3.

FIZIOPATOLOGIA SÂNGELUI (77)

1. Care sunt parametrii normovolemiei normocitemice?

a. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10 12/L;
hematocritul 56%
b. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10 12/L;
hematocritul 32%;
c. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10 12/L;
hematocritul 32%
d. volumul total de sânge 9% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10 12/L;
hematocritul 56%
e. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.10 12/L;
hematocritul 42%

2. În ce stări se constată hipovolemia simplă?

a. peste 30 - 40 minute după hemoragia acută acută
b. peste 72 ore după hemoragia acută
c. în şocul combustitional
d. în hipertermie
e. în iptermie

3. Care sunt parametrii hipovolemiei oligocitemice?

a. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.10 12/L;
hematocritul 42%
b. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10 12/L;
hematocritul 56%
c. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10 12/L;
hematocritul 32%;
d. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10 12/L;
hematocritul 32%
e. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10 12/L;
hematocritul 56%

4. În ce stări se constată hipovolemia oligocitemică?

a. în primele minute după hemoragia acută
b. peste 24 ore după hemoragia acută
c. în eritremie
d. în hipertermie
e. în hiptermie

5. Care sunt parametrii hipovolemiei policitemice?

a. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.10 12/L;
hematocritul 42%
b. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10 12/L;
hematocritul 56%
c. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10 12/L;
hematocritul 56%;
d. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10 12/L;
hematocritul 32%
e. volumul total de sânge 9% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10 12/L;
hematocritul 56%
 6. În ce stări se constată hipovolemia policitemică?
a. în deshidratarea hiperosmolară
b. în combustii
c. în eritremie
d. în anemii
e. în deshidratarea izoosmolară

7. Care sunt parametrii hipervolemiei oligocitemice?

a. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.10 12/L;
hematocritul 42%
b. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10 12/L;
hematocritul 56%
c. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10 12/L;
hematocritul 32%;
d. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10 12/L;
hematocritul 32%
e. volumul total de sânge 9% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10 12/L;
hematocritul 32%

8. În ce stări se constată hipervolemia oligocitemică?

a. în infuzii masive de solitii izotonice
b. în transfuzii excesive de sânge
c. în transfuzi de nasă eritrocitară
d. în polidipsia în diabetul zaharat
e. în polidipsia în diabetulinsipid

9. Care sunt parametrii hipervolemiei policitemice?

a. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.10 12/L;
hematocritul 42%
b. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10 12/L;
hematocritul 56%
c. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10 12/L;
hematocritul 32%;
d. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10 12/L;
hematocritul 32%
e. volumul total de sânge 9% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10 12/L;
hematocritul 56%

10. În ce stări se constată hipervolemia policitemică?

a. în eritremie
b. în insuficienta renală
c. în transfuzii excesive de sânge
d. în polidipsia în diabetul zaharat
e. în polidipsia în diabetul insipid
11. Care sunt semnele dereglării diferenţieirii celulare în seria eritroblastică?
a. creşterea numărului de proeritroblaşti, eritroblaşti, normoblaşti şi reticulocite în
măduva roşie
b. creşterea numărului de normoblaşti şi reticulocite în sângele periferic
c. creşterea numărului de eritroblaşti, normoblaşti şi reticulocite în sângele periferic
d. creşterea numărului de proeritroblaşti, eritroblaşti concomitent cu scăderea
numărului de normoblaşti şi reticulocite în măduva roşie
e. creşterea numărului de eritroblaşti concomitent cu scăderea numărului de
normoblaşti şi reticulocite în sângele periferic

12. Care sunt modificările mielogramei în hiperproliferarea măduvei roşii?

a. creşterea numărului de eritroblaşti
b. creşterea numărului de normoblaşti
c. creşterea numărului de reticulociţi
d. substituirea cu ţesut adipos
e. expansia măduvei roşii

13. Care sunt modificţrile hemogramei la hiperproliferarea măduvei roşii?

a. creşterea numărului de eritroblaşti
b. creşterea numărului de normoblaşti
c. creşterea numărului de reticulociţi
d. eritrocitoză cu hemoconcentraţie, intensificarea eritropoiezei neeficiente
e. eritrocitoză cu hemodiluţie

14. Care sunt semnele hipocromiei eritrocitelor?

a. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit sub 29 pg
b. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit sub 40 pg
c. indicile cromatic mai mic de 0,8
d. forma anulară a hematiilor
e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai mică de 33%
15. Care este unul din semnele hipocromiei eritrocitelor?
f. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit sub 29 pg
g. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 40 pg
h. indicile cromatic 0,9-1,1
i. forma eliptoidă anulară a hematiilor
j. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit 33%

16. Care sunt semnele hipocromiei eritrocitelor?

k. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 29 pg
l. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 40 pg
m. indicile cromatic mai mic de 0,8
n. forma eliptoidă a hematiilor
o. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit 33%

17. Care este unul din semnele hipocromiei eritrocitelor?

p. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 29 pg
q. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 40 pg
r. indicile cromatic 0,9-1,1
s. forma anulară a hematiilor
t. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit 33%

18. Care este unul din semnele hipocromiei eritrocitelor?

u. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 29 pg
v. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 40 pg
w. indicile cromatic 0,9-1,1
x. forma eliptoidă a hematiilor
y. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit sub 33%

19. Care este unul din semnele hipercromiei eritrocitelor?

a. *conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit peste 30 pg
b. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit egal cu 29 pg
c. indicile cromatic mai mare de 1,1
d. indicile cromatic egal cu 1
e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai mare de 33%

20. Care sunt semnele macrocitozei eritrocitelor?

a. diametrul mediu al eritrocitelor mai mare de 8 μ
b. volumul mediu al eritrocitelor mai mare de 90 fl
c. grosimea medie a eritrocitelor mai mare de 4 μ
d. forma elipsoidă a eritrocitelor
e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai mare de 33%
21. Care este unul din semnele macrocitozei eritrocitelor?
a. diametrul mediu al eritrocitelor mai mare de 8 μ
b. volumul mediu al eritrocitelor 90 fl
c. grosimea medie a eritrocitelor 4 μ
d. forma elipsoidă a eritrocitelor
e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai mare de 33%
22. Care este unul din semnele macrocitozei eritrocitelor?
a. diametrul mediu al eritrocitelor 8 μ
b. volumul mediu al eritrocitelor mai mare de 90 fl
c. grosimea medie a eritrocitelor 4 μ
d. forma elipsoidă a eritrocitelor
e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai mare de 33%
23. Care este unul din semnele macrocitozei eritrocitelor?
a. diametrul mediu al eritrocitelor 8 μ
b. volumul mediu al eritrocitelor 90 fl
c. grosimea medie a eritrocitelor mai mare de 4 μ
d. forma elipsoidă a eritrocitelor
e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai mare de 33%

24. Care sunt semnele eritrocitozei primare (eritremiei)?

a. granulocitoză
b. numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L
c. numărul de reticulocite mai mare de 2,5%
d. trombocitoză
e. numărul de reticulocite sub 0,5%
222. Care sunt semnele eritrocitozei primare (eritremiei)?
a. granulocitoză
b. numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L
c. numărul de reticulocite mai mare de 2,5%
d. trombocitoză
e. numărul de reticulocite sub 0,5%
25. În ce stare se constată eritrocitoza primară?
a. în anemii
b. în voma incoercibilă
c. în boli renale
d. în hipoxii
e. în eritremie

26. Care sunt semnele eritrocitozei secundare absolute?

a. conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L
b. numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L
c. numărul de reticulocite mai mare de 0,5%
d. volumul total de sânge sub 7% din masa corporală
e. hematocritul mai mare de 45%

27. În ce stare se constată eritrocitoza secundară absolută?

