Lista subiecte examen CTE

1. Structura centralelor telefonice electronice de cap mare (FIG1.1)**

a. Interf cu mediul extern notata cu I
b. Reteua de comutatie/conexiuni RC
c. Unitatea de semnalizari US
d. Unitatea de comandă UC
e. Unitatea de exploatare si întreținere UEI
2. Organizarea tehnică + geografică de citit
3. Comutatia *
a. Concentrator, distributor, etaj de selectie de grup, etaj de selectie de linie, de
preselectie, register, unitati de comanda
b. Etapele realizarii unei legaturi:
i. Traducere
ii. Selectie
iii. Selectia de grup
iv. Selectia finala/de linie
c. Tipuri de retele de conexiuni
i. Reteaua de conexiuni spațială
ii. Reteaua de conexiuni temporală
iii. Prelucrarea semnalelor de convorbire
iv. Fig 1.6 principiul comutaiei temporale
1. Avem 2 memorii (intrare si iesire)
2. Din grupul numeric de intrare, esantioanele sunt încărcate in locatii
de memorie consecutive
4. Unitati de racordare (Fig2.1)
5. Interfata liniei de abonat analogice (fig 2.4)*
6. Alimentarea aparatelor telefonice
7. Protectia circuitelor(de stiut elementele de protectie) FIG 2.6 & 2.7
8. Transmitera semnalului de apel pe linia de abonat FIG2.8
9. Supravegherea liniei de abonat FIG 2.9 & 2.10
10. Procesarea semnalului de convorbire FIG 2.12 *
11. Sisteme diferentiale FIG 2.13
12. Echilibrori fig 2.17 (cei mai simpli 4 echilibrori;
i. o rezistenta folosita la aparatele electromecanice,
ii. o rezistenta in serie cu un condensator nu prea este folosită
iii. echilibrorul C - folosit in mod special la cablurile subterane
iv. echilibrolul D - folosit in mod special la liniile telefonice aeriene
13. Filtre, cateva noțiuni fundamentale
a. Active… capacitati comutate(integrate)
14. Prelucrarea semnalului de convorbire*
15. Modulatia impulsurilor in cod fig 2.21*
a. Blocuri de:
i. Esantionare
ii. Memorare
iii. Compandare & Expandare FIG 2.26(legea A in Europa si u in america)
iv. Cuantizare FIG2.24
 v. Conversie a/d si d/a
vi. Conversie serie/parallel si parallel/serie
b. Codare, decodare notiuni de baza FIG 2.28 este var cea mai ieftină & FIG 2.29 se
dau
c. Testarea circuitelor FIG 2.39
i. Cum se testeaza, ce se testeaza, functia de testare
16. Interfata liniilor digitale de abonat FIG 2.50 & FIG 2.51 *
17. Interfata ISDN pt accesul de baza Dificil
a. Functiile nivelului fizic
b. Config de conectare a terminalolor FIG 2.52 & 2.53
18. Interfete de linie bidirectionale pt transmiterea pe 2 fire *
a. Cum se face separarea in frecv
b. Transmiterea alternativa intr-un sens sau altul FIG 2.56
c. Transmiterea bidirectionala simultana cu anularea ecoului FIG 2.57
19. Interfata liniilor de jonctiune digitale FIG 2.59
RETELE DE CONEXIUNI
20. Puncte de conexiune utilizate in retelele de conexiuni
21. Reteauna de conexiuni spatiala a centralelor electronice de capacitate mica FIG 3.1
22. Reteaua de conexiuni spatiala a centralelor electronice de capacitate mare FIG 3.3*
23. Comutator spatial cu o treapta avantaje, dezavantaje, tipuri FIG 3.4
24. Campuri de conexiuni cu 2 trepte avantaje, dezavantaje, tipuri, alcatuire FIG 3.8*
25. Campuri de conexiuni cu 3 trepte avantaje, dezavantaje, tipuri, alcatuire FIG 3.14, 3.14,
3.15 nr min de conexiuni*
26. Extensia retelei de conexiune spatiala FIG 3.21*
27. Retele de conexiuni temporale FIG 3.28 & 3.29
28. Comutator digital spatial FIG 3.30&3.31&3.32&3.33&3.34&3.35&3.36
29. Comtator digital temporal FIG 3.37&3.38…42
30. Comtator digital temporal extins 3.43,44,45,46 *
31. Partitionarea memoriei tampon(date) FIG 3.49*
32. Multiplicarea memoriei tampon(date)FIG 3.50 *
33. Dublarea memoriei tampon(date)* FIG 3.51 *
34. Rearanjarea canalelor 3.52*
 Subiecte dezvoltate examen CTE
1. Structura centralelor telefonice electronice de cap mare (FIG1.1)**

