Săptămînalul l www.catavencii.ro l nr.

50 (539) l 15-21 decembrie 2021 l 5 lei

De la Nuţu Cămătaru la Neamţu Imobiliaru:

Dresor de penelei
și de fraieri
Am case, am gardă de
corp, merg cu mașini străine,
mănînc și beau pe gratis. Am cinci
milioane de români la produs afară. Nu se
atinge nici un procuror de mine. Să-mi
moară mie schiurile și să n-am parte de
crosele de golf dacă nu-s cel mai
jmecher președinte pe care l-ați
ales vreodată!

Stăpîn al unei rețele de politicieni care practică cea mai veche meserie din lume, Klaus Iohannis conduce de șapte ani, netulburat, Clanul Bugetarilor
2 NIVELUL
Șoapte
dintr-o lovitură
)))
)))
Programul „Rabla“ pentru F16
România pare să fi dobîndit acea
perspicacitate ascunsă pe care pro-
ducătorii de armament își bazează
vînzările. Ca stat NATO aflat în zona
de risc, aproape de conflictul cu
Rusia, România trebuie să cumpere
avioane F16 vechi, cu vîrsta de peste
40 de ani, în timp ce aliații ei, statele
aflate la mare depărtare de inamic,
folosesc noile și modernele F35 de
ultimă generație.
E o gîndire contraintuitivă și rela-
tivistă, dar tocmai de aceea valoroa-
să, fiindcă nici dușmanul nu mai în-
țelege nimic. În esență, pare că NATO
vrea să nu-i vadă pe ruși respinși din
prima cu avioane de ultimă genera-
ție, ci mai întîi obosiți de atîtea vic-
torii împotriva unor aparate depăși-
te.
Prin urmare, cumpărăm 32 de
aparate din Norvegia cu 354 de mi-
lioane de euro, adică la 11,1 milioane
bucata. Dacă le luam nou-nouțe, pre-
țul începea de la 12 milioane de do-
lari, adică de la 9,8 milioane de euro.
După cum se vede, am început înar-
marea cu mărinimia caracteristică
poporului nostru ospitalier.
Dar stați așa, că și aparatelor noi,
și celor vechi li se fac reparații și li
se adaugă echipamente în funcție de
nevoi, iar atunci prețul crește. În
Puterea nu știe carte
CATEGORIA
PETRE DAEA
Petre Daea (fost ministru al Agriculturii):
„Nu poți să stai tot timpul la mîna naturii și
să aștepți o concurență factorială legată de ha-
zard.“
CATEGORIA
APĂR DEMAGOCRAŢIA!
Vasile Dîncu (ministrul Apărării): „NATO
înseamnă să și suferi durerea celorlalți.“
„Armata română este, în acest moment, cea
mai avansată componentă de modernitate în
societatea noastră.“
CATEGORIA
CĂRTICICA CĂRŢILOR
Valer Dorneanu (președintele Curții Con-
stituționale): „Actul fundamental al țării este
o adevărată Biblie.“
CATEGORIA
SPITALUL PROFUNDENI
Alexandru Rafila (ministrul Sănătății):
„Angajatorii și medicii de familie sînt cei în
care populația are cea mai mare încredere.“
DE GRAI
NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021
Sper că ai văzut, Klause,
că Putin se pregătește de inva-
zie. E nevoie să-ți mărești provizia
de rachete. Spune-mi, ai făcut rost
de bani? Că eu ți-am făcut rost
de șapcă.
cazul lotului norvegian, de exemplu,
îmbunătățirea costă 3,1 milioane de
euro pe aparat. Dacă comparăm cu
20 de milioane de euro, adică cu pre-
țul unei modernizări complete, pe
care SUA o oferă aparatelor noi, în-
țelegem că avioanele noastre sînt îm-
bunătățite în glumă, doar pentru a
da încredere piloților ruși.
Mai trebuie spus că statele occi-
dentale, în majoritatea lor, renunță
la F16 și trec la F35. Pe măsură ce
fac asta, trebuie să scape de bătrînele
aeronave construite în anii ’70-’80.
Danemarca, de pildă, a încercat să-i
bage Turciei pe gît 24 de old-timer-e
(Turcia a fost scosă de la porția de
F35 după ce a cumpărat rachete de
la ruși). Dar Erdogan a refuzat și a
cerut aparate F16 noi, direct din SUA.
Dacă negociatorii Ministerului
Apărării se uitau un pic pe net, gă-
seau imediat avioane F16 de vînzare
echipate la nivel NATO și gata de
luptă. De pildă, compania Jordan din
Florida vinde F16 în condiția MLU
(Mid-Life-Update), cu echipament
NATO complet operational, la prețul
de 8,5 milioane de dolari, adică 7,5
milioane de euro. Față de 14,2 mi-
lioane de euro, cît ne costă
second-hand-ul luat de la norvegieni,
e la jumătate. La 32 de aparate se
făcea o economie de 214 milioane de
euro, bani de care ne puteam cum-
păra trei F35 noi. Pe care să le vin-
dem imediat la jumătate de preț, ca Joe Biden întrebîndu-l pe Klaus Iohannis dacă Superman mai e certat cu Batman
să ne păstrăm reputația. și cu Spiderman, ca să știe ce întăriri îi trimite pe flancul estic
REDACŢIA:
Redactor-șef: Doru BUȘCU
Grig BUTE, Mihai BUZEA
Alexandru CRISTORIAN, Dan DARIE
Președinte: Mircea DINESCU
Ioan GROȘAN, Radu HÂNGĂNUŢ
Patrick André de HILLERIN
Florin IARU, Eugen ISTODOR
Octav MARDALE și fiul, Viorel MOŢOC
Dan PANAET, Bogdan PETRY, Mihai RADU
Dan STANCIU, Cristian TEODORESCU
Trebi juridice: Marian-Valeriu RADU
Layout: TODCOMP MEDIA
Tehnoredactare: Corina MÎŢĂ
Adresa redacţiei: str. Buzești nr. 71, et. 6, cam. 606,
sectorul 1
Măi Florine, cum să-ți Marketing
explic eu mai bine... Constituția Brand manager: Daniela POLIANSCHI
e ca Biblia, are două părți: partea Imagini: Agerpres, Inquam Photos
veche e aia din ’23, cînd era monarhie Tipărit la Tipografia DeaPrint
www.deaprint.ro / vanzari@deaprint.ro
și România trăia ca-n sînul lui Avraam.
Partea nouă e asta din 2003, cînd e re-
S.C. Patetic Media SRL
publică și se petrec tot felul de minuni
pe care nici măcar noi, înțelepții de DIRECTOR GENERAL: Marcela Petrache
Distribuţie: marcela.petrache@catavencii.ro
la Curte, nu le mai pricepem.
Altă întrebare? Abonamente se pot contracta prin:
Manpress SRL
www.manpres.ro
Poșta Română
Valer Dorneanu, un constituționalist cu pensii modeste, nevoit să trăiască
din ce salariu îi mai crește prin Curte ISSN 2247-6830

NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021
Cine îi poartă sîmbetele lui Irinel Popescu
2021 a fost un an bun pentru infractorii
din politică. Ca să fie păstrat echilibrul
republicii și să meargă strună împrumu-
turile externe, DNA nu s-a atins nici de
conducerea țării și nici de clientela ei. De
la președinte la premier, de la miniștrii
Sănătății la șeful adjunct al Direcției de
Informații a Armatei și de la firmele pro-
tejate ale partidelor la Botezatu și Nuțu
Cămătaru, nimeni nu a fost deranjat de
procurorii anticorupție, deși toți suspecții
înșirați mai sus au comis fapte prevăzute
în Codul Penal.
Prin urmare, DNA a trebuit să scoată
din căciulă alte dosare și să fabrice alte
categorii de criminali. Așa a ajuns profe-
sorul doctor Irinel Popescu să fie trimis
a doua oară în judecată pe 8 decembrie
2021.
DNA nu e la prima încercare cu înte-
meietorul școlii românești de transplant
hepatic. În urmă cu șapte luni, Irinel Po-
pescu a mai fost trimis în judecată de
DNA pentru „luare de mită și abuz în
serviciu“. E vechea poveste de la Casa
Națională de Asigurări de Sănătate, care
a fost închisă o dată cu NUP și cu exper-
tize care arătau clar că legea a fost res-
pectată și că acuzațiile erau nefondate.
Chiar experții angajați de DNA au susți-
nut neînceperea urmăririi penale, dar
pentru că băieții deștepți din Sănătate lu-
crau la schimbarea metodei de mulgere
a banilor din sistemul medical, cazul a
fost redeschis.
Numai că dosarul în care Irinel Popes-
cu era acuzat de luare de mită și abuz în
serviciu s-a dovedit prea subțire. Din el
lipseau probele, iar toate acuzațiile erau
făcute prin infractori denunțători. Oameni
condamnați, arestați și confruntați cu per-
spectiva închisorii de durată au fost
strînși cu ușa să indice un anume vino-
vat. Să-i recapitulăm: Irina Socol, fostă
șefă Siveco (închisoare cu executare, eli-
berată înainte de termen), Radu Enache,
șef la Hewlett Packard România (trimis
în judecată în condiții avantajoase), Doru
Boștină, avocat (două dosare) și Florin
Hozoc, combinator (arestat, încătușat și
eliberat în urma unui acord cu procuro-
rii). Toți acești oameni au fost anchetați
freakingnews
Între luna mai, când s-au anunţat
candidaturile oficiale pentru președinţia PNL,
și sfârșitul lunii septembrie, când a avut loc
alegerea președintelui de partid, România a
fost blocată. Un întreg guvern, o mare parte din
bugetul ţării și cam tot ce se putea arunca în
luptă a fost folosit pentru ca Florin Cîţu să
devină cel mai nou urmaș certificat al Brătieni-
lor. Pentru ca „echipa câștigătoare“, condusă
de finanţistul de talie mondială Florin, să preia
puterea în PNL nu s-au făcut economii. Banii de
la buget s-au dus spre primarii încă neconvinși
ai partidului. Alianţa cu USR a fost ruptă pentru
a oferi, fie și pentru o lună-două, funcţii gurilor
flămânde rămase fără un loc în Parlament.
Angajaţii guvernamentali au fost folosiţi în
campania internă a premierului. Celor de care
era nevoie li s-a dat cam tot ce-au cerut. Boc
și-a primit Untold-ul și metroul, Virgil Popescu a
primit dreptul de a-și băga în PNRR toţi amicii,
ISTORIA IMPERIULUI
HOȚOMAN
de DNA și toți au făcut înțelegeri pentru
pedepse mai ușoare sau chiar exonerări,
cu condiția să-l indice la unison pe Irinel
Popescu drept vinovat.
Din acest tîrg a rezultat, însă, un dosar
slab, cu care procurorii nu aveau cum
răzbate în instanță. Așa că a apărut al
doilea dosar, ținut în rezervă, pentru
cazul că primul se dovedește inutil.
Irinel Popescu a fost trimis, așadar, în
judecată a doua oară, pentru că „ar fi
promis că va oferi suma de 100.000 de
euro organelor de urmărire penală din
cadrul DNA învestite cu investigarea și
soluționarea unor cauze în care acesta ar
fi fost vizat“. Cui ar fi promis Irinel Po-
pescu? Păi, așa cum zice DNA, cuiva fără
nume precizat, „persoană fizică, admi-
nistrator al unei societăți comerciale“.
Unui alt denunțător, așadar, pe care pro-
curorii l-au prins cu mîța în sac în altă
speță și, după ce l-au căptușit cu tehnică
de înregistrare, l-au distribuit în rolul de
agent provocator.
Din ceea ce tot DNA anunță, nici în-
cercarea asta n-a produs rezultate. „In-
culpatul ar fi fost dispus să ofere anche-
tatorilor suma menționată mai sus“, zice
comunicatul DNA. Nu zice „a oferit“, nu
zice „a dat“, nu zice „a oferit o sută de
mii“, ceea ce arată că teatrul și sugestiile
denunțătorului n-au smuls mai nimic de
la „inculpat“.
Pentru a-i face plăcere oii din balada
Mioriţa, ar mai trebui, poate, adăugat că
Irinel Popescu îl cunoștea pe cel care s-a
oferit să-l provoace și să-l înregistreze, fi-
indcă îl operase și îi salvase viața.
Se pune întrebarea: de unde atîta în-
verșunare împotriva unui profesor emi-
nent în științele medicale, părintele trans-
plantului românesc de ficat, membru al
Academiei Române și al multor instituții
internaționale, doctor creditat cu multe
premiere în chirurgia hepatică, întemeie-
tor de școală, formator al unor generații
tinere de chirurgi, autor al unui munte
de articole și cărți, salvator de vieți aproa-
pe în fiecare zi?
Păi, întîi de toate vorbim despre pro-
stia fatalistă a organelor de cercetare care
răspund la comenzi și despre incapacita-
Inutilul
inclusiv sponsorul contraamiralului
ajuns primar la Constanţa. În doar patru
luni și jumătate s-a cheltuit pentru alegerile
interne dintr-un partid clasat pe locul doi la
locale și parlamentare cam cât se cheltuiește
pentru o candidatură la președinţia României,
dacă nu chiar mai mult. A cheltuit și Orban, dar
mult mai puţin, căci n-a avut la dispoziţie decât
subvenţia primită de partid de la stat. Destul de
consistentă, în sine, dar nesemnificativă prin
comparaţie cu resursele lui Cîţu.
Și dacă utilizarea banilor publici în interesul
meschin al lui Cîţu n-ar fi de ajuns, la acest
abuz s-a adăugat totala blocare a României.
Sănătatea fost ignorată, educaţia a fost lăsată
în voia sorţii, investiţiile s-au rezumat la micile
învârteli locale din PNDL-uri, legislativul a
funcţionat în dorul lelii.
Și a venit ziua cea mare, ziua în care preșe-
dintele Iohannis și-a rupt din timpul său dedicat
Lumea zice că ce fel de
medic sînt eu, că scriu prea
citeț. Vă rog să mă lăsați puțin,
să-mi exersez mîzgăliturile. Nu
vreau să dezamăgesc pe
nimeni.
Irinel Popescu, față în față cu o Justiție de tot ficatul
tea lor de a desprinde actul de justiție de
servitutea politică. Apoi, vorbim despre
nevoia DNA de a justifica cheltuielile
într-un dosar în care vinovații trebuiau
scoși din cauză, unii fiind companii ame-
ricane, alții fiind oameni ai Serviciilor.
Nu în ultimul rînd, trebuie să vedem în
dosarul banilor furați de la CNAS un pro-
cedeu standard de sifonare către firmele
protejate de Servicii a banilor statului.
Irinel Popescu a căzut ca musca în lapte
în aceste combinații negre și s-a trezit
singurul disponibil pentru rolul de țap is-
pășitor. Banii furați de la CNAS prin firma
americană Hewlett Packard și firmele Ser-
viciilor românești sînt de ordinul zecilor
de milioane, iar aceste sume cer impera-
tiv un nume sonor.
Tuturor acestor cauze li se mai adaugă
ura personală a grupului de impostură
academică mînat în luptă de Ioanel Si-
activităţilor recreative și și-a uns alesul în
funcţia de președinte al PNL. Dar în acel
moment Florin Cîţu era deja pe făraș. Câștiga
șefia partidului, dar pierdea șefia Guvernului și,
odată cu ea, orice relevanţă.
Singurul care n-a pierdut din toată brambu-
reala asta costisitoare a fost Klaus Iohannis,
care și-a văzut instalat, în sfârșit, premierul
favorit, pe domnul Ciucă, generalul. În rest,
toată lumea a ieșit pe minus.
Rămas aproape singur pe culoarele partidu-
lui, Florin Cîţu are acum tot timpul din lume să
gândească. Dacă și poate să facă asta. Perioa-
da lui de glorie a durat între momentul în care a
câștigat președinţia PNL și momentul în care
s-a votat moţiunea de cenzură împotriva
guvernului său. Zece zile. Pentru această
glorioasă perioadă din cariera unui gambler
ratat, România a fost lăsată de izbeliște cea
mai mare parte a anului. Am ajuns la cea mai
3
nescu. Profesor doctor și el, ba chiar aca-
demician, Sinescu e cunoscut atît pentru
plagiatele pe care și-a clădit cariera, cît
și pentru eterna prezență în structurile
de conducere și influență ale sistemului
medical românesc. Irinel Popescu a avut
nesăbuința să-i pună la îndoială calitatea
operei, iar Ioanel Sinescu n-a obosit să-și
folosească înaltele legături din lumea Ser-
viciilor pentru a-l scoate din joc. Influența
toxică și puterea acestui mogul de medi-
cină furată e neînchipuit de mare, fiindcă
ea își trage seva din uriașa influență asu-
pra pieței medicale interne și din comer-
țul de favoruri cu șefii politici ai servicii-
lor secrete.
Trimiterea în judecată a lui Irinel Po-
pescu s-a făcut pe 8 decembrie, cu ocazia
zilei de naștere a lui Ioanel Sinescu. Un
cadou demn de integritatea DNA.
D.B.
mare datorie externă din toate timpurile,
preţurile au fost ajutate să crească pentru a
mări artificial PIB-ul, totul a fost sacrificat cu
cinism pentru cele zece zile de glorie ale lui
Cîţu. Primul președinte al PNL de după 1990
care preia partidul în culmea gloriei și reușește
să-l aducă, în trei luni, la minimul ultimului
deceniu nu este acum decât o păpușă delabra-
tă care se balansează între șuturile în cur de la
Ciucă și miștourile ieftine ale lui Rafila. Și
de-abia acum putem spune că înţelegem de ce
și Orban, și Iohannis au scris pe bileţele același
nume: unul voia drept premier un prost, celălalt
își dorea o slugă cu pretenţii ușor de îndeplinit.
Primul nume care le-a venit ambilor în minte și
care îndeplinea ambele criterii a fost cel al lui
Florin Cîţu, devenit complet inutil în nici măcar
un an.
Patrick André de Hillerin
4 INTERVIU
MIRCEA KIVU: „Lupta de idei se poartă între pistolari
care trag de la șold înainte de a-și observa ţinta“
Instantanee ale partidelor și ale po-
liticianului român de acum, cu socio-
logul Mircea Kivu. Dacă acestea sînt
caricaturale, asta nu e vina lui Kivu,
așa arată marfa.
Cristian Teodorescu: Am im-
presia că politicianul român,
cînd nu-și citește horoscopul,
se uită în sondaje și schimbă
macazul după cum îi zic rezul-
tatele. Sau nu-i așa?
Mircea Kivu: În lipsă de idei
proprii, politicienii folosesc son-
dajele ca să afle ce vor conațio-
nalii lor să li se spună. Așa se
explică deosebirile minime din-
tre programele (de fapt, promi-
siunile, căci la asta se reduc)
partidelor „mainstream“. Au
uitat (sau n-au aflat) că politica
este (și) despre putere, doar că
ea, puterea, trebuie să fie doar
mijlocul prin care pui în practică
un proiect, o viziune. Atît că sin-
gura „viziune“ a majorității
celor care se preumblă prin po-
litica românească este despre
cum să aibă ei mai multă pute-
re.
C.T.: Tot politicianul român,
dacă iese prost într-un sondaj,
zice că cifrele sînt măsluite la
comanda adversarilor. Dacă
iese bine, face conferinţă de
presă să anunţe cît îi merge de
bine. Altfel, zice că nu se ia
după sondaje. Corect?
M.K.: Da, este corect în sen-
sul că așa gîndesc politicienii.
Dacă mă întrebi cum stau lucru-
rile în realitate, e mai complicat.
În principiu (adică exceptînd ca-
zurile patologice), o firmă de
sondaje nu riscă să-și compro-
mită numele strîmbînd cu bună
știință cifrele astfel încît să placă
clientului. Doar că, în România,
90% din sondaje sînt comanda-
te de partidele politice (nu de
presă, cum se întîmplă în alte
părți). Iar un partid, dacă a co-
mandat zece sondaje săptămî-
nale, din care cinci îi sînt favo-
rabile și alte cinci nu, le publică
doar pe primele cinci. Așa se
face că marea majoritate a son-
dajelor publicate sînt favorabile
comanditarului.
C.T.: Îmi aduc aminte însă de
un partid (ApR), înfiinţat de ve-
nerabilul Teodor Meleșcanu,
care ajunsese în unele sondaje
la 25%, dar care la alegeri n-a
intrat în Parlament. Cam mare
marja de eroare, nu?
M.K.: Legendă urbană! Hai să
ne referim la sondajele serioase.
Barometrul de Opinie Publică fi-
nanțat de Fundația pentru o So-
cietate Deschisă credita ApR, în
iunie 1998, cu 7% din intenția
de vot. În mai 1999, același Ba-
rometru indica 11% pentru for-
mațiunea lui Meleșcanu. Pe par-
cursul anului 2000, în nici un
sondaj publicat nu a apărut o
cifră mai mare de 8% în dreptul
SAU MORT
NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021
ApR. (Toate datele sînt în capi-
Incredibil, au vandali-
tolul pe care l-am scris în cartea
Sondajele de opinie. Mod de uti- zat și gardurile Palatului
lizare, apărută la Paideia în Regal! Ar trebui să vină cineva de
2001.) Pe de altă parte, e drept la Primărie ca să vopsească la
că ApR nu a trecut, în noiem- loc planșele astea în alb.
brie, pragul electoral, dar să nu
uităm că, la localele din iunie,
obținuse 8,5% – nu în sondaje,
ci la urne. Asta nu înseamnă că
sondajele de opinie nu greșesc
uneori, dar ar fi interesant de
studiat cum de memoria reține
doar erorile, fie ele și imaginare.
C.T.: PNL-ul se duce în jos în
toate sondajele, nici USR-ului
nu-i merge grozav, deși a tre-
cut în opoziţie. AUR nu mai
crește, în schimb PSD-ului îi
merge tot mai bine, chiar și
după ce-a intrat la guvernare.
M.K.: În ultimele trei luni
PNL și-a asumat, în exclusivita-
te, guvernarea. Or, aceste trei
luni au însemnat prețuri crescu-
te, aproape 20.000 de morți de
COVID (și încă pe atîtea „victi-
me colaterale“), restricții de tot
felul (prost explicate sau pur și
simplu ilogice). Toate astea au
îndepărtat grosul electoratului
neutru, oscilant. În plus, electo-
ratul propriu, clasic liberal, a
fost extrem de nemulțumit de
noua coaliție de guvernare, ori- Mircea Kivu, un sociolog dezamăgit că în presă sînt prea multe sondaje de opinie
cît ar sublinia Cîțu că asta nu e și prea puține sondaje de reportaj și de investigație
alianță. USR se remarcă prin
somnolență. Într-o perioadă parlamentare, care au adus PSD re e intransigentă, violentă. trata pe ceilalți exclusiv drept
cînd ar fi trebuit să-și asume în la guvernare, el nu și-a înstrăi- Lupta de idei (dacă mai poate fi idioți, agenți ruși etc. În felul
mod manifest rolul de lider al nat doar „intelighenția“, ci în- denumita astfel) se poartă între acesta, a ratat orice șansă de
Opoziției, să critice aplicat pro- tregul electorat „de dreapta“ pistolari care trag de la șold, în- persuadare. Politic, situația a
gramul de guvernare al Guver- (ghilimelele se referă la faptul ainte de a-și observa ținta și de fost exploatată mai ales de AUR,
nului Ciucă, să adopte o politică că, doctrinar, nu e clar ce în- a ochi adecvat. Ei bine, pe fon- care s-a situat explicit în cîmpul
coerentă în consiliile locale, USR seamnă astăzi dreapta româ- dul acesta, pandemia a venit „anti“, dar și de PSD, care, mai
face ce știe mai bine: se consu- nească). Cît despre susținătorii tocmai bine ca să împartă lumea discret, face cu ochiul antivaxe-
mă în lupte interne. Cu inițiative PSD, e clar că nu putea spera la în două tabere (la noi, aproxi- rilor. De altfel, revenind la dis-
de genul scoaterii la licitație a prea multă bunăvoință. Așadar, mativ egale): prudenți/vacciniști cuția anterioară, asta ar fi o po-
denumirii Arenei Naționale nu încotro să se îndrepte, dacă nu contra negaționiști/antivaxeri. sibilă explicație a stagnării AUR:
se cîștigă electorat. AUR a spus în jos? Pe de altă parte, nu în- Între ele s-a format o prăpastie, cei care refuză vaccinarea au
ce a avut de spus, a cîștigat ce tîmplător Rafila semnează actele comunicarea se face exclusiv găsit în PSD un protector mai
electorat avea de cîștigat. Se ministeriale cu titulatura „prof. prin invective. Establishment-ul eficient decît vocalii Simion si
apropie de limita de sus a bazi- univ. dr.“: e cunoscut în primul politic s-a situat (firesc) în prima Șoșoacă.
nului electoral naționalist. Ar rînd ca medic, care va să zică tabără; a comis greșeala de a-i Cristian Teodorescu
mai putea cîștiga procente doar specialist. Are înțelepciunea să
prin creșterea absenteismului la evite a se pronunța pe alte su-
vot – ceea ce nu-i deloc exclus. biecte. Dată fiind aversiunea ge-
Pentru că suma procentajelor nu
poate diferi prea mult de 100, în
nerală a publicului față de poli-
ticieni, această caracteristică îl Călătorie
condițiile în care toți scad, cine-
va nu are încotro și crește. Și
avantajează.
C.T.: Cît contează pandemia în la capătul
unei sfori
pentru că acel cineva trebuie să toată afacerea asta? Că lumea
poarte un nume, i se spune, zice că s-a împărţit ţara în
simplu – PSD. două: vacciniști și antivacci-
C.T.: La personalităţi, preșe- niști.
dintele Iohannis pare că a luat M.K.: Pandemia a coincis cu Mulți tăietori de porci mă iscodiră
un lift care nu merge decît în un alt fenomen: desăvîrșirea su- dacă-mi sacrific de Crăciun pianul,
jos. În schimb, urcă liftul lui premației social media, a cana- pantofii, pălăria și raglanul
Alexandru Rafila. Asta ţine de lelor de comunicare hibride (nici și ce mi-a mai rămas din biata-mi liră.
butoanele pe care apasă fieca- de masă, nici interpersonale).
re dintre ei? Specificul lor este că filtrează Scrum o să fac din ce mai am prin casă:
M.K.: Cu Iohannis se petrece circulația opiniilor: prin forma- și datoriile de cursă lungă,
un fenomen pe care eu nu-mi
amintesc să-l mai fi întîlnit în
rea „bulelor“ ai șanse din ce în
ce mai mici să te întîlnești cu
și golul ce s-a cuibărit în pungă
să fete datorii mai mici, de rasă.
Dinescu
spațiul politic românesc: cu opinii diferite de ale tale. Astfel,
două-trei excepții (explicabile opiniile proprii se întăresc, devin Mi-am peticit îndeajuns destinul,
prin interese evidente), toate ca- exclusive, tot mai vehemente. tăind din spate și cosînd în față
nalele media îi sînt ostile. Prin Șansele de empatie se reduc, și în final, cînd o s-atîrn de-o ață,
acțiunile sale din timpul crizei reacția la apariția ideilor contra- ungeți-o cu săpun, ca să-mi fac plinul.
NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021
REVISTA breslei
Florin Roman și inovația cu rahat
Presa ar trebui să provoace reacții.
Iar acele reacții să aibă logică sau să
imite un comportament logic. Reac-
ția publicului este una de revoltă cel
mai adesea în fața celor apărute în
presă, reacția politicienilor este una
care imită logica, dar, de cele mai
multe ori, este o minciună.
Acesta ar fi, în mare, jocul.
La noi, reacția politicienilor este
cu totul și cu totul bolnavă: lipsa de
logică a reacției lor în fața dezvălui-
rilor din presă a devenit normă.
Să luăm cazul Florin Roman.
Omul nu a putut găsi o minciună
pentru plagiatul comis și atunci el
prezintă anormalitatea și prostia cea
mai jegoasă drept literă de lege. Flo-
rin Roman spune că nu a folosit ghi-
limele pentru că a copiat din biblio-
grafie. Florin Roman spune că nu a
folosit ghilimele pentru că ce a co-
piat din alte lucrări sunt lucruri re-
cunoscute în domeniu la nivel gene-
ral. Mă rog, dincolo de cretinismul
în sine, nu e ca și cum noi am putea
să punem bază pe ce spune Florin
Roman despre un domeniu, oricare.
Ce vreau să spun e că, după 30
de ani în care politicienii au mințit
ZIARE
ȘI ULCELE 5
Ce te uiți, bă, la mine?
Ce, n-ai mai văzut plagiator?
Marș de-aici, bă, mincinosule!
Da’ știu că ai tupeu!
încercând să nege adevărul, să-l con-
frunte cu alte scenarii pe care au
dorit să le impună publicului, acum
avem de-a face cu o schimbare de
paradigmă: însăși dezvăluirea de
presă este prezentată ca un adevăr
care-i înnobilează.
Ai furat, omule!
Nu, nu am furat, din contra, ceea
ce voi, în presă, ați prezentat ca furt
este un gest de mare onestitate.
Nu ai nici o legătură cu domeniul
digital, omule! Exact și fix asta mă
califică să conduc acest domeniu
mai mult ca pe oricare altul.
Ce să zic, începe o nouă eră. De
ce să minți, de ce să te agiți să con-
struiești povești alternative care să
aibă aparența adevărului când poți,
pur și simplu, să prezinți furtul, pro-
stia și nonsensul ca fiind normalita-
te? Îți trebuie doar multă nesimțire,
tupeu și un caracter care seamănă
izbitor cu groapa de gunoi de la
Glina.
Hei, spuneam că omul acesta,
Florin Roman, nu inovează? Îmi cer
scuze.
Florin Roman, produsul defecației politice a PNL, pus moț la Ministerul Digitalizării
Mihai Radu
6 VERSETELE
BALCANICE
NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021