а. la locuitorii din regiunile muntene
b. la gravide cu vomă incoercibilă
c. la bolnavii deshidrataţi
d. la bolnavii cu boli respiratorii cronice
е. în hipoxie cronică
28. În ce stare se constată eritrocitoza secundară absolută?
а. la locuitorii din regiunile muntene
b. la gravide cu vomă incoercibilă
c. la bolnavii deshidrataţi
d. la bolnavii cu boli respiratorii acute
е. în hipoxie acută
29. În ce stare se constată eritrocitoza secundară absolută?
а. la locuitorii din regiunile Mediteranene
b. la gravide cu vomă incoercibilă
c. la bolnavii deshidrataţi
d. la bolnavii cu boli respiratorii cronice
е. în hipoxie acută
30. În ce stare se constată eritrocitoza secundară absolută?
а. la locuitorii din regiunile Mediteranene
b. la gravide cu vomă incoercibilă
c. la bolnavii deshidrataţi
d. la bolnavii cu boli respiratorii acute
е. în hipoxie cronică

31. Care sunt semnele eritrocitozei secundare relative?

a. conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L
b. numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L
c. numărul de reticulocite mai mare de 0,5%
d. hiperproliferarea seriei eritrocitare din măduva roşie
e. volumul total de sânge sub 7% din masa corporală

32. În ce stări se constată eritrocitoza secundară relativă?

а. în boala arşilor
b. în voma incoercibilă
c. în deshidratatrea organismului
d. în hipoxie cronică
e. în eritremii
33. În ce stare se constată eritrocitoza secundară relativă?
а. în boala arşilor
b. în anemia feriprivă
c. în anemia megaloblastică
d. în hipoxie cronică
e. în eritremii
33. În ce stare se constată eritrocitoza secundară relativă?
а. b. în anemia feriprivă
c. în anemia megaloblastică
b. în voma incoercibilă
d. în hipoxie cronică
e. în eritremii
34. În ce stare se constată eritrocitoza secundară relativă?
а. b. în anemia feriprivă
c. în anemia megaloblastică
c. în deshidratatrea organismului
d. în hipoxie cronică
e. în eritremii

35. Ce proces se dereglează în anemia hipo- aplastică?

a. diferenţierea tuturor celulelor măduvei osoase, preponderent a seriei eritroblastice
b proliferarea tuturor celulelor măduvei osoase preponderent a seriei eritroblastice.
c. sinteza hemoglobinei
d. eritrodiereza
e. maturaţia eritrocitelor

36. Cum se modifică hemograma în anemia hipo- aplactică?

a. Leucocitoză neutrofilă.
b. Drepanocitoză.
c. Megalocitoză.
d. Trombocitoză.
e. Pancitopenia.

37. Ce reprezintă pancitopenia?

a. micşoraea numărului total de eritrocite în singele periferic
b. micşorarea numărului de agranulocite în singele periferic
c. creşterea numărului de trombocite în singele periferic
d. micşorarea numărului de eritrocite, granulocite şi trombocite în singele periferic
e. creşterea tuturor elementelor figurate în singele periferic

38. Ce procese se dereglează în anemia hemolitică?

a. proliferarea seriei eritroblastice
b. diferenţierea seriei eritroblastice
c. sinteza hemoglobinei
d. eritrodiereza
e. maturaţia eritrocitelor
39. Care este unul din semnele hemolizei intracelulare?
a. prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină
b. scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină
c. hemoglobinurie
d. hiperbilirubinemie cu bilirubina liberă (indirectă)
e. hiperbilirubinemie cu dilirubina conjugată (directă)

40. Care este unul din semnele hemolizei intracelulare?

f. prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină
g. scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină
h. splenomegalie
i. hiperbilirubinemie cu bilirubina liberă (indirectă)
j. hiperbilirubinemie cu dilirubina conjugată (directă)

41. Care este unul din semnele hemolizei intravasculare severe?

a. prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină
b. scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină
c. hemoglobinurie
d. hiperbilirubinemie cu bilirubina liberă (indirectă)
e. hiperbilirubinemie cu dilirubina conjugată (directă)
42. Care sunt semnele hemolizei intravasculare severe?
f. prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină
g. Ceşterea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină
h. hemoglobinurie
i. Cncentraţie normală de bilirubina în sânge
j. hiperbilirubinemie cu dilirubina conjugată (directă)
43. Care sunt semnele hemolizei intravasculare severe?
k. prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină
l. Ceşterea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină
m. scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină
n. hemoglobinurie
o. hiperbilirubinemie cu dilirubina conjugată (directă)

44. Ce proces se dereglează în anemia feriprivă?

a. proliferarea seriei eritroblastice
b. diferenţierea seriei eritroblastice
c. sinteza hemoglobinei
d. eritrodiereza
e. maturaţia eritrocitelor

45. Cum se modifică hemograma în anemia feriprivă?

 a. Megalocitoză.
b. Hipocromia eritrocitelor
c. Microcitoză
d. Anulocitoză.
e. Drepanocitoză

46. În care anemii se constată microcitoza?

a. Anemia fierodeficitară.
b. Anemia hemolitică ereditară (boala Minkowski – Chauffard).
c. Anemia posthemoragică acută.
d. Anemia posthemoragică cronică.
e. Anemia hipo- aplastică
47. În care anemie se constată microcitoza?
a. Anemia fierodeficitară.
b. Anemia hemolitică dobândită
c. Anemia posthemoragică acută.
d. Anemia B12 deficitară
e. Anemia hipo- aplastică
48. În care anemie se constată microcitoza?
a. Anemia B12 deficitară
b. Anemia hemolitică ereditară (boala Minkowski – Chauffard).
c. Anemia posthemoragică acută.
d. Anemia hemolitică dobândită
e. Anemia hipo- aplastică
49. În care anemie se constată microcitoza?
a. Anemia B12 deficitară.
b. Anemia hemolitică dobândită
c. Anemia posthemoragică acută.
d. Anemia posthemoragică cronică.
e. Anemia hipo- aplastică

50. Ce procese se dereglează în anemia B12 - deficitară?

a. proliferarea seriei eritroblastice
b. diferenţierea seriei eritroblastice
c. sinteza hemoglobinei
d. eritrodiereza
e. maturaţia eritrocitelor

51. Cum se modifică hemograma în anemia B12-deficitară?

a. Hipercromia eritrocitelor
b.Megalocitoză
c.Trombocitopenie
D eritrocite cu inele Cabot şi corpusculi Jolli
e. Neutrofilie cu deviere nucleară spre stânga.