a. I Interf cu mediul extern(transmite bidirectional sekmnalul de conv si semnalizarile pt

stabilirea, mentinerea si intreruperea legaturii)
b. RC Reteua de comutatie/conexiuni
c. US Unitatea de semnalizari
d. UC Unitatea de comandă
e. UEI Unitatea de exploatare si întreținere
f. ME mediul extern
i. Liniile de abonat conecteaza aparatele felefonice ale utilizatorului cu circ de
abonat din CA
ii. Liniile de jonctiune conecteaza 2 sau mai multe centrale folosind circuite de
jonctiune din I
Principalele functii ale interfetei cu mediul extern sunt: alimentare, protectie, transmitere/receptive apel si
informaite de selectie, supraveghere linie, procesare semnale de convorbire, testare linii de comunicatie si
circuite terminale, transmitere tonuri si mesaje vocale, adaptare, etc.
Reteaua de conexiuni stabileste, mentine si intrerupe legatura Telefonica dintre 2 abonati.Trebuie sa fie
economica, simpla, fiabila, cai de comutatie de rezerva si verificare automatica periodica
Unitatea de semnalizare efectueaza schimbul de info de semnalizare cu abanatii/ intre 2 centralecu scopul
de a gestiona sitemul de comunicatie
Unitatea de comanda gestioneaza resursele centrale cu scopul de a oferi abonatilor cat mai multe servicii
si de a stabili legaturile telefonice.
Unitatea de exploatare si intretinere permite adaparea centralei la difersele situatii ce apar in mediul
telefonic pentru a asigura functionarea circuitleor, liniilor, terminalelor, pt a efectua masuratori de traffic.
Intretinerea consta in prevenirea defectarii centralei+ detectia si localizarea rapida a defectiunilor+
reconfiguraeea+ reinitializarea unor sisteme
 2. Comutatia *
Centralele telefonice pot fi de abonat(realizeaza doar legaturi locale) sau de transit(realizeaza exclusive
legaturi de transit intre jonctiuni)
Schema de principiu a centralelor de abonat

Ab=abonat; CA=circuit de abonat; ECD=etaj concentrator sau distribuitor(in functie de sensul de

parcurgere poate fi etaj de preselectie EP sau etaj de selectie finala ESF); CL/CC= circuit de
legatura/circuit de cordon; EC = etaj concentrator; REG/UC = reg / unitate de comanda; ESG = etaj
selectie grup; CJ=circuit de jonctiune; JI = Jonctiune de intrare, JE = Jonctiune de iesire
a. Concentrator, distributor, etaj de selectie de grup, etaj de selectie de linie, de preselectie,
register, unitati de comanda
b. Etapele realizarii unei legaturi:
i. Preselectia
abonatul este conectat la un reg liber/ unitate de comanda
ii. Traducere
Stabileste drectia de indrumare a apelului
iii. Selectie
Este identificat abonatul chemat si este stabilit traseul prin reteaua de conexiuni
dintre chamat si chemator si este alc din:
1. Selectia de grup
Este determ. Grupul de abonati din care face parte abonatul chemat
2. Selectia finala/de linie
Stabileste legatura Telefonica in interiorul grupului cu abonatul chemat
c. Tipuri de retele de conexiuni
i. Reteaua de conexiuni spațială
Intre cei 2 abonati este stabilit un traseu fizic(folosit doar de catre cei 2 abonati)
ii. Reteaua de conexiuni temporală
Utilizata doar in centrale elecronice; semnalul de convorbire este modulat/
prelucrat si este caract prin absenta contiunitatii in timp
iii. Prelucrarea semnalelor de convorbire ( modulatia pulsurilor in cod )
1. Se separa sensurile de convorbire
2. Amplificare
3. Esantionare si memorare
4. Cuantizare
5. Compandare / expandare
6. Conversie A/D si D/A.
iv. Fig 1.6 principiul comutatiei temporale