Probabil că vă întrebați
de ce am o cravată cu pătrățele.

Tipuri de oameni care apar la TV Aș putea foarte ușor să o schimb,

l Jurnalistul scârbit – Spune că
se ocupă cu gazetăria, care, din con-
text, pare că-i un fel de jurnalism
făcut după ureche, lăutărește, fără
a respecta rigorile meseriei. Jurna-
listul scârbit lasă impresia că e și
incoruptibil. De fapt, de-aia e și așa
de scârbit, de încercările altora de
a-l corupe. Se consideră mai inteli-
gent decât e de fapt. De unde știm
asta? Chiar el o spune. Doar n-o să
vorbească despre altceva, nu e ca
și cum ar avea subiecte. Jurnalistul
scârbit vorbește despre subiectele
zilei cu silă, ca și cum ar fi niște
saci de gunoi pe care trebuie să-i
degajeze de la el din curte.
l Justițiarul isteric – Apare la
televizor ca să mustre oameni. Și
nici măcar n-o face pe un ton nor-
mal. Strigă, ceartă, somează, trage
cu toate mâinile și picioarele sem-
nale de alarmă. E, practic, vocea
din capul fiecăruia dintre noi atunci
când rămânem blocați în trafic la 8
dimineața în drum spre birou. Pro-
babil că vine în platou cu o bâtă de
baseball pe care o scoate ca să sară
la bătaie în caz că o altă emisiune
TV apare brusc de pe banda a doua
și-i taie calea.
l Inchizitorul servil – Ca orice
gazdă, e un tip care te face să te
simți confortabil. Însă doar dacă ești
invitatul din studio. Dacă, dimpo-
trivă, stai acasă în fața televizorului,
ți se face imediat rușine de rușinea
lui și intri repede pe Google ca să
cauți metode eficiente de a intra în
dar nu vreau să le deranjez
puricilor jocul de șah.
pământ, pentru că efectiv asta îți
vine să faci. Inchizitorul servil are
o voce fals-mieroasă, o mână tre-
murândă, nesigură, și pune cele
mai lingușitoare întrebări pe care
le-a gândit vreodată mintea umană.
„Domnule Jack Spintecătorul, e
greu, domnule, să fii atât de cele-
bru? Mulți n-ar suporta celebritatea
asta. Cum reușiți? Vă ajută și fami-
lia? Pentru că e clar că sunteți un
tip familist, se vede cu ochiul liber.“
l Expertul criminalist – Ar
putea să fie un fost lucrător din Po-
liție sau pur și simplu un jurnalist
suficient de urât și de fioros încât
să fie repartizat de șefi la secția
Crime odioase. Apare ca să discute,
cu sânge rece și jargon științific, de-
taliile câte unei morți. Momentul pe
care-l adoră cel mai mult e însă
altul: acela în care face profilul psi-
hologic al criminalului, care e fie
un sociopat periculos, fără milă,
care își procură plăcere din chinui-
rea victimelor, fie parte dintr-o rețea
internațională care se ocupă cu tra-
ficul de persoane. Pentru că mai târ-
ziu, când Poliția aia adevărată chiar
rezolvă cazul, să aflăm că a fost un
bărbat furios care și-a omorât la
beție un membru al familiei. Cum
se întâmplă de obicei. Pentru că
de-aici vine adevăratul pericol, nu
de la ambulanțele negre care răpesc
copii sau de la celelalte panici mora-
le cu care se hrănesc televiziunile.
Dan Panaet Rareș Bogdan, un justițiar care a intrat în politică pentru că nu mai suporta
să vadă nedreptatea fără să contribuie la realizarea ei

Spune-mi, Kelemen, ce
PNL repierde alegerile locale se mai vorbește prin Guvern?
Mă regretă lumea? Au înțeles, în
La sfârșitul lui 2020, ordinul pe unitate de comunicare a fost că PNL a câști- sfîrșit, că fără mine e nasol? Uite, îți
gat detașat alegerile locale. Realitatea, totuși, spunea altceva: PNL avea și are zic numai ție: deși n-ar merita să-i mai
17 președinţi de consilii judeţene, PSD are 20. PNL are 1.232 de primari, PSD bag în seamă, dacă mă cheamă din
are aproape 1.400. PNL are 14.782 de consilieri locali, PSD are 14.858. PNL nou să le fiu premier, spune-le
câștigă, de fapt, doar la numărul consilierilor judeţeni. O categorie din patru nici că accept.
măcar nu este atât de rău.
Pentru că USR, primul partener de coaliţie al PNL după alegerile parlamen-
tare, nu avea și nu are nici astăzi vreun președinte de consiliu judeţean, atunci
când s-au împărţit posturile de prefecţi și subprefecţi, PNL și-a tras o lejeră
majoritate. După ce a alungat USR-ul de la guvernare, PNL a reușit să-și adju-
dece toate prefecturile, cu excepţia celor date în grija UDMR, patru la număr.
Acum, însă, s-a renegociat ce s-a renegociat, iar baronii locali au obţinut ca
prefecţii să fie repartizaţi conform culorii politice a președintelui de CJ. Așa că,
la un an de la marea victorie declarativă, PNL revine cu boticul pe propriile labe
și își acceptă înfrângerea, privind cum PSD o să aibă 20 de prefecţi plus pe cel
al Bucureștiului, în timp ce partidul lui Cîţu va avea 17 prefecţi. Care prefecţi,
datorită unei modificări înţelepte a legii, promovată de PNL și USR când erau pe
caii cei mari ai coaliţiei, nici măcar nu mai trebuie să mimeze independenţa poli-
tică, așa cum se întâmpla până anu’ ăsta, ci pot să fie membri de partid cu acte
în regulă.
Pe lângă asta, zeci dintre primarii pesediști racolaţi de PNL în 2020, ca să le
aducă victoria, s-ar întoarce cu drag la prima dragoste. Da, a fost frumos cu
urmașii Brătienilor, până s-au prins că nu e nici pe departe vorba despre niște
bătrânei simpatici, plini de bani, ci doar despre niște bătrânei, amestecaţi cam
mult cu urmașii nomenclaturiștilor comuniști. Partea cu banii, s-a văzut la recti-
ficări, a cam căzut, căci acum trebuie să-i împartă cu foștii colegi din PSD. No-
rocul lui Cîţu că nu s-a trezit cu o hemoragie de primari este că legea nu le
permite acestora să plece singurei din partidul în numele căruia au fost aleși, ci
trebuie excluși, dacă vor să-și păstreze mandatul. Ceea ce, deocamdată, n-o
să se întâmple.
Peste toate, pe undeva, prin Cloud, pândește și viitorul partid al lui Orban.
Care n-o să smulgă de la PNL primari și consilieri locali, dar, poate, într-un
an-doi, o să reușească să aibă suficienţi parlamentari încât să-l aducă pe Cîţu Cum a ajuns Florin Cîțu în politică? E o întrebare care-i frămîntă pe istorici chiar mai tare
la relevanţa electorală a UDMR. Ceea ce, pentru un nimeni, e chiar remarcabil. decît cealaltă întrebare: cum au ajuns ungurii în Ardeal?
8 Vladimir Vladimirovici, uite
ce te rog: dacă tot ai de gînd să vii
DE LA MINISTRU
PÎN’ LA FII-SA…
cu armata la Gurile Dunării, adu-mi și mie
o ladă de vodcă Kremlinskaia strong, de-aia
de 50 de grade, că vreau să trag un chef
Plagiatul, domnilor, nu e o
formă de furt, ci o regretabilă coinci-
dență. Pentru simplul fapt că cineva a scris cu
zece ani înaintea mea un tratat de medicină și a
NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021

de pomină cînd l-or achita ăștia folosit exact aceleași cuvinte ca mine, eu sînt
pe Petrov. acuzat de furt. Ba eu am să-i dau în judecată pe
toți cei care mi-au furat opera și cuvintele
înainte ca eu să am ocazia
să le scriu.