52. În care anemii se constată eritropoieza de tip megaloblastic?

a. a-Talasemie.
b. Anemia prin carenta de acid folic
c. Anemia prin carenta de vitamina B12 .
d. Anemia hipo-aplastică
e. Anemia fierodeficitară.
53. Care sunt semnele leucocitozei absolute?
a. numărul de leucocite în sânge mai mare de 10.109/L
b. creşterea numărului de leucocite tinere în sânge
c. numărul de leucocite în sânge normal
d. prezenţa în sânge a leucocitelor nediferenţiate
e. creşterea procentului unei forme de leucocite concomitent cu scăderea
 procentului altei forme de leucocite în leucogramă

54.. Care sunt semnele leucocitozei relative?

a. numărul de leucocite în sânge mai mare de 9.109/L
b. creşterea numărului de leucocite tinere în sânge
c. numărul de leucocite în sânge normal
d. Prezenţa în sânge a leucocitelor nediferenţiate
e. creşterea procentului unei forme concomitent cu scăderea procentului
altei forme de leucocite în leucogramă

55. Care leucocitoze pot fi considerate fiziologice?

a. miogenă
b. inflamatorie
c. infectioasă
d. alimentară
e. la nou-născuti
56. Ce leucocitoză estefiziologică?
a. la efort fizic
b. în inflamaţie
c. în boli infeţioase
d. în inaniţia curativă
e. la persoanele sănătoase în vârstă

57. Ce leucocitoză estefiziologică?

a. în repaus fizic
b. în inflamaţie
c. în boli infeţioase
d. postprandial
e. la persoanele sănătoase în vârstă

58. Ce leucocitoză estefiziologică?

a. în repaus fizic
b. în inflamaţie
c. în boli infeţioase
d. în inaniţia curativă
e. la nou-născuti

59. Care este cauza neutrofiliei?

a. insuficienţa suprarenaliană
b. boli alergice
c. infecţie cocică
d. parazitoze
e. infecţie specifică cronică

60. În ce boi se constată leucocitoza neutrofilă?

a. Furunculoză
b . la gravide
c. otite purulente
d. boli virale
e. infarct al miocardului

61. Ce reprezintă devierea nucleară “spre stânga”?

a. creşterea numărului de agranulocite în singele periferic
b. creşterea numărului de granulocite în singele periferic
c. creşterea numărului de neutrofile imature în singele periferic
 d. creşterea numărului de neutrofile mature în singele periferic
e. creşterea numărului de neutrofile hipersegmentate în singele periferic

62. În ce stare se constată leucocitoza neutrofilă hiperregenarativă?

a. boala actinică
b. aplaziа măduvei osoase
c. intoxicatii cu benzol
d. septicemie
e. suprarăcirea organismului

63. Î ce stări se atestă leucocitoza eozinofilă?

a. infecţie cocică
b. boli alergice
c. boli parazitaree
d. leucoza mieloidă cronică
e. colagenoze

64. În ce stare se atestă leucocitoza eozinofilă?

e. infecţie cocică
f. boli alergice
g. boli infecţioase cronice
h. leucoza mieloidă acută
e. boli ereditare
65. În ce stare se atestă leucocitoza eozinofilă?
i. infecţie cocică
j. boli infecţioase cronice
k. leucoza mieloidă acută
e. boli ereditare
f. boli parazitaree
66. În ce stare se atestă leucocitoza eozinofilă?
g. infecţie cocică
h. boli infecţioase cronice
i. leucoza mieloidă acută
e. boli ereditare
j. leucoza mieloidă cronică
67. În ce stare se atestă leucocitoza eozinofilă?
k. infecţie cocică
l. boli infecţioase cronice
m. leucoza mieloidă acută
e. boli ereditare
f. colagenoze

68. În ce boli se întâlneşte limfocitoza?

a. insuficienţa suprarenaliană
b. boli alergice
c. infecţie cocică
d. parazitoze
e. infecţie specifică cronică

69. În ce boli se întâlneşte limfocitoza?

a. tuberculoză
b. septicemie
c. astmul bronşic
d. leucoza limfoidă cronică
e. infarct miocardic

70. În ce stări se atestă monocitoza?

 a. în perioada convalescenţei infectiilor acute
b. inflamaţii granulomatoase
c. mononucleoza infectioasă
d. astmul bronsic
e. metaplazia mieloidă

71.. Ce reprezintă agranulocitoza?

a. creşterea numărului de limfocite şi monocite în singele periferic
b. diminuarea severă sau lipsa leucocitelor granulate în singele periferic
c. creşterea numărului de leucocite agranulate în singele periferic
d. creşterea numărului de neutrofile hipersegmentate în singele perifericc
e. diminuarea severă a numărului de reticulocite în singele periferic

72. În ce stări se atestă agranulocitoza?

a. anemia aplastică
b. tratamentul cu citostatice
c. boli parazitare
d. boli alergice
e. septicemie

73. Ce procese se dereglează în leucoza eritroblastică?

a. proliferarea seriei eritroblastice
b. diferenţierea seriei eritroblastice
c. sinteza hemoglobinei
d. eritrodiereza
e. maturaţia eritrocitelor

74. Care sunt semnele hematologice ale leucozei mieloide leucemice?

a. Numărul de leucocite mai mare de 50x109 /L asociat cu un
număr mare de celule blaste în sângele periferic.
b. Numărul de leucocite mai mic de 50 x109 /L asociat cu un număr
mare de celule blaste în sângele perigeric.
c. Numărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în sângele periferic.
d. Nunărul e leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în măduva roşie a oaselor.
e. invadarea sângelui cu celule nediferenţiate din seria leucocitară

75. Care sunt semnele hematologice de bază ale leucozei mieloide subleucemice?
a. Numărul de leucocite mai mare de 50 x109 /L asociat cu un
număr considerabil de celule blaste în sângele periferic.
b. Numărul de leucocite mai mic de 50 x109 /L asociat cu un
număr mare de celule blaste în sângele perigeric.
c. Numărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în sângele periferic.
d. Nunărul e leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în măduva roşie a oaselor.
e. invadarea moderată a sângelui cu celule nediferenţiate din seria leucocitară

76. Care sunt semnele hematologice de bază ale leucozei mieloide leucocitopenice?
a. Numărul de leucocite mai mare de 50 x109 /L asociat cu un
număr considerabil de celule blaste în sângele periferic.
b. Numărul de leucocite mai mic de 50 x109 /L asociat cu un număr
mare de celule blaste în sângele perigeric.
 c. Numărul de leucocite mai mic de 5 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în sângele periferic.
d. Nunărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în măduva roşie a oaselor.
e. prezenţa de celule blaste în singele periferic

77. Care sunt semnele hematologice de bază ale leucozei mieloide aleucemice?
a. Numărul de leucocite mai mare de 50 x109 /L asociat cu un număr
considerabil de celule blaste în sângele periferic.
b. Numărul de leucocite mai mic de 50 x109 /L asociat cu un număr
mare de celule blaste în sângele perigeric.
c. Numărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în sângele periferic.
d. Numărul de leucocite e de 5-6 x109 /L asociat cu prezenţa
de celule blaste în măduva roşie a oaselor.
e. lipsa de celule blaste în singele periferic

4. Fiziopatologia circulaţiei sistemice (68)

1. În ce patologie survine suprasolicitarea inimii cu rezistenţă?