MI = Memorie de intrare;
ME = memorie de iesire;
GNE = grup numeric de iesire;
GNI = grup numeric de intrare;
C0:Cn-1 = canale de convorb. ale abonatilor 1:n-1 memorate la adresele A 0:AN-1
1. Avem 2 memorii (intrare si iesire)
2. Din grupul numeric de intrare, esantioanele sunt încărcate in locatii de
memorie consecutive care sunt mai apoi transferate in memoria de iesire
in ordinea dorita, la adresele corespunzatoare abonatului cu care are loc
apelul, pentru realizarea legaturilor telefonice
3. Unitati de racordare (Fig2.1)
Folosite in CTE de capacit. mari
a. Unitati de racordare a abonatilor
i. Locale cand sunt instalate in centrale
ii. Distante cand sunt instalate pe langa un grup de abonati
b. Unitati de racordare a jonctiunilor folosite in conectarea a 2 centrale si sunt intotdeauna
locale

URAD = unitate racordare abonati distanti

URAL = unitate racordare abonati locali
AbL= abonati locali
AbL= abonati locali
US = unitate de semnalizare
UC = Unitatea de comanda
URJ = Unitatea de racordare jonctiuni
J = jonctiuni
RCD = retea de comutatie digitala
Unitatea de racordare adapteaza liniile externe la unitatile de racordare, exploreaza
semnalizarile de intrare, le transf in semnale digitale; receptioneaza multiplexul digital cu
partea de semnalizare, demultiplexarea semnalizarilor de iesire si distrib acestoracatre
liniile externe
 4. Interfata liniei de abonat analogice (fig 2.4)*
Se realiz cu CA (circ de abonat)(conecteaza aparatul telefonic la reteaua de conexiuni prin linia
de comunicatii)
Functiile sale sunt urmatoarele:
Battery-feed, alimentarea in CC a terminalului telefonic prin linia de comutatie
Over-voltage protection protejeaza circ de supratensiuni
Ringing transmite semnalul de apel catre abnatul chemat
Supervision supravegheaza starea liniei
Coding/Hybrid proceseaza semnalul de convorbire
Hybrid separa sensurile de convorbire 2=>4fire
Coding prelucreaza semnalul de convorbire
Testing testeaza linia de abonat si aparatul telefonic pe de o parte si circuitele din centrala
corespunzatoare unei legaturi telefonice

La, Lb linie Telefonica de abonat

TLA = testare linie abonat
TT = testare telefon
TCA = Testare Circuit Abonat
P, P’, P’’ = protectie circuite
GA = generator de apel
ST = semnal teletaxa
IP = inversare polaritate
SL = supraveghere linie
TR = transformator
PSC = procesare semnal convorbire
MUX/Demux = multiplexoare, demultiplexoare pt preluarea informatiei de stare din CA
5. Alimentarea aparatelor telefonice

Aparatul telefonic este alimentata de la o sursa de cc de 48 V

prin intermediul liniei telefonice
Rezistentele R limiteaza curentul continuu din bucla de abonat
Condensatorul C de cativa uF conecteaza infasurarile L/2 ale
transformatorului in serie cu linia Telefonica in semnal
6. Protectia circuitelor(de stiut elementele de protectie) FIG 2.6 &
2.7
Puterea electrica de pe liniile telefonice este de maxim 1W,
(48V, 30~40mA )
In cazul unor perturbatii de tensiune ridicate, pe linia telefonica
apar perturbatii de ordinal sutelor de W(100~200W)