Traian Băsescu, un turnător care ar putea ține piept rușilor de unul singur, Ioanel Sinescu, un produs de vîrf al școlii românești de chirurgie,
cu condiția să fie băutură destulă care a operat numeroase transplanturi de operă
de la donatori străini la el însuși

Prietenii lui Chirica încasează din spatele reflectoarelor

Investițiile serioase trebuie făcute în așa
fel încît să fie văzute de orișicine, că doar
de-aia ai dat banul. Ba chiar trebuie vă-
zute bine și pe timp de noapte. Spre exem-
plu, la Iași, primarul Chirica a băgat un
purcoi de bani – mă rog, nu de la el, ci
prin POR – în reabilitarea Mănăstirii Fru-
moasa. Monument istoric, patrimoniu,
alea-alea. Vreo cinci milioane de euro doar
din bani europeni, prin programul de care
ziceam mai sus, au intrat în respectivul
edificiu. Bașca, marea renovare a și fost
intens promovată, că doar trebuia să mă-
nînce și gura unor oengiști și omuleți de
prin presă de pe urma sublimei realizări.
Acum, însă, după ce s-au tocat banii UE
și s-a lăudat din plin, a urmat să fie pus
în valoare și mai abitir, pe timp de noapte,
cum ziceam. Adică a scos Chirica niște
bani, a deblocat fondurile necesare, cum
se zice, și urmează să fie instalat un fru-
mos sistem de iluminat arhitectural. O ni-
mica toată 830.000 de lei plus TVA, scoși
la mezat pe data de 8 decembrie. Licitație,
procedură simplificată, să fie bine, să nu
fie rău, cu doi participanți chiar, dintre
care a fost aleasă, surpriză, oferta celor
de la Conest SA.
Adică firma lui Viorel Cosma, bun prie-
ten al lui Mihai Chirica, firmă abonată la
banii Primăriei Iași și la care edilul a fost
chiar angajat, în vremea în care nu ajun-
sese încă ditamai primarul liberal. Sau pe-
sedist, mă rog, ce și-o zicînd el zilele astea
că mai e. A.C.

Cînd SPP se ocupă

de curățarea străzilor
și alte chestii
Ai fi zis că Serviciul de Protecție și Pază se
ocupă zi și noapte cu apărarea demnitarilor,
că-s un fel de Secret Service de Dîmbovița,
plin de Jameși Blonzi, gata să ia un glonț în
umăr pentru alesul neamului. Cînd colo, ce să
vezi, băieții ăștia cu mușchi și tehnică se pre-
gătesc să curețe strada. Sigur, e și asta o che-
stiune vitală, că nu mai poate prezidentul să
ajungă să joace golf pe pîrtie dacă e drumul
înzăpezit, însă n-ai fi zis vreodată că asta intră
în atribuțiile SPP.
Iată, însă, că super-bodyguarzii statului s-
au pus pe niște cumpărături, de-ai zice că
mîine-poimîine urmează să-și deschidă și un
salon de manichiură-pedichiură, că doar și de-
astea au nevoie demnitarii.
Pe începutul lui decembrie, SPP scoate la
mezat un contract de achiziții pentru (după
cum urmează): autoturism de antrenament cu
tracțiune față – 157.000 de lei; autoturism an-
trenament cu tracțiune spate – 231.000; moto-
cicletă pentru antrenament – 163.000; autos-
pecială pentru curățat drumuri și alei pietonale
– 330.000; autoutilitară frigorifică pentru trans-
port alimente – 221.000; autospecială multi-
funcțională pentru întreținere drumuri –
1.284.000. Pe data de 7 decembrie sînt anulate
primele cinci loturi, din diverse motive, însă
este organizată licitație pentru autospeciala
multifuncțională, iar contractul este atribuit,
pe 8 decembrie, pentru 1.283.000 de lei, celor
de la Mercedes Benz Trucks & Buses România
SRL. Care nu doar că au avut cea mai bună
ofertă, dar au avut-o și pe singura. Că doar nu
o să meargă niște sepepiști să curețe drumul
în calea demnitarilor pe o măturătoare oare-
care. Pînă la urmă, norocul nostru că nu are
Dolce&Gabbana divizie de autospeciale, că
sigur de-asta lua SPP. Eventual plină cu apă
de parfum, că cică aia curăță cel mai bine șo-
seaua în calea demnitarului. A.C.
NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021 ROMÂNI,
TRECEȚI FURTUL!
Să nu se ia nimeni de soțul
meu, că mușc din ei ca din chiftele!
Da’ pe mine nu mă păcălesc ăștia, că-s
avocată cu experiență... Ca să nu ne fa-
Codruțo, Floriane, de azi SRI
are acces la convorbirile pe WhatsApp,
Telegram și Messenger. Bă, ștergeți dracu’
pozele alea cu noi în piscina de șampanie, cînd
făceam lista cu condamnări, pînă nu pun
9
brice vreun dosar penal, poftim, securiștii mîna pe ele! Doamne,
îmi pun botniță. unde a ajuns țara asta!

După ce s-a îmbrîncit cu jurnaliștii de la RAI, Kövesi, Coldea și Maior demonstrînd axioma lui Euclid:
cu polițiștii și, în general, cu multă lume, Diana Șoșoacă printr-un punct exterior unui stat se poate duce un singur stat parallel
își consolidează renumele: Doamna de Fiere a României

Serviciile cer, „societatea Băi, Mark, am citit în presa

civilă“ se supune
În numele acoperitor al siguranței na-
ționale, serviciile de informații și alte au-
torități ale statelor, fie ele și democratice,
doresc acces la cât mai multe informații
despre cetățenii lor. Ideea lor este ca acest
acces să le fie garantat prin lege, fără a
întâmpina prea multe piedici. Cetățenii,
pe de altă parte, ar dori ca aceleași state
să le garanteze intimitatea și secretul con-
versațiilor și al corespondenței. Conflictul
este vechi, nu a apărut azi, dar se acuti-
zează pe măsură ce tehnologia evoluea-
ză.
Zilele acestea se discută aprins despre
faptul că statul român, prin reprezentanții
săi, vrea acces la conținutul corespon-
denței private dintre cetățeni și mai vrea
ca acest acces să le fie oferit de către
companiile de telecomunicații. Astfel,
conform modificărilor legislative propuse
pentru reglementările aflate deja în vi-
goare, „furnizorii de servicii de găzduire
electronică cu resurse IP și furnizorii de
servicii de comunicații interpersonale
care nu se bazează pe numere au obliga-
ția să sprijine organele de aplicare a legii
și organele cu atribuții în domeniul se-
curității naționale“. În cadrul acestui spri-
jin, furnizorii ar urma să fie obligați: „a)
să permită interceptarea legală a comu-
nicaţiilor, inclusiv să suporte costurile
aferente; b) să acorde accesul la conţin-
utul comunicaţiilor criptate tranzitate în
reţelele proprii; c) să furnizeze informaţii-
le reţinute sau stocate referitoare la date
de trafic, date de identificare a abonaţilor
sau clienţilor, modalităţi de plată şi isto-
ricul accesărilor cu momentele de timp
aferente; d) să permită, în cazul furnizo-
rilor de servicii de găzduire electronică
cu resurse IP, accesul la propriile sisteme
română că SRI vrea să citească me-
sajele criptate de pe WhatsApp. Păi, tu
faci deja asta, securistule! Să nu-mi spui
că faci și anchete penale, că îți fac pe
loc o ofertă de cumpărare!
informatice, în vederea copierii sau ex-
tragerii datelor existente“. În acest mo-
ment, operatorii de telefonie mobilă se
supun acelorași reglementări și sunt obli-
gați să furnizeze autorităților, în condiții
legale, informațiile legate de convorbirile
telefonice ale oricărui cetățean care este
subiectul unui mandat. Noile reglemen-
tări vizează serviciile de mesagerie pre-
cum Messenger și WhatsApp de la Face-
book, Telegram, Signal și altele similare.
În mai 2021, procurorul-șef al DNA,
Crin Bologa, se plângea că instituția sa
nu a primit suficiente fonduri pentru a-și
putea achiziționa aparatura și soft-urile
necesare interceptării și decriptării con-
versațiilor de pe WhatsApp. Aceste noi
modificări legale, dacă ar trece de Parla-
ment, ar rezolva problema domnului Bo-
loga, căci ar primi acces nu doar la con-
vorbiri/mesaje, ci chiar la conținutul
acestora, decriptat, ceea ce, de fapt, ar
putea fi extrem de complicat.
Orice interceptare a corespondenței,
chiar și a celei electronice, se poate rea-
liza legal atâta vreme cât nu este încăl-
cată Constituția, sunt respectate tratatele Mark Zuckerberg și Bill Gates, doi miliardari Bigtech
care garantează drepturile omului la care care i-au făcut milionari și generali pe mulți români incapabili
România este parte și se realizează în
baza unor documente legale în confor- că nu vor pune la dispoziția unui stat care plătesc suficient. Cam la fel stau lu-
mitate cu legislația românească. Ce este precum cel român cheile de criptare ne- crurile și cu societatea civilă: câtă vreme
mai greu de obținut este decriptarea con- cesare decriptării conversațiilor de pe oameni precum Florin Cîțu sau Cătălin
versațiilor criptate end-to-end, cum sunt WhatsApp, de exemplu. Drulă se află în opoziție sau pretind că
cele de pe WhatsApp. Au încercat guver- Dar, dacă Guvernul ar plăti bine, așa sunt membri ai societății civile, discursul
ne mult mai puternice, precum cele ale cum fac multe companii private care fo- lor este categoric în favoarea apărării
SUA, Marii Britanii sau Australiei, și nu losesc platformele respective pentru ad- drepturilor omului. Atunci când ajung la
au reușit să obțină legal acest lucru. Goo- vertising… Căci aici dăm peste ipocrizia putere, însă, sunt primii care introduc în
gle și Facebook și-au asumat pierderea acestor companii, care, la nivel declarativ, propunerile legislative prevederi care toc-
unei piețe importante, precum cea din își protejează utilizatorii, în timp ce, pen- mai cu respectivele drepturi se iau de gât.
China, la presiunea apărătorilor dreptu- tru un bun profit, furnizează date perso- P.A.H.
rilor omului din lumea occidentală, așa nale și obiceiuri de consum tuturor celor
10 TABLOIDUL
LUI MENDELEEV
NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021

Da, știu că rușii au pregătit

invazia, dar nici noi, la MApN, nu stăm
degeaba. Azi, de pildă, am modernizat avioa-

Mari producători de datorii

Vine războiul, Putin e neas-
tâmpărat, însă nu o să-i meargă,
nu cu noi. Pentru că noi avem
bani ca să cumpărăm arme. Ce
țeapă își ia rusul! Domnul Dîncu
s-a exprimat forte limpede: „Ar-
mata noastră este pregătită din
punct de vedere al resursei
umane, din perspectiva dotării,
însă mai avem încă de făcut pași
importanți“. Și vom face acești
pași, cu orice risc, îi vom face.
Am împrumutat totuși 15 miliar-
de de euro prin PNRR, nu mai
avem scuza că ne lipsesc banii.
Mai ales că vom avea nevoie de
scuza asta pentru autostrăzi și
spitale – cele neconstruite prin
același PNRR. Până la urmă,
s-ar putea ca armele să fie sin-
gura investiție pe care dăm banii
și chiar o vedem. O dată pe an,
de 1 Decembrie, dar o vedem.
Cea mai scumpă paradă făcută
vreodată. Mă rog, nu cred că ci-
neva ar putea s-o spună mai
bine ca domnul Dîncu: „Trebuia
acum 7-8-10-15 ani să luăm
nele F16, model ardelenesc. „F“ vine de la fa-
sole, muniția cu care funcționează. După ce
hrănim piloții, bombardamentele sînt devasta-
toare. Secretul e să reușim să deschidem
carlinga la timp, că altfel asfixiem
avioane și nave, pentru că și în doar echipajul.
zona asta stăm destul de slab,
avem nevoie încă de foarte
multe achiziții. Am luat o esca-
drilă F16 pentru că trebuie să
participăm la monitorizarea și
supravegherea spațiului din
flancul estic, avem perioade în
care trebuie să ridicăm noi
avioanele pentru a face această
monitorizare. Acum avem inten-
ția să cumpărăm încă două es-
cadrile de F16“. Doamne, câte
nu sunt de făcut… 30 de miliar-
de s-ar putea să fie nu puțin, ci
infim în raport cu nevoia de se-
curitate care ne mistuie. A fost
criza economică din 2008, a fost
pandemia, urmează războiul,
întrebarea e: oare ce amenințare
ne va mai goli buzunarele pe tot
felul de rahaturi care în final nu
ne aduc decât datorii?
M.R.
Vasile Dîncu, ministrul Apărării, prezentînd bocul, o armă periculoasă,
cu care trăgea Băsescu asupra pensiilor, salariilor, TVA-ului și săracilor