1. Insuficienţa mitrală
2. Insuficienţa valvelor aortice
3. Hipertensiunea arterială
4. Insuficienţa tricuspidiană
5.Anemii

2. În ce patologii survine siprasolicitarea inimii cu volum?

1. Stenoza mitrală
2. Insuficienţa mitrală
3. Hipersecreţia adrenalinei
4. Insuficienţa valvelor aortice
5. Hipervolemia

3. În ce maladii survine insuficienţa cardiacă dismetabolică ?

1. Insuficienţa tricuspidiană
2. Boala hipertensivă
3. Infarctul miocardic
4. Miocardita
5. Stenoza aortică

4. Care sunt cauzele posibile ale insuficienţei cardiace dreapta?

1. Hipertensiunea în mica circulaţie
2. Insuficienţa mitrală
3. Insuficienţa tricuspidiană
4. Coarctaţia aortică
5. Emfizemul pulmonar
5. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace dreapta?
6. Hipertensiunea în mica circulaţie
7. Insuficienţa mitrală
8. Hipertensiunea în circlaţia mare
9. Coarctaţia aortică
10. edemul pulonar
6. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace dreapta?
11. Hipertensiunea în circulaţia mare
12. Insuficienţa mitrală
 13. Insuficienţa tricuspidiană
14. Coarctaţia aortică
15. edemulpulmonar
7. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace dreapta?
16. Hipertensiunea în circulaţia
17. Insuficienţa mitrală
18. hipovolemia
19. Coarctaţia aortică
20. Emfizemul pulmonar

8. Care sunt cauzele posibile ale insuficienţei cardiace stânga?

1. Insuficienţa mitrală
2. Coarctaţia aortică
3. Emfizemul pulmonar
4. Boala hipertensivă
5. Pneumoscleroza
9. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace stânga?
6. Insuficienţa mitrală
7. hipertensiunea în circulaţia mică
8. Emfizemul pulmonar
9. hipovolemia
10. Pneumoscleroza
10. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace stânga?
11. Insuficienţa tricuspidală
12. Coarctaţia aortică
13. Emfizemul pulmonar
14. Boala hipotensivă
15. Pneumoscleroza
11. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace stânga?
16. Insuficienţa tricuspidală
17. hipertensiunea pulmonară
18. Emfizemul pulmonar
19. Boala hipertensivă
20. Pneumoscleroza

12. Care sunt manifestările caracteristice pentru insuficienţa cardiacă stânga?

1. Reducerea volumului sistolic
2. Tahicardia
3. Staza venoasă în mica circulaţie
4. Dispnee
5. Hepatomegalie

13. Care sunt manifestările caracteristice pentru insuficienţa cardiacă dreapta ?

1. Hepatomegalia
2 Staza venoasă în circulaţia mare
3. Edem pulmonar
4. Staza venoasă în mica circulaţie
5. Ascita

14. Care sunt mecanismele compensatorii cardiace imediate în afecţiunile cordului?

1. Bradicardia
2. Tahicardia
3. Retenţia hidrosalină
4. Hipertrofia miocardului
5. Intensificarea eritropoiezei
15. Care este mecanismul compensator cardiac tardive în afecţiunile cordului?
 1. Bradicardia
2. Tahicardia
3. Retenţia hidrosalină
4. Hipertrofia miocardului
5. Intensificarea eritropoiezei

16. Care sunt mecanismele compensatorii extracardiace imediate în afecţiuni cardiace?

1. Redistribuirea debitului cardiac cu centralizarea circulaţiei
2. Hipertrofia miocardului
3. Creşterea tonusului sistemului nervos parasimpatic
4. Hiperventilaţia pulmonară
5. Intensificarea eritropoiezei
17. Care sunt mecanismele compensatorii extracardiace tardive în afecţiuni cardiace?
6. Redistribuirea debitului cardiac cu centralizarea circulaţiei
7. Hipertrofia miocardului
8. Creşterea tonusului sistemului nervos parasimpatic
9. Hiperventilaţia pulmonară
10. Intensificarea eritropoiezei

18. Cum se realizează hiperfuncţia predominant homeometrică a miocardului?

1. Prin micşorarea amplitudinei contracţiei miocardului
2. Prin mecanismul Frank-Starling
3. Prin creşterea amplitudinei contracţiei miocardului
4. Prin creşterea încordării miocardului
5. Prin tahicardie

19. Cum se realizaeză hiperfuncţia predominant heterometrică a miocardului?

1. Prin micşorarea amplitudinei contracţiei miocardului
2. Prin mecanismul Frank-Starling
3. Prin creşterea amplitudinei contracţiei miocardului
4. Prin creşterea încordării miocardului
5. Prin tahicardie

20. Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia homeometrică?

1. Stenoza orificiului aortei
2. Stenoza orificiului trunchiului pulmonar
3. Insuficienţa valvulelor aortice
4. Insuficienţa valvulelor mitrale
5. Insuficienţa valvulelor tricuspidale
21. Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia homeometrică?
6. Stenoza orificiului aortei
7. Stenoza orificiului atrioventricular stâng
8. Insuficienţa valvulelor aortice
9. Insuficienţa valvulelor mitrale
10. Insuficienţa valvulelor tricuspidale
22. Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia homeometrică?
11. Stenoza orificiului atrioventricular stâng
12. Stenoza orificiului trunchiului pulmonar
13. Insuficienţa valvulelor aortice
14. Insuficienţa valvulelor mitrale
15. Insuficienţa valvulelor tricuspidale

23. Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia heterometrică ?

1. Stenoza mitrală
2. Stenoza orificiului aortic
3. Insuficienţa valvulelor mitrale
 4. Insuficienţa valvelor aortice
5. Stenoza orificiului arterei pulmonare
24. Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia heterometrică ?
6. Stenoza mitrală
7. Stenoza orificiului aortic
8. Insuficienţa valvulelor mitrale
9. Stenoza orificiului atrioventricular drept
10. Stenoza orificiului arterei pulmonare
25. Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia heterometrică ?
11. Stenoza mitrală
12. Stenoza orificiului aortic
13. Stenoza orificiului atrioventricular stâng
14. Insuficienţa valvelor aortice
15. Stenoza orificiului arterei pulmonare

26. Cum se modifică structura miocardului la hipertrofie?

1. Creşte numărul de miofibrile
2. Creşte numărul de miofibrile cu micşorarea volumului lor
3. creşterea abundentă a ţesutului conjunctiv
4. creşte volumul miofibrilelor cu micşorarea numărului lor
5. Creşte volumul miofibrilelor dar numărul lor rămâne constant

27. Care sunt mecanismele epuizării funcţionale şi cardiosclerozei a miocardului hipertrofiat?

1. Tulburarea asigurării cu energie a cardiomiocitelor
2. hipoxia relativă a miocardului
3. Creşte IFS miocardioctelor rămase intacte
4. Creşte presiunea în cavitatea pericardului
5. Scade presiunea de perfuzie în coronare

28. Care este cauza hipoxiei relative în miocardul hipertrofiat?

1. Spasmul vaselor coronariene
2. Formarea in vase a plăcuţelor ateromatoase
3. Dereglarea utilizării oxigenului
4. Dereglarea energogenezei
5. insuficienţa relativă a vasculaturii miocardului

29. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul de sânge circulant în insuficienţa cardiacă?
1. Volumul sistolic se micşorează, iar volumul de sânge circulant creşte
2. Ambii indici se măresc
3. Volumul sistolic creşte, iar volumul de sânge circulant scade
4. Ambii indici se micşorează
5. ambii indici nu se modifică
320. Care sunt cauzele hipervolemiei în insuficienţa cardiacă cronică?
1. Staza venoasă
2. Mobilizarea sângelui depozitat
3. Retenţia hidrosalină
4. Sporirea filtraţiei glomerulare
5. Intensificarea eritropoezei

31. Care sunt consecinţele stazei venoase în insuficenţa circulatorie?

1. hipoxia
2. Formarea edemelor
3. Mărirea vitezei de circulaţie a sângelui
4. Scăderea proceselor de disociere a oxihemoglobinei
5. Cetoacidoza
32. În ce regiuni anatomice apare staza venoasă în caz de insuficienţă ventriculară stângă?
1. În regiunea facială
2. În membrele inferioare
3. În ficat
4. În creier
5. În plămâni

33. Care sunt consecinţele stazei venoase în ficat?

1.hepatomegalia
2.moartea hepatocitelor şi substituirea cu ţesut conjunctiv
3.Suprasolicitarea ventriculului stâng
4.Suprasolicitarea ventriculului drept
5.Hipertensiunea portlă

34. Care sunt cauzele hipertensiunii portale în ciroza hepatică?

1. insuficienţa colateralelor cava-cavale
2.Compresia vaselor circuitului mare
3. insuficienţa colateralelor porto-cavale
4. Reducerea numărului de capilare funcţionale intrahepatice
5. Creşterea permiabilităţii vaselor mezenteriale

35. Care sunt consecinţele hipertensiunii portale?

1.Formarea anastomozelor porto-cavale
2. Ascita
3.Dilatarea varicoasă a venelor esofagiene inferioare
4.Hemoragia din venele vericoase ale esofagului
5.Formarea anastomozelor cava-cavale
36. Care este consecinţa hipertensiunii portale?
1.Formarea anastomozelor porto-cavale
2. ischemia organelor abdominale
3.Dilatarea varicoasă a venelor picioarelor
4.Hemoragia din venele hemoroidale
5.Formarea anastomozelor cava-cavale
37. Care este consecinţa hipertensiunii portale?
1.Formarea anastomozelor cava-cavale
2. Ascita
3.Dilatarea varicoasă a venelor picioarelor
4.Hemoragia din venele hemoroidale
5.Formarea anastomozelor cava-cavale
38. Care este consecinţa hipertensiunii portale?
1.Formarea anastomozelor cava-cavale
2. ischemia organeor abdominale
3.Dilatarea varicoasă a venelor esofagiene inferioare
4.Hemoragia din venele hemoroidale
5.Formarea anastomozelor cava-cavale
39. Care este consecinţa hipertensiunii portale?
1.Formarea anastomozelor cava-cavale
2. ischemia organeor abdominale
3.Dilatarea varicoasă a venelor picioarelor
4.Hemoragia din venele hemoroidale
4.Hemoragia din venele vericoase ale esofagului

40. În ce patologii se dezvoltă staza venoasă în ficat?

1.Boala hipertensivă
 2.Hipotonie arterială
3.Hipovolemie
4.Insuficienţa ventriculară dreapta
5.Insuficienţa ventriculară stânga

41. În ce caz se formeaz anastomoze porto-cavale?

1. hipertensiune sistemică
2. În caz de hipertensiune portală
3. şoc hipovolemic
4. hipervolemie
5. hipotonie arterială cronică

42. Care sunt factorii patogenetici ale edemelor cardiace?

1. hipoperfuzia rinichilor şi hiperseceţia reninei
2. Staza venoasă
3. insuficienţa hepatică şi hipoalbuminemia
4. hipotensiunea arterială
5. hipoxia

43. Care sunt factorii patogenetici ale edemelor cardiace?

6. Staza venoasă
7. hiperaldosteronismul secundar
8. hipervolemia
9. hipotensiunea arterială
10. hipoxia

44. Care este unul din factorii patogenetici ale edemelor cardiace?
11. hipoperfuzia rinichilor şi hiperseceţia reninei
12. hipotensiunea arterială
13. hipoxia
14. hipersecreţia vasopresinei
15. hipersecreţia hormonului natriuretic
45. Care este unul din factorii patogenetici ale edemelor cardiace?
16. Staza venoasă
17. hipotensiunea arterială
18. hipoxia
19. hipersecreţia vasopresinei
20. hipersecreţia hormonului natriuretic
46. Care este unul din factorii patogenetici ale edemelor cardiace?
21. hiperaldosteronismul secundar
22. hipotensiunea arterială
23. hipoxia
24. hipersecreţia vasopresinei
25. hipersecreţia hormonului natriuretic
47. Care este unul din factorii patogenetici ale edemelor cardiace?
26. insuficienţa hepatică şi hipoalbuminemia
27. hipotensiunea arterială
28. hipoxia
29. hipersecreţia vasopresinei
30. hipersecreţia hormonului natriuretic
48. Care este unul din factorii patogenetici ale edemelor cardiace?
31. hipervolemia
32. hipotensiunea arterială
33. hipoxia
34. hipersecreţia vasopresinei
35. hipersecreţia hormonului natriuretic
49. Care este rolul hipoperfuziei rinichiului în patogenia edemelor?
1. edemul parenchimului rinichiului
2. activarea aparatului juxta-glomerular
3. ischemia parenchimului rinichiului
4. inflamaţia parenchimului rinichiului
5. hipertensiunea în vasele nefronului

50. Care este patogenia hiperaldosteronismului secundar în insuficenţa circulatorie?

1. hipersecreţia primară a aldosteronului
2. hiperreninemia
3. degradarea insuficienţa a aldosteronului de către ficat
4. Micşorarea excreţiei renale a aldosteronului
5. secreţa aldosteronului de către ficat

15. Cum se modifică metabolismul în miocard în faza iniţială a hipertrofiei ?

1. Diminuarea proceselor oxidative
2. Diminuarea proceselor glicolitice
3. Utilizarea intensă de ATP
4. Creşterea utilizării oxigenului
5. Intensificarea sintezei proteice

52. Cum se modifică presiunea arterială şi venoasă în insuficienţa cardiacă?

1. Presiunea arterială şi venoasă creşte
2. Presiunea arterială scade, iar cea venoasă creşte
3. Presiunea arterială şi venoasă nu se schimbă
4. Presiunea arterială şi venoasă scade
5. Presiunea arterială creşte iar cea venoasă scade

53. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul endsistolic în insuficienţa cardiacă?

