Clima[modificare 

| modificare sursă]
Clima orașului se încadrează în trăsăturile climei temperat – continentale cu regiuni de antestepă. Regimul termic
măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 - 1996), pune în evidență următoarele:

 temperatura medie anuală de 14,3 °C, apropiindu-se de media pe țară care este de 10,5 °C;
 trecerea de la anotimpul rece la cel cald și invers se face brusc;
 există mari diferențe de temperatură între luna martie și luna mai (12,5 °C - 13,2 °C);
 numărul mare de zile cu îngheț (120), și cel cu temperaturi peste 30° (70);
 în ultimii ani temperaturile minime și maxime depășesc chiar ± 35 °C.
Evoluția elementelor climatice măsurate la Stația meteorologică Vaslui în anul 2010
Aug Nov
Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Sep. Oct. Dec.
. .
Temperatur
10,8 16,9 23,3 15,2
a medie a -5,4° -0,4° 4,4° 20,3° 22,7° 7,2° 9,9° -2,7°
° ° ° °
aerului (°C)
Temperatur - - -
-
a minimă a 26,8 14,4 -8,9° -1,8° 7,3° 8,3° 12,9° 8,9° 5,6° -6,7° 17,5
4,2°
aerului (°C) ° ° °
Temperatur
11,7 23,2 23,8 27,3 37,2 27,8 16,4 10,9
a maximă a 8,5° 36° 34,6° 24°
° ° ° ° ° ° ° °
aerului (°C)
Precipitații
105, 135,
atmosferice 54,6 68,6 16,1 30 126 37,5 85,4 51 27,5 59
9 6
(mm)
Sursa: Anuarul Statistic al Județului Vaslui, anul 2011.

Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din N-NV și S-SE. Aceasta are o influență directă asupra
regimului precipitațiilor care sunt sărace în perioada lunilor noiembrie – martie, când vânturile de E și NE au o
frecvență mai mare și mai bogată în celelalte luni ale anului când frecvența vânturilor dinspre N și chiar SV crește.
Cantitățile mari de precipitații cad în perioada caldă a anului, cu maxime înregistrate în lunile mai și iunie (media
multianuală fiind de 80,7 mm). Stratul de zăpadă are o grosime ce variază între 12,2 și 33,6 cm.

Vegetația și fauna[modificare | modificare sursă]

Flora și fauna sunt specifice zonei de silvostepă. Caracteristic silvostepei este prezența pădurilor, în care se
întâlnesc frecvent stejarul pufos (Quercus pubescens), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), teiul, ulmul.
Pădurile ocupă o suprafață redusă (de aproximativ 8000 ha.) în Vaslui. Sunt grupate în două masive principale:
unul la Chițoc – Lipovăț – Oprișița (cca. 6000 ha.) și al doilea la Bălteni – Mărășeni (cca. 600 ha.). În trecut
pădurile ocupau o suprafață mai mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la
domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați.
Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul (Fagus silvatica), stejarul pedunculat (Quercus
robur), teiul (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus) și alte specii de plante. Pășunile și fânețele naturale
acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții
afectați de fenomenele geografice.
În păduri și pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistrețul (Sus scrofa), căprioara
(Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele de câmp (Lepus europaeus).
Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de soluri, preponderent cernoziomurile. Solurile cenușii
de pădure se găsesc pe dealuri joase și mijlocii neîmpădurite, în mare parte defrișate de foarte mult timp.

Demografia[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a municipiului Vaslui

      Români (98,63%)

      Romi (1,19%)

      Lipoveni (0,06%)

      Altă etnie (0,12%)

Componența confesională a municipiului Vaslui

      Ortodocși (88,58%)

      Necunoscută (9,29%)

      Altă religie (2,12%)

Conform Recensământului populației efectuat in 2011 populația este de 55.407 locuitori, in scădere față
de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 70.571 de locuitori.[1] Vasluiul este al 40-lea oraș că
mărime din România. Majoritatea locuitorilor sunt români (53.678), cu o minoritate de romi (1,19%) și una
de Lipoveni (0.06%). Pentru 0,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (53.758%). Pentru 9,29% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională.[7]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Cercetările arheologice au demonstrat că teritoriul orașului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, încă din
comuna primitivă. Materialele descoperite atestă prezența unei populații stabile începând din neolitic până în
epoca migrațiilor. Popularea zonei în feudalism s-a făcut în funcție de condițiile istorice, precum și de terenurile
agricole, sursele de apă și căile de comunicație.
În secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașului. Odată
cu mutarea capitalei de la Suceava la Iași, precum și cu apariția vorniciei Țării de Jos la Bârlad, Vasluiul a început
să decadă, menținându-se timp de trei secole în categoria târgurilor mici și mijlocii. Documentele istorice,
mărturiile unor călători străini, catagrafiile evidențiază mai multe perioade demografice.