Monden talking
GEN ochi de pisică, să nu se oprească acum și
SCHIMB DE LAME să-și continue transformarea felină: urechi de
Loredana Chivu (speriată): „Problemele pisică, coadă de pisică și, nu în ultimul rînd,
prin care am trecut m-au speriat atît de tare șase mameloane ca să aibă toți pisoii de unde
încît nu mai vreau să aud nici măcar de ope- să pape lăptic.
rațiile estetice. Oricum, nu mai am ce să-mi
fac! Sînt mulțumită de cum arăt, iar dacă GEN
vreau să schimb ceva știu că există și alte KENDRAMA
metode. Sport, alimentație sănătoasă…“ CRBL (conchistador): „Mi-e foarte greu
(Cancan, 12 decembrie) să îi înțeleg pe spanioli. Mă refer la felul lor.
Să apelezi la sport și la alimentație sănă- Spaniolul este foarte leneș și foarte înapoiat.
toasă după 20-30 de operații estetice e ca și Românul rezolvă orice situație. Ne e dor de
cum ai renova o casă pe care tocmai ai de- viteza cu care românii se adaptează la orice.“
molat-o. E un gest frumos, dar vine un picuț (Libertatea, 8 decembrie)
prea tîrziu. Asta nu înseamnă însă că nu poți E foarte adevărat. Am auzit că unii spa-
să-ți faci niște operații ca să arăți ca un om nioli sînt atît de înapoiați încît nici măcar nu
sănătos care face sport. se joacă zilnic cu kendama, iar din trupa Sim-
plu n-au auzit decît de Smiley.
GEN
JOS SAPIOSEXUALII CARE NE CONDUC! GEN
Dani Mocanu (are un creier de mini- FOARTE MICA PUBLICITATE
mum 18 cm): „În sex trebuie să-ți implici Mihai Trăistariu (suflet singur): „Primesc
mult creierul, deci răspunsul este simplu. Eu cereri, primesc oferte, dar sufletul meu nu
pot controla dacă vreau să țină mai mult sau consideră că mi-am găsit încă partenera per-
mai puțin.“ (Spynews, 11 decembrie) fectă și atunci, dimineață, într-adevăr am
Poate că Dani ar trebui să consulte mai făcut o postare și am scris: matrimoniale, băr-
întîi un medic înainte să-și folosească creie- bos, mustăcios, caut fericirea. Mi-am pus o
rul. Doamne ferește să nu se întîmple vreo poză nebărbierit.“ (Libertatea, 7 decembrie)
nenorocire dacă-l uzează prea tare și în loc Există copii de clasa a V-a și femei de 80
de sex să înceapă să joace șah. de ani cu mai multă barbă și mustață decît
Mihai Trăistariu nebărbierit, dar asta-i mai
GEN puțin important. Important e dacă viitorul lui
MÎŢA BASTON suflet pereche o să afle vreodată de unde i-a
Cătălin Botezatu (îmblînzitor de chiloți fost transplantat părul de pe față sau nu.
și de lei): „Mie mi se pare firesc ca o femeie
să-și facă intervenții, mai mici sau mai mari.
Ce să facem, cînd ești o prezență, o vedetă,
să lăsam să se vadă ridurile oribile pe la gură
și pe la ochi, în lumina reflectoarelor? Bianca
este o femeie care se respectă. Și-a făcut ochi
pisicoși, dar mie îmi plac, sînt frumoși.“ (Li-
bertatea, 11 decembrie)
Frumos ar fi ca, dacă Bianca tot și-a făcut
NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021 STRĂINĂTATE,
CĂ-I MAI BUNĂ DECÎT TOATE 11
Jurnalul lui Of, ce ghinion pe mine! Cîte
orașe interesante are Europa și eu

Nicușor Dan
am ajuns să fiu primar tocmai în Bucu-
rești… Aș fugi de-aici mîncînd pămîntul,
dar toate drumurile-s blocate de
mașini.

l 2 decembrie la fel de prost pe marile bule-

Sunt mulțumit de noul Târg
de Crăciun de la Universitate. Și
ce dacă e cu intrare? Dacă mă
supăr, la anul pun și taxă de ie-
șire.
l 5 decembrie
Multă lume spune că traficul
din București este infernal. De
ce ai folosi expresia „trafic in-
fernal“? Rezultă cumva că în iad
e o infrastructură foarte proastă
și că toată lumea are mașină. E
ciudat, pentru că nu te-ai aștep-
ta ca un suflet damnat pe veci
să aibă automobil personal și
să-l folosească des.
Oricum, lumea n-ar trebui să
se plângă de trafic. Unde se tot
grăbesc? Să mai stea și pe acasă,
că e pandemie. Dacă n-au ce
face, le dau eu o culegere de
Niță și Năstăsescu, să-i țin ocu-
pați.
l 10 decembrie
În sfârșit, m-am vaccinat. Am
cedat presiunilor. Sincer să fiu,
acum mă aștept la orice. N-ar fi
exclus ca, din cauza acestui vac-
cin, să nu câștig și al doilea
mandat la Primărie. Sau să las
Bucureștiul fără apă caldă și în
anul care vine. Sau să se circule
varde și nu numai. A fost, însă,
un risc asumat.
Cu certificatul verde în mână,
am fost în toate locurile unde
n-am putut intra până acum. La
film, la mall, la librărie, la mu-
zeu. Ba am încercat și să merg
la Palatul Victoria, ca să port ne-
gocieri cu Florin Cîțu, dar mi s-a
spus că nu mai e acolo. Oare ce
i s-a întâmplat bietului Florin?
I-au anulat vaccinul și acum
nu-l mai lasă nici pe el să intre?
l 11 decembrie
Cică un copil din sectorul 2
i-a scris o scrisoare Moșului și
i-a spus că de Crăciun vrea să
primească apă caldă. Asta ca să
vedeți ce obraznici sunt copiii
din ziua de azi. Pe cine faci tu
Moș, măi, puștiule? Am doar 51
de ani. Ia, poate că o să-ți dau
apă caldă când o să-nveți să vor-
bești. Până atunci, să te speli la
un lighean cu raza R.
Dan Panaet
Nicușor Dan, un primar serios, care s-a vaccinat abia atunci cînd a obținut toate aprobările

Stăpînul nicotinelelor
Noua Zeelandă își propune să interzică cu
totul vînzarea de ţigări către noile generaţii. Măsura
îi va afecta se pare și pe hobbiţi care, deși mai
pufăie din cînd în cînd cîte o lulea, au mari probleme
cu condusul și cumpăratul de ţigări și băutură
pentru că mereu sînt confundaţi cu niște copii.
Joe Biden i-a transmis lui Vladimir Putin că
americanii nu se bagă în Ucraina să-l oprească, dar
dacă chiar invadează o să supere foarte-foarte tare
pe el. Probabil nici nu-l mai lasă să le organizeze
alegerile.
Papa Francisc a zis că sexul în afara căsăto-
riei nu-i chiar așa grav cum se spune. Cu atît mai
mult cu cît majoritatea oamenilor însuraţi se plîng că
sexul după căsătorie e un mit.
Un bărbat a crezut c-o să moară după ce-a
fost atacat de vidre în Grădina Botanică din Singa-
pore. În mod normal, vidrele nu sînt foarte agresive,
dar de data asta au auzit greșit că victima lor vrea
să-și comande un burger de vidră.
O femeie din Mare Britanie a oferit cocaină
unei maimuţe și apoi a încercat să tragă apa după
ea. Din fericire, maimuţa a reușit să se salveze și a
refuzat drogurile pentru că era cu mașina.
Un tribunal din Germania a decis ca un bărbat
care a alunecat între pat și birou, în timp ce lucra de
acasă, a fost victima unui accident la locul de
muncă. Acum, tot ce trebuie să facă bărbatul e să
explice de ce n-avea pantaloni la locul de muncă și
de ce avea Schnapps în cana de cafea.

Trei experţi în Microsoft Excel s-au bătut
pentru titlul de cel mai bun utilizator de Microsoft
Excel din lume. Campionul absolut, un australian, se
va lupta în continuare cu Klaus Iohannis pentru titlul
de cel mai plictisitor om din univers.
Guvernul iranian a anunţat că se pregătește
să impună sancţiuni economice împotriva Statelor
Unite pentru modul în care își tratează cetăţenii
afro-americani. O posibilă soluţie împotriva capita-
lismului imperialist ar fi suprataxarea plutoniului
îmbogăţit peste noapte.
Pămîntului i se va monta o cutie neagră care
să înregistreze sfîrșitul civilizaţiei. Bine, asta dacă
nu e furată între timp.
Biserica Catolică italiană și-a cerut scuze
după ce un episcop le-a spus copiilor că Moș
Crăciun nu există. Și totuși, în continuare ăsta nu-i
cel mai groaznic lucru pe care Biserica Catolică l-a
făcut copiilor.
Andrei Luca
12 MAI BINE SPORT
DECÎT COMUNIST
NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021
Adiță, cît mă țin ăștia la fa-
cultate, tu să ai grijă de sigla noastră
de la Universitatea. Văzui că ai talent la
dat afară antrenori, îl moșteniși pe tăticu’.
Da’ mai pune și tu mîna pe o bîtă, mai bate
niște suporteri, că fără muncă nu
reușești în fotbal!

Șut și ţară!
Nu vă fie Trică,
Dictatorii pică!
Oltenia, eterna Terra Nova, un cîntec
are astăzi, de beliri. Hai Mititeii, hai FCU
1948 Craiova, tu, campioana unei mari
uimiri!... Măi, vericule, îți vine să te și
crucești. Făcură ce făcură și iar dădură
cu copita-n șiștar, cu oiștea-n gard. Eugen
Trică este al treilea antrenor demis,
într-un singur sezon, pe urmele lui Adi
Mutu și Flavius Stoican. Pare-se că băr-
bații Mititelu, seniorul și juniorul, tot in-
sistă să-și dea singuri cu tesla-n bolizii
de lux. Pentru o minte fotbalistică cît de
cît normală e greu de găsit vreo explicație
cît de cît rațională. Dacă tot investiși,
dacă tot plătiși salarii mari, la zi, dacă
tot îți luași antrenor ca al lu’ Barcelona,
păi, atunci, explică-mi și mie, nene, de
ce nu-l lași pe antrenor să-și facă treaba,
măcar șase luni de zile, dacă tot l-ai toc-
mit? „Pen’ că așa vrea mușchii mei!“ –
parc-auzim posibilul răspuns al patronu-
lui. Actuala situație de la Craiova lu’ Mi-
titelu n-are nimic de a face cu simpatia
sau antipatia noastră față de un anumit
club. Înseamnă doar un ultim caz ce ține
de domeniul patologiei noastre endemice,
de greaua boală a fotbalului daco-roman.
Ești investitor, deci dictator!
„Antrenorul e de vină“ – sigur, așa se
zicea și pe vremea lui nea Titi Teașcă.
Așa se întîmplă și acum, chiar la mari
cluburi din Occident. E mai ușor să dai
afară un antrenor decît 25 de jucători…
corect! Băi, da’ cluburile alea mari nu-și
demit antrenorii, chiar așa, de pe o zi pe
alta. Au o țîră de minte. Îl lasă juma’ de
campionat, pînă cînd devine evident că
au dat cu proiectu-n bară. Or, la noi, pro-
cesul de numire/demitere se desfășoară
haotic, influențat doar de umori și orgolii
patronale, de interese obscure. Lista an-
trenorilor demiși de la începutul sezonu-
lui încoace e interminabilă, acum se ter-
mină cu Trică. Din subsol pînă-n vîrful
clasamentului, puține echipe din Liga 1
și-au mai păstrat același coach ca-n vară
– statisticile vorbește! De ce, în ciuda re-
zultatelor bune, l-o fi demis CFR pe Șu-
mudică și l-a demis FCSB pe Edi Iordă-
nescu? Să fie, oare, și pen’ că ăștia doi
Marele Mititelu, mîndru că a băgat banul în niște investiții la standarde occidentale:
un centru de copil și Junior
mai și vorbeau? antrenorii – pe jucători, jucătorii – pe ori-
Antrenorii se tot duc, rezultatele rămîn cine altcineva decît pe ei înșiși. Și toți îi
– sînt cele înregistrate de reprezentantele înjură pe arbitri, nu fără motiv, uneori, e
noastre în Cupele europene. Dăștepți, adevărat… Noi, spectatorii, stăm pe mar-
marii patroni continuă s-o țină tot pe-a gine, ni s-a strepezit gura de la tocat atî-
lor: io dau banu’, io comand muzica care tea semințe, încă sperăm. Va fi mai bine
să mi-o cînte mie antrenorii! În felul ăsta, în România fotbalului, va fi mai bună
ne făloșim cu niște construcții șubrede, Liga 1?
niște barăci cu ștaif, construite la întîm- Da, va fi! Atunci cînd antrenorii vor fi
plare. Periodic, atunci cînd baraca se cla- lăsați să stea pe bancă măcar juma’ de
tină, iar o luăm de la capăt, ca și cum sezon, de la tricou la palton. Sau vice-
n-am fi învățat nimic din experiențele an- versa. Hai România!
terioare. Patronii dau vina pe antrenori, Viorel Moțoc