1. Volumul sistolic se măreşte, iar volumul endsistolic se micşoreză
2. Ambii indici se micşorează
3. Volumul sistolic se micşorează, volumul endsistolic rămânând neschimbat
4. Ambii indici se măresc
5. Volumul sistolic se micşorează, iar volumul endsistolic creşte

54. Prin ce se manifestă dereglarea conductibilităţii intracardiace?

1. bloc atrioventricular
2. bradicardie sinuzală
3. tahicardie sinuzală
4. extrasistolie
5. Fibrilaţie ventriculară
55. Pentru ce afecţiuni este caracteristică bradicardia sinuzală?
1. Edemul pulmonar
2. Tireotoxicoză
3. Icterul mecanic
4. Emfizemul pulmonar
5. Meningite

57. Pentru ce extrasistolie este caracteristică pauza compensatorie completă?

1. Extrasistolie sinuzală
2. Extrasistolie atrială
3. Extrasistolie atrioventriculară din partea superioară
4. Extrasistolie ventriculară
 5. Extrasistolie atrioventriculară din partea medie

58. Prin ce se manifestă dereglarea excitabilităţii inimii?

1. Bradicardie
2. Bloc transversal complet
3. Bloc longitudinal
4. Tahicardie
5. Extrasistolie

61. Prin ce se manifestă tulburarea automatismului cardiac?

1. Bloc atrio-ventricular
2. Bradicardie sinizală
3. Tahicardie sinuzală
4. Extrasistolie
5. Fibrilaţie atrială

62. Care sunt cauzele bradicardiei sinuzale?

1. Excitarea centrului vaso-constrictor
2. Activarea sistemului nervos simpatic
3. Excitarea centrului nervului vag
4. Excitarea fasciculului Hisse
5. hipertensiunea intracraniană

65. Care este patogenia hipertensiunii arteriale în unele afecţiuni renale?

1. Creşte secreţia de adrenalină
2. Creşte secreţia reninei
3. creşte secreţia vasopresinei
4. Creşte secreţia eritripoietinei
5. creşte secreţia hormonului nariuretic

66. Hiperfuncţia cărui compartiment al inimii are loc în boala hipertensivă?

1. Ventriculului drept
2. Atriului stâng
3. Atriului drept
4. Ventriculului stâng
5. Atriului şi ventriculului drept

68. În ce boli endocrine survine hipertensiunea arterială secundară?

1. Boala Cushing
2. Hiperaldosteronismul primar
3. Boala Addison
4. Mixedemul
5. Feocromocitomul

5. FIZIOPATOLOGIA RESPIRAŢIEI EXTERNE (74)

1. Ce reprezintă hiperpneea?
a. creşterea frecvenţei respiraţiei
b. creşterea amplitudinei respiraţiei
c. scăderea frecvenţei respiraţiei
 d. scăderea amplitudinei respiraţiei
c. sporirea minut-volumului respiraţiei

2. Ce reprezintă polipneea?
a. creşterea frecvenţei respiraţiei
b. creşterea amplitudinei respiraţiei
c. scăderea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea amplitudinei respiraţiei
c. sporirea minut-volumului respiraţiei

3. Ce reprezintă bradipneea?
a. creşterea frecvenţei respiraţiei
b. creşterea amplitudinei respiraţiei
c. scăderea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea amplitudinei respiraţiei
c. sporirea minut-volumului respiraţiei

4. Ce reprezintă hiperventilaţia?
a. sporirea minut-volumului respiraţiei
b. scăderea minut-volumului respiraţiei
c. creşterea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea frecvenţei respiraţiei
e. scăderea amplitudinei respiraţiei

5. Ce reprezintă hipoventilaţia?
a. sporirea minut-volumului respiraţiei
b. scăderea minut-volumului respiraţiei
c. creşterea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea frecvenţei respiraţiei
e. scăderea amplitudinei respiraţiei

6. Ce modificări ale compoziţiei aerului alveolar se constată în hiperventilaţie?

a. presiunea parţială a oxigenului sub 100 mm Hg
b. presiunea parţială a oxigenului peste 100 mm Hg
c. presiunea parţială a dioxidului de carbon sub 40 mm Hg
d. presiunea parţială a azotului sub 600 mm Hg
e. presiunea parţială a azotului peste 600 mm Hg

7. Ce modificări ale compoziţiei aerului alveolar se constată în hipoventilaţie?

a. presiunea parţială a oxigenului sub 100 mm Hg
b. presiunea parţială a oxigenului peste 100 mm Hg
c. presiunea parţială a dioxidului de carbon sub 40 mm Hg
d. presiunea parţială a azotului sub 600 mm Hg
e. presiunea parţială a azotului peste 600 mm Hg

8. Ce modificări ale compoziţiei gazoase a sângelui arterial se constată în hiperventilaţie?

a. presiunea oxigenului sub 100 mm Hg
b. presiunea oxigenului peste 100 mm Hg
c. presiunea dioxidului de carbon sub 40 mm Hg
d. presiunea oxigenului peste 40 mm Hg
e. presiunea azotului peste 600 mm Hg

9. Ce modificări ale compoziţiei gazoase a sângelui arterial se constată în hipoventilaţie?

a. presiunea oxigenului sub 100 mm Hg
b. presiunea oxigenului peste 100 mm Hg
c. presiunea dioxidului de carbon sub 40 mm Hg
d. presiunea oxigenului peste 40 mm Hg
 e. presiunea azotului peste 600 mm Hg

10. Ce modificări ale echilibrului acido-bazic se constată în hiperventilaţie?

a. acidoză respiratorie
b. alcaloză respiratorie
c. acidoză metabolică
d. alcaloză metabolică
e. echilibru nemodificat

11. Ce modificări ale echilibrului acido-bazic se constată în hipoventilaţie?

a. acidoză respiratorie
b. alcaloză respiratorie
c. acidoză metabolică
d. alcaloză metabolică
e. echilibru nemodificat

12. Ce modificări ale parametrilor ventilatorii ai plămânilor se constată în hiperventilaţie?

a. creşte capacitatea vitală a plămânilor
b. creşte minut-volumul respiraţiei
c. creşte rata procentuală a spaţiului mort anatomic din minut-volumul respiraţiei
d. scade rata procentuală a spaţiului mort anatomic din minut-volumul respiraţiei
e. scade minut-volumul respiraţiei

13. Ce modificări ale parametrilor ventilatorii ai plămânilor se constată în hipoventilaţie?

a. creşte capacitatea vitală a plămânilor
b. creşte minut-volumul respiraţiei
c. creşte rata procentuală a spaţiului mort anatomic
d. scade rata procentuală a spaţiului mort anatomic
e. scade minut-volumul respiraţiei

16. Cum se modifică presiunea intratoracică şi returul venos spre cord în respiraţia profundă şi accelerată?
a. presiunea intratoracică creşte
b. presiunea intratoracică scade
c. returul venos nu se modifică
d. returul venos este dificil
e. returul venos este facilitat

17. Cum se modifică presiunea intratoracică şi returul venos spre cord în respiraţia superficială?
a.presiunea intratoracică creşte
b. presiunea intratoracică scade
c. returul venos nu se modifică
d. returul venos este dificil
e. returul venos este facilitat

18. Ce este caracteristic pentru dispnee?

a. modificarea frecvenţei respiraţiei
b. modificarea amlitudinei respiraţiei
c. modificarea ritmului respiraţiei
d. modificarea compoziţiei gazoase a sângelui
e. senzaţie subiectivă de insuficienţă a aerului

19. Ce numim dispnee inspiratorie?

a. prelungirea duratei inspirului
b. preliungirea duratei expirului
c. creşterea efortului inspirator cu expir pasiv
d. creşterea efortului inspirator cu expir forţat
 e. prelungirea concomitentă a inspirului şi expirului

