PROIECT DE LECŢIE

Data: 08. 10. 2008

Clasa: a III-a A
Disciplina: Ştiinţe ale naturii
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Unitatea de învăţare: Corpuri, caracteristici, proprietăţi, transformări
Subiectul: *Substanţe, amestecuri.
*Dizolvarea. Separarea substanţelor din amestecuri
Tipul lecţiei: consolidarea cunoştinţelor
Scopul:
-această lecţie, prin folosirea unor metode moderne ale gândirii critice, oferă
elevilor posibilitatea de a descoperi noi caracteristici ale substanţelor şi de a reflecta la
ceea ce ei ştiu deja în acest sens, de a activa cunoştinţe anterioare şi de a-şi construi noi
scheme.
Obiectivele:
La sfârşitul lecţiei, elevii trebuie:
 Să expună, cu propriile cuvinte, informaţiile primite, folosind însă şi termeni
ştiinţifici;
 Să clasifice amestecuri după criterii simple;
 Să folosească adecvat instrumente pentru a descoperi transformările suferite de
substanţe;
 Să participe activ în cadrul grupului.

Condiţiile prealabile:
 Elevii tocmai au învăţat despre corpuri, alcătuirea lor, stări de agregare ale
corpurilor şi despre unele transformări suferite de corpuri;

Evaluarea:
 Observaţia sistematică
 Fişe de evaluare

Resursele şi managementul timpului:

 Resurse umane: 16 elevi
 Resurse materiale: pahare, filtre, apa, diferite substanţe.
 Resurse de timp: 45 minute

Propunător: VĂIDEAN GEORGETA

1
 Desfăşurarea lecţiei

I. EVOCAREA

Brainstorming în perechi:

„Lucraţi în perechi şi scrieţi ce ştiţi despre alcătuirea corpurilor !”

Pe tablă se construieşte tabelul cu următoarele rubrici:

ŞTIU (Ce?) VREAU SĂ ŞTIU (Ce?) AM AFLAT (Ce?)

Câteva perechi citesc şi, de comun acord, scriu pe tablă, în tabel în coloana ŞTIU.
Eu voi cere elevilor să spună ce ar mai dori să afle despre substanţe; ajut oarecum
elevii să-şi pună nişte întrebări; întrebările lor se scriu în a doua rubrică a tabelului:
VREAU SĂ ŞTIU.

II. REALIZAREA SENSULUI

Pentru a răspunde la întrebările din coloana VREAU SĂ ŞTIU trebuie să

realizăm nişte experienţe.

Experiment:

Elevii se grupează câte 4. Trag la sorţi numărul în cadrul grupei, deoarece fiecare
va avea de obţinut câte un amestec astfel:
 Elevul nr.1 va amesteca apa cu sare;
 Elevul nr.2 va amesteca apă cu cacao;
 Elevul nr.3 va amesteca apă cu nisip;
 Elevul nr.4 va amesteca pilitură de fier cu praf de cretă.

Vor scrie pe foi observaţiile făcute în cazul fiecărui amestec.

Le voi cere: „Încercaţi să separaţi acum substanţele amestecate. Ce metodă vă
gândiţi să folosiţi?”

III. REFLECŢIA

Interviul de grup:

Fiecare elev, de la fiecare grupă, va citi observaţiile sale asupra amestecului

realizat. Concluziile trase se reformulează şi se trec în tabel la rubrica din dreapta, „AM
ÎNVĂŢAT”, ca răspunsuri la întrebările lor.
Elevii încearcă să descopere soluţii pentru cea de-a doua sarcină: modalitate de
separare a amestecurilor.

2
 Citesc răspunsurile. Se scriu în tabel răspunsurile reformulate, iar dacă elevii nu
descoperă metoda de separare, eu le dau explicaţiile cuvenite.
Elevii scriu şi ei pe caiete răspunsurile:
Pentru a separa substanţele amestecate folosim metode diferite, în funcţie de
substanţele folosite. Astfel sarea, care este acolo, nu a dispărut, aşa cum cred unii, ci s-a
transformat, ea fiind solubilă în apă, se separă prin cristalizare.
Nisipul se depune pe fundul vasului- se decantează- , iar pentru a-l separa se
filtrează.
Magnetul atrage pilitura de fier separând-o de amestec.
Un lichid trece în stare de vapori prin fierbere şi apoi prin răcire se condensează-
distilare-. Aşa se obţine alcoolul.

IV. EVALUARE

Evaluarea o voi face printr-o

Fişă de lucru.
Sarcini:
1. Completează cu cuvinte potrivite:
Sarea se separă prin………………………… . Operaţia de separare prin filtru se
numeşte ……………………. . Acele de gămălie le putem separa din alte corpuri cu
ajutorul forţei………………………. .

2. Cum se numeşte metoda prin care se poate separa cărbunele pisat de apă?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

3. Adevărat sau fals?

Aurul şi argintul sunt substanţe solide.

Apa şi laptele sunt substanţe gazoase.
Apa cu zahăr este un amestec.
Apa este o substanţă pură.
Depunerea unei substanţe insolubile într-un lichid se numeşte distilare.

4. Ce transformare suferă:
a. apa pusă în congelator?
b. Apa care fierbe?
c. Gheaţa pusă în ceaiul fierbinte;
d. Aburii care întâlnesc o suprafaţă rece?

5. Formează perechi de substanţe din care se pot obţine amestecuri omogene: ulei,
sare, orez, lapte, apă, boabe de muştar, oţet, cerneală, detergent praf, gumă de mestecat.

V. EXTENSIE
-după lecţie

Temă pentru acasă: „Căutaţi şi selectaţi curiozităţi despre substanţe şi

amestecurile substanţelor.”
3

ŞTIU
-Corpurile sunt alcătuite
din substanţe în stare solidă,
lichidă sau gazoasă;
-substanţele au gusturi
diferite;
-substanţele au culori
diferite;
-substanţele au mirosuri
diferite.
ANEXĂ
VREAU SĂ ŞTIU
-ce obţin dacă le amestec?
-mai pot să le separ?
-cum pot să le separ?
-pot folosi aceeaşi
modalitate de separare?
AM AFLAT
Unele substanţe sunt
solubile în apă, altele nu.
Unele substanţe în amestec
cu altele îşi schimbă culoarea,
altele nu.
Unele substanţe în amestec
cu altele îşi schimbă gustul,
altele nu.
Sarea şi zahărul se separă
prin cristalizare.
Corpurile insolubile se
separă prin filtrare.
Forţa de atracţie a
magnetului separă corpurile
metalice de alte substanţe.
Alcoolul se obţine prin
distilare.