De două mii de ani

– episodul 23 –
Cu mare chin, Sarmisa fusese smulsă de lângă clopot.
Cei mai vânjoși bărbați din trib se luptaseră cu ea, și nu
fără pierderi. Și-așa tribul nu număra prea mulți bărbați
cu dinții întregi în totalitate, mai ales din cauza dietei,
lipsită de prea multă vreme de calciu, iar lupta cu săl-
batica fiică a Drigisei produsese doi noi știrbi. În cele
din urmă, dezarmată și legată fedeleș, Sarmisa fusese
coborâtă în biserică, unde stătuse îndelung de vorbă cu
Rescuturme. Aparent fusese o discuție fructuoasă, căci
cei doi zâmbeau larg, ieșind pe treptele templului. Res-
cuturme se opri pentru a-și continua cuvântarea și, cu
un gest scurt, o opri și pe Sarmisa lângă el.
– Dragii mei, dragele mele. Se apropie înserarea, așa
că nu avem mult timp. Am să renunț la discursul la care
am lucrat în ultimele zile și am să fiu scurt. Vă rog să
vă încolonați frumos, pe două rânduri. Femeile și copi-
lele lor în stânga mea, în fața acestei măsuțe cu papiru-
suri și pergamente, iar bărbații și feciorii lor în dreapta
mea, în fața meselor pline cu ulcele de vin. Îi rog pe
bravii mei daco-geți să fie decenți și să nu cadă sub
masă până nu le dau eu voie. Dacă se poate, aș vrea să
nici nu-și culce capul pe masă, așa cum au ei obiceiul
câteodată.
Dragele mele, ne-ați lipsit prea multă vreme și mă
bucur că viteazul nostru Avizina v-a găsit și v-a adus
înapoi. (Drigisa încercă să protesteze, dar un semn dis-
cret al preotului o făcu să se liniștească.) Acum a sosit
vremea să refacem familiile destrămate în urmă cu mai
bine de douăzeci de ani. Așa că, dragele mele, vă rog
să-i spuneți lui Moskon cum vă cheamă, cum îl chema
pe bărbatul vostru, câți copii aveți împreună și, dacă vă
mai amintiți, cum îi cheamă și pe aceștia. După ce reu-
șim să vă identificăm pe toate și pe toți, veți forma din
nou familii frumoase și fericite, dar numai și numai după
ce veți trece prin sfânta taină a căsătoriei, așa cum ne
poruncește noul nostru zeu. Haideți, haideți, treceți la
coadă, că imediat se întunecă și ar trebui să amânăm
refacerea familiilor până mâine. Sarmisa?
Atunci înțelese toată lumea și cum o potolise preotul
pe Sarmisa și de ce zâmbea aceasta cu gura până la
urechi. Când își auzi numele, uriașa daco-getă scoase
de la spate un clopot mai mic și începu să-l agite haotic.
Rescuturme o opri la timp, înainte ca alți membri ai tri-
bului să-și mai riște dantura pentru a o potoli pe nebună,
și o instrui să mai sune din clopotul pe care i-l dăduse
el însuși de-abia în momentul în care se reunea câte o
familie, marcând astfel fericita întâmplare.
Femeile se așezaseră ascultătoare la coadă, în fața
măsuței unde stătea Moskon, care-și nota tot ce i se spu-
nea. Bărbații, intimidați, se așezaseră la mese, dar fără
să bea cum făceau în mod obișnuit. De-abia se atingeau
de ulcelele cu vin, mulți dintre ei amintindu-și că, atunci
când au plecat, din cauza băuturii au plecat femeile. Cei
mai mulți, realizând cam cât îi schimbaseră acești două-
zeci și ceva de ani, încercau să-și mai aranjeze lațele și,
eventual, își dădeau cu praf de cărbune pe păr și pe
barbă, sperând că vor fi mai ușor de recunoscut dacă ar
fi avut părul în culoarea din tinerețe. Singurii nepăsători
erau feciorii. Ei n-avuseseră soațe, așa că nu aveau ce
familii să reîntregească. Da, erau curioși cine erau ma-
mele lor, cu siguranță, dar parcă mai curioși erau să
vadă cu cine nu se înrudesc și dacă nu cumva mai rămân se ajunge în așezarea noastră, dacă le spui că bărbații
câteva femei care nu-și regăsesc perechea. din Noviodonum știu drumul, dacă le spui ce-ai văzut
Mai mulți dintre bărbații tineri ai tribului se strânse- și, în general, dacă ne dai de gol, te omor cu mâna mea!
seră în jurul lui Avizina, îmbiindu-l cu vin și rugându-l Nu știm dacă o să ne placă în cetatea aia pe care zici că
să le povestească isprăvile sale din expediția de recuce- ați furat-o de la romani și am vrea să avem unde ne în-
rire a femeilor daco-gete. toarce, dacă vrem să fugim iar!“.
– Și zi-i, măi Avizina, cum ți-a venit ție ideea să le Așa că, în loc să povestească, se luă de fiul tarabos-
aduci înapoi pe femei? telui:
– Ei, frații mei, cum să vă spun, mi-a venit cum mi-a – Asta e, Tarbus. Nu toți avem norocul tău. La tine e
venit. Pluteam fără de țintă pe Danubiu, într-o sălbatică suficient să apari și faci lumea să râdă. Și nici nu trebuie
splendoare, când, deodată, mi-a venit ideea asta minu- să deschizi gura, că vor povesti ei și strănepoților cum
nată. Și atunci am început să le caut pe femei. Le-am arăta cel mai gras dintre daco-geți.
găsit, nu cu ușurință, și… În mod normal, atunci s-ar fi iscat o bătaie. Dar nu
– Și? apucă să se întâmple, căci Avizina o auzi pe Sarmisa
– Și le-am convins să vină acasă. Cam asta a fost tot. strigându-l:
– Asta a fost tot? Băi, Avizina, nu voiai tu să te faci – Frățioare, frățioare, hai că l-am găsit pe bunicu’!
povestitor? Avizina se repezi spre soră-sa și rămase ca trăsnit.
– Ba da, Tarbus, voiam. Aceasta îl ținea în brațe pe Rescuturme, alintându-l în-
– Și așa povestești tu? „Asta a fost tot“? Păi, băi, pune continuu: „Bunicule, bunicuțule…“.
mâna și învață o meserie, repede, că la felul ăsta de a – Ăăă, ăsta-i bunicul nostru?
povesti n-o să câștigi mai nimic! – Da, e tata lu’ mama. A durat până l-am găsit, că el
Avizina ar fi vrut să povestească mai mult, mai amă- își ridică rochia de-abia de la a șaptea ulcică de vin în-
nunțit, ar fi vrut să descrie drumul, cum a ajuns la așe- colo.
zarea femeilor, dar își amintea foarte bine amenințările Patrick André de Hillerin
maică-sii: „Avizina, fiul meu, dacă povestești cuiva cum
NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021
Scurt ghid de corectitudine politică
în perioada Crăciu... în sezonul
sărbătorilor (2)
Grup de cetățeni care ne inspiră porniri tipice de sărbători:
de exemplu, să-i sorcovim cu o bîtă de baseball frumos împodobită cu ghirlande
• Pentru a include mai bine di-
versitatea familială, Iisus nu va mai
apărea în sînul unei familii tradițio-
nale, ci va fi fiul unei mame singure
care, în mod complet accidental,
este în același timp și măritată cu
un bărbat.
• Pentru că recomandarea repre-
zentantei UE este să înlocuim ter-
meni sexiști precum „doamnă“ sau
„domn“ cu mult mai corespunzăto-
rul „coleg“, colindătorii au datoria
civică să cînte „Coleg-coleg să-năl-
țăm, coleg-coleg să-nălțăm“.
• Persoanele care vor colinda de-
spre boierii care au plecat să vîneze
căprioare vor fi arestate pentru că
promovează violența împotriva ani-
malelor. Ce alte făpturi lipsite de
apărare ați mai vrea să ucideți, ne-
Politician român,
acuzat că a plagiat în CV
Șoc pe scena politică românească,
după ce s-a descoperit că un membru
de frunte al PNL a plagiat nu într-o
carte, nu în două, ci chiar în propria
biografie. El a preluat pasaje ample
din CV-ul unor oameni importanți,
fără să pună ghilimele și fără să pre-
cizeze sursa. Astfel, în CV-ul minis-
trului liberal din Guvernul Ciucă se
arată că politicianul s-a născut în
anul 1850, în localitatea Ipotești, de
lângă Botoșani. La vârsta de 16 ani,
liberalul publică primele versuri, la
moartea unui profesor drag.
FAKEBOOK
Stimate domn, dați-mi voie
să vă contrazic: noi, colindătorii cu
boxa, nu sîntem niște nesimțiți, ci patrioți
care duc mai departe adevăratele tradiții ro-
mânești. De exemplu, acum folosim excesiv
un produs al civilizației pentru a sublinia
lipsa ei completă de pe aceste melea-
guri strămoșești.
norociților? Un iepuraș, cumva?
Eram siguri! De ce n-ați plecat să vî-
nați discriminarea de gen sau pa-
triarhatul heteronormativ?
• Pentru ca mizantropii, fanii teo-
riilor conspirației și persoanele de
gen emo să nu se simtă oprimate de
urarea „Sărbători fericite!“ se reco-
mandă să se folosească „Sezonul
sărbătorilor, în mod corespunzător!“.
• De asemenea, pentru a combate
încălzirea globală, se recomandă să
nu mai fie făcute urări tradiționale
călduroase, ci niște urări la tempe-
ratură medie, mult mai acceptabile
pentru ecosistem.
• Renii lui Moș Cră... Persoanei
Sezonului Sărbătorilor. Faptul că
Persoana Sezonului Sărbătorilor fo-
El și-a trecut în CV studii de filo-
sofie pe care nu le-a făcut, de fapt,
la Viena și la Berlin. Ba mai mult,
politicianul liberal menționează că la
Viena l-a cunoscut pe Ioan Slavici și
că tot acolo s-a îndrăgostit de o
anume Veronica Micle, amănunt pe
care nu-l poate proba.
În același CV plagiat cu nerușina-
re, liberalul spune că este autorul
poemelor „Luceafărul“, „Călin (file
de poveste)“, „Scrisoarea III“ și
„Somnoroase păsărele“, precum și al
nuvelei „Sărmanul Dionis“, pe care
13
Avioane de luptă
cumpărate de statul român
l Vlaicu I – E una dintre cele mai controversa-
te achiziţii recente ale Armatei Române. A fost
construit de Aurel Vlaicu în 1909 și folosit pentru
a se desprinde de la sol, în 1910, pe aerodromul
Cotroceni. A fost cumpărat anul trecut de la
statul portughez și a costat zece milioane de
euro, datorită semnificaţiei istorice. În luptă,
acest avion este redutabil, pentru că nici un
pilot inamic n-are voie să tragă în el, riscând
să facă pușcărie pentru distrugerea unui
obiect de patrimoniu.
l IAR 80 – Un avion de vânătoare din
al doilea război mondial, de care ne putem
folosi în caz de război pentru a-l face să
râdă pe inamic. În felul ăsta, îi vom
câștiga bunăvoinţa pentru momentul
negocierilor de pace.
l Coandă 1910 – Celebrul avion cu
care Henri Coandă a zburat la Paris
este un avion cu reacţie. Mai exact,
este vorba de o reacţie întârziată
faţă de atacul inamic. Mai mulţi
generali din Armată au preferat să
cumpere acest avion pentru a
putea invoca nebunia în faţa
inamicului, în caz de înfrângere.
Dan Panaet
losește exclusiv reni este problema-
tic și sexist. Prin urmare, de anul
ăsta și pentru totdeauna, sania va fi
trasă exclusiv de renuțe, pentru că
Girl Power! Prin burnița rece a Nor-
dului, prin pasiunea de cuptor a Sa-
harei, pe drumurile pline de idioți
ale României... nu e minunat femi-
nismul, copii?
• În final, pentru a combate defi-
nitiv discriminarea de orice tip, ură-
torii nu vor mai merge cu capra, ci
vor apela la poziții sexuale care con-
feră respect și demnitate ambilor
parteneri. Și nu vor mai merge nici
cu ursul, pentru că persoanele su-
praponderale care refuză să se epi-
leze nu sînt un spectacol public.
Corpul lor, alegerea lor, da?
Dan Darie 
am studiat-o cu toții la școală. Pe
cine crezi că păcălești, domnule mi-
nistru?
Însă detaliul cel mai frapant din
CV-ul politicianului e faptul că decla-
ră, în scris, negru pe alb, că ar fi
murit la 15 iunie 1889, din cauza
unui sifilis galopant. Evident, e vorba
de o minciună, cauza morții sale
fiind cu totul alta.
D.P.
14 CU ZÎMBETUL
PE MUZE
NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021

Urmașilor mei Văcărești las

La zid în cultură vouă moștenire... hopa! Asta-i o fișă de-a

mea pentru monumentala Istorie, nu-i discursul
de președinte. Mă scuzați, am și eu o etate, da’ nu-s

O avocată Popescu taie patruzeci de ani

chiar atît de ramolit cum mă cred detractorii. Memo-
ria mea funcționează perfect! Pe mine mă cheamă
Manolescu, nu Văcărescu, și de pe urma mea
din viaţa Uniunii Scriitorilor nu rămîne nici o moștenire la Uniune!