Evoluția[modificare | modificare sursă]
 Prima perioadă de înviorare demografică începe din secolul al XV-lea și se încheie în secolul al
XIX-lea, odată cu venirea din Galiția a unui număr mare de evrei. În această perioadă orașul Vaslui, fiind
așezat la răscrucea unor importante drumuri comerciale și într-o regiune cu puține așezări urbane, a ajuns în
scurt timp să joace un rol important în viața socială și politică a Moldovei. Pe lângă moldoveni se stabilesc în
Vaslui un număr însemnat de evrei, armeni și greci.
În perioada 1830 – 1899 sunt înregistrați în catagrafii 3142 locuitori. Prima perioada se încheie în jurul anului
1899, odată cu venirea unui număr mare de evrei, ajungând la 37% din populația târgului.

 A doua perioadă de dezvoltare demografică (1900 - 1930) corespunde avântului economic, care se

concretizează în apariția micii industrii ce valorifică materialele prime locale. Primul recensământ pe baze
științifice s-a efectuat în anul 1912, când orașul număra 10.397 locuitori.
În anul 1930 numărul a crescut la 13.827 de locuitori. Perioada în care populația a crescut a fost scurtă, urmând
un timp de 35 ani în care evoluția demografică este lentă, cu perioade de regres în timpul războaielor mondiale.
▪ În anul 1941 - 13.923 locuitori;
▪ În anul 1948 - 13.738 locuitori;
▪ În anul 1956 - 15.197 locuitori;
▪ În anul 1966 - 17.591 locuitori.

 A treia treaptă în evoluția demografică începe odată cu anul 1968, prin aplicarea reformei
administrativ – teritoriale, când orașul Vaslui devine capitală de județ.
▪ În anul 1968 - 17.960 locuitori;
▪ În anul 1970 - 22.825 locuitori;
▪ În anul 1980 - 46.181 locuitori;
▪ În anul 1990 - 74.615 locuitori;

 În anul 1992 - 80.614 locuitori.

Vaslui - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Conform recensământului din 2011, municipiul Vaslui are o populație de 55.407 locuitori. În perioada
2002 - 2011, Vaslui a pierdut 27,8% din populație.[8]

Dinamica demografică[modificare | modificare sursă]

În raport cu dinamica demografică, mișcarea naturală și îndeosebi natalitatea pun în evidență
particularitățile demografice ale orașului Vaslui, înregistrându-se variații foarte mari. În perioada 1890 –
1916 natalitatea variază între 310 și 380 de locuitori pe an, scade în timpul Primul Război Mondial la
223 în 1916 și se menține scăzută până în 1920. O altă perioadă de scădere corespunde celui de al
Doilea Război Mondial (1941-1944) de 200 de locuitori, criza demografică este prelungită din cauza
secetei în anii 1945 – 1946.
Dacă ne referim la structura populației, după recensământul din 15 martie 1946, în orașul Vaslui etnia
română reprezenta 99% din populație, structură ce s-a menținut în linii mari până astăzi. Documentele
existente atestă prezența și a altor etnii de-a lungul veacurilor. Astfel, în secolul al XV-lea sunt prezente
populații alohtone. Misionarul catolic Marco Bandini (lantinizat - Bandinius), menționa la 1646, prezența
catolicilor unguri cu 20 de ani în urmă, respectiv în 1626. Cu 300 de case la început, iar din cauza
atacurilor exercitate de polonezi, Bandini găsește numai 16 catolici maghiari. Sunt menționați și cca.
400 de armeni. Prezența lor în aceste locuri datează din 1418, când Alexandru cel Bun colonizează în
Moldova 3000 de armeni aduși din Polonia. Ocupația principală a acestor etnii era comerțul. Numărul lor
începe să scadă după 1439, în urma invaziilor tătarilor și distrugerii orașului.
O altă etnie care s-a ocupat cu comerțul au fost evreii. Ei sunt menționați în documente încă din anul
1525. În număr mic la început, numărul lor a crescut considerabil după 1838, prin venirea masivă
din Galiția. În perioada de înflorire a comerțului (1869-1899), numărul evreilor a ajuns la 3742 de
locuitori. Lipovenii veniți din Rusia înainte de 1880 au ocupat locurile de la periferia orașului, ocupându-
se până astăzi cu grădinăritul. Etnia rromă s-a stabilit la marginea orașului în suburbiile Rediu și Brodoc
fiind urmașii vechilor robii mănăstirești și domnești.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Primaria municipiului Vaslui

Municipiul Vaslui este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri.
Primarul, Vasile Pavăl, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2008. Începând cu alegerile
locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

Consilier
    Partid Componența Consiliului
i

Partidul Social Democrat 10                    

Partidul Național Liberal 8                    

Uniunea Salvați România 4                    

Partidul Alianța Liberalilor și

1                    
Democraților

Evoluția prezenței la Alegerile locale în turul I[10]:

 2012: |||||||||||||||||| 39.78% din 64.856 (Ti), 25.797 (Tp)

 2008: |||||||| 35.21% din 64.449 (Ti), 22.693 (Tp)
 2004: |||||||||||| 47.01% din 62.402 (Ti), 29.334 (Tp)
 2000: |||||||||| 45.71% din 61.848 (Ti), 28.271 (Tp)
 1996: |||||||||||||||| 51.39% din 55.944 (Ti), 28.747 (Tp)
Tî - Total aleg. înscriși în liste, Tp - Total aleg. prezenți la urne

Articol principal:  Listă de primari ai municipiului Vaslui.

Municipiul Vaslui este membru al Convenției primarilor pentru energie locală durabilă din anul 2010.