20. Ce numim dispnee expiratorie?

a. prelungirea duratei inspirului
b. preliungirea duratei expirului
c. creşterea efortului inspirator cu expir pasiv
d. expir forţat
e. prelungirea concomitentă a inspirului şi expirului

21. Ce parametri fizici ai aerului alveolar încetineşte difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?
a. creşterea presiunii parţiale a oxigenului
b. scăderea presiunii parţiale a oxigenului
c. creşterea presiunii parţiale a dioxidului de carbon
d. scăderea presiunii parţialşe a dioxidului de carbon
e. creşterea presiunii parţiale a azotului

24. Ce condiţii diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?

a. îngroşarea barierei
b. edemul pulmonar interstiţial
c. ateroscleroza arterelor circuitului mic
d. hipoperfuzia plămânilor
e. hipobaria atmosferică

25. Ce condiţii diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?

f. prezenţa lichidului în alveole
g. reducerea suprafeţei totale de difuzie
h. ateroscleroza arterelor circuitului mic
i. hipoperfuzia plămânilor
j. hipobaria atmosferică

26. Ce condiţie diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?

k. îngroşarea barierei
l. ateroscleroza arterelor circuitului mic
m. hipoperfuzia plămânilor
n. hipobaria atmosferică
o. obstrucţia căilor aeroconductorii
27. Ce condiţie diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?
p. prezenţa lichidului în alveole
q. ateroscleroza arterelor circuitului mic
r. hipoperfuzia plămânilor
s. hipobaria atmosferică
t. obstrucţia căilor aeroconductorii
28. Ce condiţie diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?
u. edemul pulmonar interstiţial
v. ateroscleroza arterelor circuitului mic
w. hipoperfuzia plămânilor
x. hipobaria atmosferică
y. obstrucţia căilor aeroconductorii
29. Ce condiţie diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?
z. reducerea suprafeţei totale de difuzie
aa. ateroscleroza arterelor circuitului mic
bb. hipoperfuzia plămânilor
cc. hipobaria atmosferică
dd. obstrucţia căilor aeroconductorii

30. Ce factori scad capacitatea oxigenică a sângelui?

 a. înlocuirea hemoglobinei adulte cu cea fetală
b. transformarea hemoglobinei în methemoglobină
c. scăderea concentraţiei fierului seric în sânge
d. scăderea concentraţiei feritinei în sânge
e. scăderea concentraţiei transferinei în sânge

31. Ce factori scad capacitatea oxigenică a sângelui?

f. conţinutul redus de hemoglobină în sânge
g. asocierea monoxidului de carbon la hemoglobină
h. scăderea concentraţiei fierului seric în sânge
i. scăderea concentraţiei feritinei în sânge
j. scăderea concentraţiei transferinei în sânge

32. Ce factor scade capacitatea oxigenică a sângelui?

k. înlocuirea hemoglobinei adulte cu cea fetală
l. scăderea concentraţiei fierului seric în sânge
m. scăderea concentraţiei feritinei în sânge
n. scăderea concentraţiei transferinei în sânge
o. scăderea conentraţiei haptoglobinei în sânge
33. Ce factor scade capacitatea oxigenică a sângelui?
p. conţinutul redus de hemoglobină în sânge
q. scăderea concentraţiei fierului seric în sânge
r. scăderea concentraţiei feritinei în sânge
s. scăderea concentraţiei transferinei în sânge
t. scăderea conentraţiei haptoglobinei în sânge
34. Ce factor scade capacitatea oxigenică a sângelui?
u. transformarea hemoglobinei în methemoglobină
v. scăderea concentraţiei fierului seric în sânge
w. scăderea concentraţiei feritinei în sânge
x. scăderea concentraţiei transferinei în sânge
y. scăderea conentraţiei haptoglobinei în sânge
35. Ce factor scade capacitatea oxigenică a sângelui?
z. asocierea monoxidului de carbon la hemoglobină
aa. scăderea concentraţiei fierului seric în sânge
bb. scăderea concentraţiei feritinei în sânge
cc. scăderea concentraţiei transferinei în sânge
dd. scăderea conentraţiei haptoglobinei în sânge

36. Ce compuşi ai hemoglobinei scad capacitatea oxigenică a sângelui?

a. oxihemoglobina
b. hemoglobina deoxigenată
c. carbohemoglobina
d. carboxihemoglobina
e. methemoglobina

37. Ce parametri fizico-chimici împiedică asocierea oxigenului la hemoglobină în circuitul

mic?
a. acidoza
b. alcaloza
c. hipocapnia
d. hipercapnia
e. temperatura joasă
38. Ce parametri fizico-chimici împiedică disocierea oxihemoglobinei în circuitul mare?

a. acidoza
b. alcaloza
c. hipocapnia
 d. hipercapnia
e. temperatura joasă

39. Ce procese determină restricţia pulmonară extraparenchimală ?

a. afecţiunile pleurei
b. afecţiunile cutiei toracice
c. dereglările din circuitul pulmonar
d. dereglările aparatului neuro-muscular
e. modificările complianţei plămânilor

40. Ce numim restricţie pulmonară intraparenchimală ?

a. reducerea complianţei şi elasticităţii plămânilor
b. reducerea complianţei totale a aparatului respirator
c. reducerea complianţei cutiei toracice
d. reducerea complianţei totale a cutiei toracice
e. obturarea căilor respiratorii superioare

41. Ce numim obstrucţie pulmonară ?

a. dereglarea afluxului de sânge spre plămâni
b. marirea presiunii sanguine în circuitul pulmonar
c. mărirea rezistenţei căilor aeroconductoare cu dereglarea ventilaţiei pulmonare
d. micşorarea presiunii sanguine în circuitul pulmonar
c. micşorarea rezistenţei căilor aeroconductoare

42. Ce factori pot provocă obstrucţia căilor aeroconductorii superioare ?

a. prezenţa trombilor în artera pulmonară
b. tumefierea mucoasei bronhiilor
c. prezenţa corpilor străini în trahee şi bronhii
d. stenoza laringelui
e. tumori mediastinale

43. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor aeroconductorii inferioare ?

a. hipersecreţia de mucus bronhial
b. tumefierea mucoasei bronhiolelor terminale
c. prezenţa corpilor străini în trahee şi bronhii
d. stenoza laringelui
e. spasmul musculaturii netede a bronhiilor subsegmentare

44. În ce azuri se întâlneste respiraţia profundă şi accelerată*

a. efort fizic
b. astm bronşic
c. acidoză nerespiratorie
d. stres psiho-emoţional
e. hipoxie circulatorie

45. În ce azuri se întâlneste respiraţia frecventă superficială?

a. hipercapnie
b. atelectazie pulmonară.
c. edem pulmonar
d. pneumonie
e. acidoză nerespiratorie

46.În ce cazuri se întâlneşte respiraţia rară şi profundă?

a. efort fizic
 b. stenoza căilor aeroconductorii
c. pneumonie
d. edem pulmonar
e. hipoxie de orice origine

47. În ce caz se întâlneşte dispneea expiratorie?

a. pneumonie
b. hipertenzie pulmonară
c. astm bronşic
d. stenoza căilor aeroconductorii superioare
e. atelectazie pulonară