De cînd N. Manolescu are din nou
ceva de împărțit cu ANI, în locul său dă
comunicate și anunțuri o avocată. O
anume Popescu. Pe site-ul USR. Scriitoare
nu-i cetățeanca Popescu, dar pesemne că
în mintea ei, dacă Ionel Teodoreanu, De-
lavrancea, plus alții mai recenți erau și
avocați, de ce ea să nu se adreseze ca
avocată scriitorilor în persoană, prin tas-
tatura ei?
Tipa are anumite fixații, printre care
și aceea că Uniunea Scriitorilor a fost în-
ființată în anul 1949, de regimul comu-
nist, ceea ce e o insultă la adresa scriito-
rilor și la adresa Uniunii din care fac ei
parte. Adică actuala Uniune a început
prin a fi o afacere comunistă, nu o aso-
ciație înființată în primii ani ai secolului
20, care a trecut prin mai multe transfor-
mări și care a avut ca președinți pe Mihail
Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Victor Efti-
miu pînă la decretul din 1949, prin care
în mintea pomenitei avocate Popescu lua
ființă Uniunea Scriitorilor. Ce se întîm-
plase, de fapt? Iată ce scrie, documentat,
într-un istoric al Uniunii Scriitorilor, filiala
din Timișoara a USR: „În 25 martie 1949
Societatea Scriitorilor Români fuzionează
cu Societatea Autorilor Dramatici şi cu
Uniunea Scriitorilor Maghiari din Româ-
nia. Astfel, ia fiinţă Uniunea Scriitorilor
din România. Mihail Sadoveanu este ales
preşedinte de onoare al Uniunii Scriitori-
lor, iar Zaharia Stancu, preşedinte activ.
Noua instituţie îşi constituie filiale la Cluj,
Iaşi, Timişoara, Tîrgu Mureş, Braşov. Or-
ganizaţia dobîndeşte personalitate juridi-
că prin Decretul 267/1949“.
Așadar actuala Uniune e continuatoa-
rea Societății Scriitorilor Români, care că-
pătase personalitate juridică cu cîteva de-
cenii înainte. Regimul comunist a proce-
dat cu Societatea Scriitorilor la fel cum a
făcut cu Academia Română cu un an în-
ainte, cînd a desființat vechea Academie
și a înființat Academia Republicii Popu-
lare Române, din care au dispărut peste
o sută dintre academicieni, cei neagreați
de statul comunist. În cazul însă al Uni-
unii Scriitorilor, noul regim nu și-a mai
permis să desființeze nimic, ci a recunos-
cut prin decret fuzionarea SSR cu Socie-
tatea Autorilor Dramatici și cu Uniunea
Deși veșnic tînăr și ferice, marele critic și profesor Niki Manolescu și-a zis că totuși
Scriitorilor Maghiari din România.
Or, sub președinția lui N. Manolescu, vîrsta nu te ocolește. De-aia și poartă mai multe perechi de yesmeni.
care nu e recunoscut ca președinte al Uni-
unii de nici un tribunal din această țară, foștii ei președinți, Liviu Rebreanu, Victor Scriitorilor aceste murdării de extracție
ci doar pretinde că e, o avocată Popescu Eftimiu. Avocata Popescu e liberă să-și totalitară cu care masacrează istoria Uni-
își permite să șteargă patru decenii din închipuie orice la ea în cap, dar cum de unii? C.T.
existența Uniunii și să-i facă dispăruți pe i se permite să publice pe site-ul Uniunii

Scurt ratat de istorie

Prinț și luptător
Unul din cei doi aristocrați care i-au însoțit pe
Moța și Marin la întîlnirea cu obuzul de 24 de mili-
metri din Majadahonda a fost prințul Alexandru Can-
tacuzino. El e cel care le-a adunat corpurile dez-
membrate din tranșee, le-a învelit într-un steag și
le-a tîrît în afara razei de acțiune a artileriei republi-
cane.
Moța și Marin, care abia învățaseră să tragă cu
pușca și sufereau de frig, dar insistau să lupte, au
reușit în acea zi de ianuarie 1937 două lucruri. Întîi,
să-i convingă și pe ceilalți cinci legionari să-și anu-
leze biletele de vapor și să-i însoțească spre linia
frontului. Apoi, au reușit să curme spiritul războinic
al grupului, oferindu-i imaginea descurajantă a mă-
runtaielor împrăștiate pe pereții de pămînt. Așa că,
după norocoasa lovitură de tun republicană, legio-
narii veniți de la București au tras concluzia că trea-
ba cam fusese rezolvată și că nu mai era nimic de
făcut în Spania, în afară de transportul cadavrelor
la tren.
Alexandru Cantacuzino măsura aproape doi metri
înălțime și, pe baza acestui merit, a urmat la co-
mandă. Grupul fusese condus de generalul Gheorghe
Cantacuzino Grănicerul, dar acesta fusese oprit de
spanioli să ia parte la lupte și se repatriase fiindcă
era prea bătrîn. Moța și Marin fiind morți, șansa îi
surîdea prințului. Care a lăsat Spania să-și ducă sin-
gură războiul civil și s-a îmbarcat, cu cei doi morți
și cu cei trei vii, pe vaporul de Marsilia.
Alexandru Cantacuzino s-a născut în 1901, în pa-
latul Ghica Cantacuzino din apropierea Bucureștiu-
lui. A avut o copilărie cu servitori și profesori par-
ticulari, cu păduri, iazuri, cai și livezi, cu robi țigani
gata să-i meșterească orice jucărie și-ar fi dorit, dar
nimeni n-a văzut un zîmbet pe chipul său serios.
Prințul părea mistuit de o negură lăuntrică, de un
mesianism secret și fatal, de o suferință indescifra-
bilă pe care o căra în interiorul trupului său din ce
în ce mai înalt și mai puternic. Se poate spune că a
aderat la mișcarea legionară cu mulți ani înainte ca
însăși ideea ei să existe.
A făcut dreptul la Paris și la Haga, apoi și-a luat
doctoratul la București. Tocmai la timp pentru a se
pune cu trup și cunoștințe la dispoziția Arhanghe-
lului Mihail, care era deja interpretat de Corneliu
Zelea Codreanu.
Cu firea sa sobră și aerul funest care prevestea
idealul mortificării legionare, Alexandru Cantacuzino
i-a mers Căpitanului direct la inimă. Codreanu l-a
făcut Comandant al Bunei Vestiri, cel mai înalt grad
în ierarhia legionară, imediat după el. Pînă în 1936,
prințul a răscolit conștiința tinerimii române univer-
sitare și sătești, îndemnînd-o să se revolte contra
mercantilismului politic și să fie gata de un sacrificiu
izbăvitor. Așa s-a ales cu cîteva condamnări și bătăi
zdravene, pe care însă trupul său viguros și mare
le-a trecut cu vederea.
După întoarcerea din Spania a fost făcut șef al
Corpului legionar „Moța și Marin“, care trebuia să
fie o unitate de elită a mișcării, cu misiuni de pază
și apărare a conducerii și formată din tineri spătoși,
cu apariție înfricoșătoare. Proiectul nu s-a mai fina-
lizat, fiindcă dictatura regală a luat hățurile în mînă,
l-a împușcat pe Corneliu Zelea Codreanu și i-a ares-
tat pe secunzii lui. Cînd șeful serviciului secret, Mo-
ruzov, a găsit pretextul potrivit, l-a acuzat pe Ale-
xandru Cantacuzino de complot împotriva regelui
Carol al II-lea, l-a încarcerat la Rîmnicu Sărat și l-a
împușcat în noaptea de 21 spre 22 septembrie, după
ce, mai devreme, colegii legionari ai prințului îl li-
chidaseră pe Armand Călinescu.
Nicolae Milescu Ospătaru
NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021
Book și sfîrc
Coranul și Constituția
Mila, Sunt preţul libertăţii voastre,
traducere de Nicolae Constantinescu,
Editura Polirom, 2021.
De cînd cu marea dispută filosofică de
pe net dintre vacciniști și antivacciniști,
toate celelalte querelles care agitau uriașul
borcan al social media mondiale par să-
CARTE
ȘI PREPARATE DIN CARTE
și fi pierdut din contondență. Nu și-au
pierdut-o. În Franța, cel puțin, islamofilii
radicali își văd ritos și intolerant de trea-
bă. Iar islamofobii la fel de radicali se re-
grupează tot atît de ritos și de intolerant.
Marele efect de pendul al extremismului
funcționează uns cu ajutorul rețelelor de
socializare.
Poți număra soldații din fiecare tabără
după like-uri și constați, după profile, că
vîrsta combatanților de pe frontul credin-
ței tot scade. În grațioșii adolescenți din
patria Luminilor se trezește dorința de a-
și ciomăgi adversarul în numele lui Allah
sau de a-i da la cap în contul laicității
constituționale. Tinerii ultrași ai religiei
acționează în haită. Junii constituționa-
liști de dreapta se transformă în cruciați
ai cauzelor laice. Cine are ghinionul să
pice la mijloc riscă să-și rupă gîtul strivit
între bărci. Bunăoară această Mila, mica
franțuzoaică silită să-și schimbe numele,
adresa și să ceară protecția Poliției împo-
triva celor care o amenință cu moartea,
violarea sau cu desfigurarea.
Adepții ideii că nu trebuie să ieși din
rînd ar avea motive să-i spună că a cău-
tat-o, la fel ca vagabonzii care au prins o
tînără în parc și au violat-o fiindcă avea
o rochie cu care, după părerea lor, tînăra
„cerea“ să fie violată. Mila e moartă după
like-uri încă de pe la 13 ani. Vrea să ajun-
gă actriță și cîntăreață, ceea ce tempera-
mental i s-ar potrivi la fix. Îi place să se
machieze și să se pozeze pe Instagram,
îmbrăcată stîrnitor, cum ar zice vagabon-
zii din parc. Aidoma lui Tudor Chirilă la
noi, Mila își dă cu părerea despre toate
cele, cu agresivitatea lexicală a fetelor
care vor să atragă atenția asupra lor. Cu
școala nu se omoară, chiar dimpotrivă.
Sexual oscilează, dar atunci cînd se în-
drăgostește de o fată, apare cu ea de
mînă în dreptul școlii, de-i scandalizează
pe numeroșii ei colegi care văd cu ochi
răi lesbianismul. Așa că atunci cînd un
tînăr apărător înfocat al Coranului îi re-
proșează că se abate de la conduita re-
comandată femeilor de cartea sfîntă, Mila
îl invită să-i bage un deget în cur lui Allah
al lui. De la această invitație i se trag
toate necazurile. Împotriva ei se ridică o
întreagă coaliție de islamiști radicali, dar
și de băgători în seamă creștini sau atei,
care-i spun pe net că bine i-ar face cei ce
o amenință, dacă s-ar ține de cuvînt.
Colegii de clasă, care nici înainte n-o
înghițeau fiindcă voia cu tot dinadinsul
15
să fie altfel, vor s-o lapideze și o sfătuiesc
să se sinucidă. Fata trebuie să se mute la
alt liceu și pînă la urmă în alt oraș, ca să
scape nevătămată. Cei cîțiva prieteni din
școală îi întorc spatele de frică sau din
plăcerea instinctivă de a fi de partea celor
mulți. Cu toate astea, mititica nu se as-
tîmpără: îi stîrnește pe toți cei ce o atacă
pe Instagram și pe TikTok și pe unde mai
postează. Fata se plînge că e persecutată,
dar se simte bine în pielea de martiră a
libertății, care își apără drepturile garan-
tate de Constituție și de diverse legi în
vigoare în statul laic francez. Extremiștii
o invită să intre în politică, reporterii și
pozarii o vînează, iar realizatorii de toc-
șouri o invită în studio, unde se simte
bine, firește.
Adolescenta descoperă însă și nume-
roasele dezavantaje ale celebrității sale,
între care cel mai greu de suportat e sin-
gurătatea de adolescentă protejată de Po-
liție. Și cum nu crede în soartă, Mila se
teme de atentatori. Așa că le scoate ochii
compatrioților ei care tac din lașitate,
eventual o chibițează de pe margine, sfă-
tuind-o să-și țină gura pe net și în gene-
ral, încît cei ce vor să-i taie beregata sau
s-o bată cu pietre să uite de ea. Adică

