozitatea, Doamne!
- Ah! Femeie, femeie, zise Dumnezeu, numai curiozitatea va pierde pe
voi. Curiozitatea te-a pierdut pe tine, caci insectele se vor imprastia la
loc pe tot pamantul, iar tu ciocanitoare sa te faci si sa cauti insectele
acolo unde sunt mai greu de gasit, pana in vecii vecilor!
- Amin, zise Sfantul Petru.
Si asa se alese ciocanitoare cu vesnica umblatura dupa insectele de sub
coaja copacilor, unde poate ajunge numai dupa ce munceste din greu. Si
ciocanitul ei anunta pe tot cei ce au urechi, sa fie atenti la curiozitatea
lor, ca lucruri bune rar aduce ea.
https://www.youtube.com/watch?v=hxcPv5ITCz0