48. Ce substanţe biologic ative posedă efect bronhoconstrictor?

a. histamina
b. serotonina
c. bradikinina
d. PGF2-alfa
e. acetilcolina

49. Ce substanţe biologic ative posedă efect bronhodilatator?

a. PGE1
b. PGE2
c. serotonina
d. prostaciclinele
e. PGF2-alfa

50. Ce substanţe biologic active cresc presiunea în circuitul pulmonar?

a. angiotensina II
b. serotonina
c. PGF2-alfa
d. PGE1, PGE2
e. tromboxanul A2

51. Ce substanţe biologic active scad presiunea în circuitul pulmonar?

a. PGI2
b. Factorul natriuretic atrial
c. PGE1, PGE2
d. serotonina
e. bradikinina

52. Ce factori provoacă distresul respirator acut la maturi?

a. pneumonii totale
b. transfuzii masive de sânge
c. hipertensiune arterială sistemică
d. Hipertensiune pulmonară
e. Hipertensiune portală
f. Spasmul bronhioleleor

53. Ce factori provoacă distresul respirator acut la maturi?

g. diverse tipuri de şoc
h. sindromul coagulării diseminate intravasculare
i. hipertensiune arterială sistemică
j. Hipertensiune pulmonară
k. Hipertensiune portală
l. Spasmul bronhioleleor
 54. Ce factor provoacă distresul respirator acut la maturi?
m. pneumonii totale
n. hipertensiune arterială sistemică
o. Hipertensiune pulmonară
p. Hipertensiune portală
q. Spasmul bronhioleleor
55. Ce factor provoacă distresul respirator acut la maturi?
r. diverse tipuri de şoc
s. hipertensiune arterială sistemică
t. Hipertensiune pulmonară
u. Hipertensiune portală
v. Spasmul bronhioleleor
56. Ce factor provoacă distresul respirator acut la maturi?
w. transfuzii masive de sânge
x. hipertensiune arterială sistemică
y. Hipertensiune pulmonară
z. Hipertensiune portală
aa. Spasmul bronhioleleor
57. Ce factor provoacă distresul respirator acut la maturi?
bb. sindromul coagulării diseminate intravasculare
cc. hipertensiune arterială sistemică
dd. Hipertensiune pulmonară
ee. Hipertensiune portală
ff. Spasmul bronhioleleor

58. Care este patogenia sindromului distres respirator acut la maturi?

a. dereglarea troficii endoteliului vaselor pulmonare;
b. creşterea permeabilităţii membranei alveolo – capilare;
c. creşterea elasticităţii parenchimului pulmonar;
d. extravazarea lichidului în alveole;
e. formarea de membrane hialinice.

59. Ce reprezintă edemul pulmonar ?

1. acumulare de lichid în interstiţiul pulmonar
2. acumulare de lichid în cavitatea pleurală
3. acumulare de lichid în alveole
4. acumulare de lichid în mediastin
5. acumulare de lichid în caile aeroconductorii

60. Ce factori provoacă edemul pulmonar?

a. mărirea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele circulaţiei mici
b. mărirea permeabilităţii peretelui vascular
c. Hipoperfuzia pulmonară
d. Şuntul vascular dreapta-stânga
e. Astmul bronşic
f. Stenoza laringelui

61. Ce factori provoacă edemul pulmonar?

g. blocul drenajului limfatic pulmonar
h. creşterea presiunii oncotice în interstiţiul pulmonar
i. Hipoperfuzia pulmonară
j. Şuntul vascular dreapta-stânga
k. Astmul bronşic
l. Stenoza laringelui

62. Ce factor provoacă edemul pulmonar?

m. mărirea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele circulaţiei mici
n. Hipoperfuzia pulmonară
o. Şuntul vascular dreapta-stânga
p. Astmul bronşic
q. Stenoza laringelui

63. Ce factor provoacă edemul pulmonar?

r. blocul drenajului limfatic pulmonar
s. Hipoperfuzia pulmonară
t. Şuntul vascular dreapta-stânga
u. Astmul bronşic
v. Stenoza laringelui
64. Ce factor provoacă edemul pulmonar?
w. mărirea permeabilităţii peretelui vascular
x. Hipoperfuzia pulmonară
y. Şuntul vascular dreapta-stânga
z. Astmul bronşic
aa. Stenoza laringelui
65. Ce factor provoacă edemul pulmonar?
bb. creşterea presiunii oncotice în interstiţiu pulmonar
cc. Hipoperfuzia pulmonară
dd. Şuntul vascular dreapta-stânga
ee. Astmul bronşic
ff. Stenoza laringelui

66. Ce numim emfizem pulmonar ?

a. micşorarea lumenului căilor aeroconductorii inferioare
b. dilatarea excesivă persistentă a spaţiilor aeriene distal de bronhiolele terminale
c. dilatarea excesivă a arteriolelor pulmonare
d. colabarea parenchimului pulmonar
e. dilatare excesivă persistentă a bronhiilor de calibru II.

67. Care este veriga patogenetică principală a emfizemului pulmonar?

a. dizechilibrul dintre proteinaze şi antiproteinaze cu predominarea antiproteinazelor
b. dizechilibrul dintre proteinaze şi antiproteinaze cu predominarea proteinazelor
c. dizechilibrul dintre tripsină şi alfa 1 antitripsină cu predominarea tripsinei
d. dizechilibrul dintre trpsină şi alfa 1 antitripsină cu predominarea alfa 1 antitripsinei
e. dizechilibrul dintre factorii trombogenetici şi fibrinolitici în favoarea fibrinoliticelor.

68. Care sunt sursele de enzime proteolitice care lezează alveolele pulmonare?
a. mastocitele
b. neutrofilele
c. monocitele
d. pancreasul exocrin
e. hepatocitele

69. Prin ce se caracterizează emfizemul pulmonar?

a. mărirea volumului rezidual al plămânilor
b. micşorarea capacităţii vitale a plămânilor
c. dispnee inspiratorie
d. micşorarea volumului rezidual
e. dispnee inspiratorie
f. hiperventilaţie pulmonară

70. Prin ce se caracterizează emfizemul pulmonar?

g. dispnee expiratorie
h. micşorarea volumului expirator forţat timp de 1 secundă
i. dispnee inspiratorie
j. micşorarea volumului rezidual
k. dispnee inspiratorie
l. hiperventilaţie pulmonară

71. Prin ce se caracterizează emfizemul pulmonar?

a. mărirea volumului rezidual al plămânilor
m. dispnee inspiratorie
n. micşorarea volumului rezidual
o. dispnee inspiratorie
p. hiperventilaţie pulmonară

72.Prin ce se caracterizează emfizemul pulmonar?

q. micşorarea capacităţii vitale a plămânilor
r. dispnee inspiratorie
s. micşorarea volumului rezidual
t. dispnee inspiratorie
u. hiperventilaţie pulmonară

73.Prin ce se caracterizează emfizemul pulmonar?

v. dispnee expiratorie
w. dispnee inspiratorie
x. micşorarea volumului rezidual
y. dispnee inspiratorie
z. hiperventilaţie pulmonară

74. Prin ce se caracterizează emfizemul pulmonar?

a. micşorarea volumului expirator forţat timp de 1 secundă
b. dispnee inspiratorie
c. micşorarea volumului rezidual
d. dispnee inspiratorie
e. hiperventilaţie pulmonară