Serial Killer Da, știu, e tocmai din

Epoca de Piatră mașina, dar

Mythbusters pe roți samsarul de la care am luat-o mi-a

După eșecul spin-off-ului Mythbusters:
The Search și al reboot-ului fără Adam și
Jamie de pe Discovery, pentru că marca
Mythbusters era încă atractivă pentru fani
și mult prea bănoasă ca să rămînă închisă
într-un sertar, proprietarii au ieșit cu ea
în piața TV, punînd-o pe tarabă spre achi-
ziție oricui s-ar arăta interesat. Și n-a durat
foarte mult pînă să se găsească cineva s-
o închirieze: tentată de potențialele au-
diențe de extras din anonimitate, o televi-
ziune americană de nișă, care difuzează
programe cu și despre motoare, mașini și
alte mijloace de transport cu volan, ghidon
și roți, s-a gîndit c-ar fi o afacere să-i facă
loc în grilă și în buget noului Motor Myt-
hbusters.
Dar, pentru că s-a dovedit deja că nu
funcționează cu fețe complet noi, produ-
cătorii și executivii postului l-au convins
pe Tory să se întoarcă în rolul de prezen-
tator, constructor de diverse chestii tehnice
și (un fel de) mentor pentru colegii săi de
emisiune, alți doi împătimiți de motoare:
Faye, fata verde cu părul vopsit pădure
pasionată de tatuaje și mecanică, și Bisi,
pilotul de curse prin al cărui sînge de ori-
gine nigeriană curge, probabil, și un pic
de ulei.
Și uite-așa, fără prea multe introduceri
sau explicații, omuleții ăștia trei s-au apu-
cat de testat fel și fel de mituri, legende
urbane și faze controversate de film cu
subiect auto. Păsările se găinățează pre-
ferențial pe mașinile roșii sau există alte
culori și mai purgative? Se poate conduce
safe prin apă o mașină electrică, fără ca
să moară ca un telefon non-waterproof
scăpat în vasul toaletei? E posibil să dere-
glezi un sistem de frînare astfel încît să
zis că-i ca și nouă, pentru că a
ținut-o mai mult în garaj.
funcționeze corect de două ori, iar la a
treia pedală să se defecteze, ca într-un film
cu interlopi răzbunători? Dacă tai capota
unei mașini o faci mai aerodinamică sau
e doar o modificare drastică de design?
Pentru amuzamentul lor și al iubitorilor
de desene animate, motor mythbuster-ii
au construit vehiculul din lemn și piatră
cu tracțiune pedestră al lui Fred Flintstone
ca să se dea pe stradă cu el, au verificat
dacă placa de metal de sub scaunul șofe-
rului din Cadillac-ul explodat în filmul Ca-
sino chiar a putut să-l salveze de la moarte
pe mafiotul jucat de Robert de Niro și au
studiat cum poate fi dat kilometrajul unei
mașini înapoi, ca să arate o distanță totală
de rulare mai mică, deși pentru asta era
suficient să ia la întrebări un dealer de
auto second-hand. Adică un samsar de
mașini.
Ce se poate spune despre această nouă
încercare de reînviere a conceptului Myt-
hbusters? Că, evident, originalul meșterit
de Adam și Jamie, care au setat un stan-
dard mult prea performant, nu poate fi
egalat, oricît s-ar strădui înlocuitorii lor.
Surprinzător, însă, franciza are încă viață În sfîrșit, niște vînători de mituri care au pornit să o caute pe acea bătrînică
pe sticlă. Cel puțin asta e prima impresie, din Germania care folosea actualul tău Golf doar duminica, pentru a merge la piață
nostalgic motivată. De vremurile bune ale
show-ului îți amintește nu numai moaca xistentă (vezi episodul cu turbo-ul supra- Motor Mythbusters, 2021-, show știinţifico-
lui Tory, dar și vocea familiară a narato- alimentat, replicat din Fast and Furious 8, distractiv de stimulat curiozitatea fanilor auto,
rului. Din păcate, legătura cu originalul, o scenă obscură, absolut neremarcabilă prezentat de Tory Belleci, Faye Hadley și Bisi
de justificat numele cu pedigree, se cam chiar și pentru fanii seriei). Pentru a-și Ezerioha, 16 episoade de 17-37 de minute, difu-
termină aici. Chiar dacă, luați individual, merita numele, Motor Mythbusters are ne- zat de MotorTrend (disponibil cu cont de Ama-
Tory, Faye și Bisi sînt niște personaje rela- voie de mult mai mult decît de un tuning zon Prime Video, aplicaţia MotorTrend și
tiv interesante, cei trei au prea puțină chi- de impresionat ochiul. Mai trebuie umblat proxy/VPN pentru IP de SUA).
mie între ei ca să recreeze charismatica nițel și sub capotă.
atmosferă a echipei de aur. Un pic greșită
e și alegerea miturilor, unele fiind nesem- Grig Bute
nificative, cu circulație restrînsă sau ine-

16
NR. 50, 15-21 DECEMBRIE 2021
Unde a dispărut patria?
Editorial
Cu 175.000 de soldați ruși gata să in-
vadeze Ucraina, cuvîntul „patrie“ porneș-
te în căutarea înțelesului său periculos.
Patria din discursul ipocrit al naționalis-
mului politic se dizolvă în frisonul
militar ca o pastilă de tratare a dis-
funcției erectile într-un pahar cu
apă. Oamenii care folosesc cu-
vîntul „patrie“ o fac pentru că
nu-i silește nimeni, niciodată,
să-și asume consecințele. Ei
mestecă națiunea, țara și sacri-
ficiul cu gura plină și apoi rîgîie
cu ochii pe sondajele de opinie.
Dar să ne imaginăm că Putin
alege să întindă coarda. Că dez-
lănțuie, din curiozitate, un răz-
boi pe care știe că îl cîștigă, indi-
ferent de sancțiunile declamative
ale Occidentului. Așa cum arată
realismul politic și militar, NATO va masa
niște trupe în statele din flancul estic și
atît. Dacă Armata Roșie izolează Odessa,
dacă face joncțiunea cu Transnistria și
blochează accesul Ucrainei la mare, așa
cum ne explică generalii americani, Ro-
mânia ajunge să aibă frontieră directă cu
războiul. Și oricît de slabă și nepregătită
ar fi conducerea statului, oricît de încre-
zătoare în aviația nord-atlantică, va trebui
să apeleze la o mobilizare a rezervelor,
fiindcă teritoriul unei țări se apără, pînă
la urmă, cu soldați. Scutul de la Deveselu
nu și-a primit decît o treime din rachete,
cele 17 avioane F16 zboară mai ales cînd
nu plouă, fregatele „Ferdinand“ și
„Maria“ se află în reparații, iar cei aproa-
pe 15.000 de militari capabili să intervină
în caz de ceva trebuie răsfirați pe o fron-
tieră de 356 de kilometri, de la Galați la
Vama Veche.
Se va ajunge, așadar, la mobilizare. Și
aici începe redescoperirea înfricoșătoare
a cuvîntului „patrie“.
Incorporabilii și rezerviștii sînt, în ma-
joritate, plecați la muncă în Occident.
Binele înfrînge
S-a rupt lațul de iubire
Ce bucurie pe Codrin Ștefă-
nescu: nu trebuie să mai aibă grijă
de nimeni cât timp o să intre Drag-
nea în pușcărie data viitoare! Codri-
ne, dă-i și tu o bere lu’ Paul.
Soțul Șoșoacăi e acuzat că
ar fi lovit un polițist. Păi, dă și el în
cine știe că poate. Ce, credeți că și-ar
fi permis să ridice mâna la doamna
Diana?
USR îi cere lui Florin Roman
să explice cum poate fi ministru
având „o problemă academică“. Ade-
vărul e că, atunci când pui astfel
problema, parcă ceri un răspuns la
mișto.
Marcel Ciolacu nu mai vrea
nici el taxa de solidaritate. Oricum,
nu cu noi. Între ei, taxa de solidari-
tate rămâne însă la fel: 20% la fie-
care contract, bani împărțiți în coa-
liție conform algoritmului.
DUPĂ MINE,
POPORUL
Acolo vor și rămîne. Ba, pe deasupra, e
de presupus că-și vor chema și familia,
ca s-o pună la adăpost de urgie. Mai mult,
restul bărbaților apți de război, cei
mai mulți fără să fi făcut armata,
își vor pune întrebarea: pentru
ce să lupt?
Pentru statul român, adică
pentru Klaus Iohannis, pentru
Guvernul PNL-PSD-UDMR și
pentru Parlament? Pentru
clasa politică, adică pentru
Rareș Bogdan, Florin Roman
și Florin Cîțu? Pentru Marcel
Ciolacu, Sorin Grindeanu și
Mihai Tudose? Pentru Dan Barna,
Dacian Cioloș și Nicușor Dan? Pen-
tru George Simion, Diana Șo-
Doru Bușcu șoacă și Liviu Dragnea? Pentru
Ciuma Roșie, pentru Ciuma
Galbenă, pentru „Muie PSD“, pentru un-
guri și pentru partidele de intelligence?
Să lupt pentru Justiție, adică pentru Ma-
covei și Kövesi, pentru Coldea și Hellvig,
pentru protocoalele SRI-DNA? Sau să lupt
pentru noua Securitate, care a pătruns,
cu ajutorul Parlamentului, în toate cot-
loanele vieții private, ale economiei, so-
cietății și politicii?
Aș putea să lupt pentru economie,
și-ar zice tinerii chemați sub arme, dar
economia e dominată, în proporție de
55%, de capital străin. Aș putea apăra
băncile românești, dar ele reprezintă abia Patria se ascunde tocmai în aceste în- e instrument de guvernare, unde condu-
36% din total, restul fiind bănci străine. trebări cumplite. Chiar dacă o găsim în cătorii au cultivat ura și dezbinarea, unde
Românești sînt doar taxele și impozi- orăcăitul demagogic al naționaliștilor de licuricii mari și mici cheamă guvernele
tele, salariile mici, alocațiile umilitoare și ocazie, chiar dacă o vedem plimbată că- la ordine și unde în loc de democrație
pensiile de mizerie. Pentru toate astea, lare între Decebal, Horea, Colegiul Națio- există securism. Nu mai există patrie
ba chiar și pentru pensiile speciale ale nal de Apărare și George Simion, patria într-o țară distrusă cu rîvnă de politicieni,
magistraților, securiștilor și politicienilor, stă, de fapt, pitită sub un munte național cei care au patria lor peste hotare, acolo
aș putea să lupt. Aș putea apăra sistemul de lașitate și prefăcătorie, ce-i are în vîrf unde-și țin averile și interesele, acolo
de sănătate aflat în ruină și educația fă- pe politicieni. unde se tratează cînd sînt bolnavi, acolo
cută praf și pulbere, și încă multe alte lu- Nu e nimic de apărat într-o țară din unde își vor lua tălpășița în caz că Putin
cruri ce merită apărate pentru că sînt ro- care au dispărut spiritul național, solida- hotărăște că distracția democratică a
mânești, și-ar spune un român chemat ritatea, competența, decența și respectul. durat prea mult.
sub arme. Nu mai există patrie acolo unde sărăcia
Vezi, Liviu, aici în steno-
gramă, cînd îi zic lui Iubi: „Nu ți-e
dor de țîțele astea?“, el îmi răs-
punde: „Ba da“. Asta demonstrează
clar că nu te-am înșelat. Altfel,
nu-i era dor.
George Simion le cere alegă-
torilor să nu voteze cu USR pentru
că useriștii sunt „poponari“. Iar pur-
tătorul de cuvânt al USR este la fel
de homofob ca George: „Am o soție
frumoasă și doi copii. Pe el îl văd în
poze numai cu bărbați“. Cine zicea
că Opoziția nu e unită? Homofobia,
iată, e un punct de plecare.
Românii au o putere de cum-
părare la jumătate faţă de media eu-
ropeană. Atât timp cât puterea de a
vinde e tot la jumate, nu-i nici o pro-
blemă, păstrăm proporțiile.
Adrian Chesnoiu (PSD), mi-
nistrul Agriculturii: „Am găsit o exe-
cuție bugetară dezastruoasă“. Minte.
Adică e foarte probabil să fie așa
cum spune, dar e greu de crezut ca
un băiat care habar n-are de econo-
mie să dea un astfel de verdict în
nici o lună de guvernare. Ajunsă la 29 de ani și părăsită de Liviu Dragnea, Irina Tănase se întreabă, tristă,
Mihai Radu unde mai găsește ea un amant cu 30 de ani mai în vîrstă ca ea