Prima treapta de protectie

Este prezenta in repartitorul centralei
P = protector triplor
S = siguranta fuzibila (la un current peste o anumita valoare, deconecteaza liniile de
transmisie de cablul de intare)
E = eclatoare cu spatiu disruptive de 0,3mm (aparat electric folosit pentru măsurarea
tensiunilor înalte, format din doi electrozi între care se produce o descărcare electrică dacă
tensiunea dintre ei depășește o anumită valoare.)
Bb = bobine de blocaj(impiedica oscilatiile parazite de frecventa inalta)
LT = linie Telefonica aeriana / cablu
CI = cablu de intrare
In CA se utilizeaza o protectie primara cu limitatoare bidirectionale si o protectie
secundara cu diode. Limitatoarele de tensiune sunt elem bidirectionale care conecteaza la pamant
firul liniei telefonice. Acestea pot canaliza spre pamant energii mari in intervale de timp scurte.
 7. Transmitera semnalului de apel pe linia de abonat FIG2.8

Semnalul de apel este un semnal sinusoidal (80V; 25HZ)

Genaratorul este conectat la linia telefonica de abonat cu un releu comandat de Unitatea de Comanda
printr-un circ demultiplexor (cadenta semnalului este data prin soft 1,6s semnal de apel, 3,3s pauza)
GA = generator de apel
RLk = releu de apel
PE/UC = port de iesire din UC
0 = transmiterea apelului; 1 = intreruperea apelului
 Ua= UCC+UAC = 48V+80V=
8. Supravegherea liniei de abonat FIG 2.9 & 2.10

Circ de alimentare este interogat periodic (pt a afla daca starea buclei de abonat este inchisa sau
deschisa). Controlul starii buclei consta in conversia curentului din bucla/ lipsa acestuia in nivele
de tensiune logice.
Tranzistorul T realizeaza conversia starii buclei de curent in nivele logice TTL iar octocuplorul
OP separa galvanic centrala de interfata cu mediul extern. Rezistenta R blocheaza T atunci cand
bucla este deschisa.
Cand microrecept. Aparatului este in furca si se trans apel abonatului, C1 este scurt => t blocat
Cand uR aparatului se ridica din furca, c1 se incarca si va deschide Dioda si va satura Tranzist.

UAT= tens de la bornele aparatului telefonic

 9. Procesarea semnalului de convorbire FIG 2.12 *
Se doreste in primul rand separarea sensurilor de convorbire si limitarea benzii semnalului vocal

SD = sistem diferential
Et = Echilibror terminal
FTB = filtru trece banda
FTJ = filtru trece jos
MOD = modulator
DMOD = demodulator
AI = amplificator de intrare
AE = amplificator de iesire
Pe ram de emisie este introd. si un amplific. pt refacerea semnl de in, FTB urmat de un modltr
Pe ram de recept este introd un demod urm de FTJ si Amplific pt refacerea niv de iesire

10. Sisteme diferentiale FIG 2.13

SD = cvadriport ce separa sensurile de convorbire pt a putea fi prelucrate. Treb sa introduca o atenuare cat
mai mare pt a impiedica intrarea in oscilatie a ansamblului
- SD pasive folos un trans diferential
- SD active(diplexoare) au la baza o punte Wheatstone

- Daca ZE = ZL(ideal) => ramuri echilibrate, iar la poarta de receptie nu se regaseste nici o
parte din semnalul de la poarta de emisie
11. Echilibrori fig 2.17 (cei mai simpli 4 echilibrori;
Este o imped. Cu elem concentrate ce treb sa modeleze cat mai bine imped echiv a liniei de
transmisie. (filtrele mai mici de 300 Hz sunt mai intai filtrate pt ca un echilibror bun la frecv joase
este complex si costisitor)
i. o rezistenta folosita la aparatele electromecanice,
ii. o rezistenta in serie cu un condensator nu prea este folosită
iii. echilibrorul C - folosit in mod special la cablurile subterane
iv. echilibrolul D - folosit in mod special la liniile telefonice aeriene

12. Filtre, cateva noțiuni fundamentale

Banda semnalului vocal telefonic este intre 300Hz-3400Hz
Pt procesarea sa pe ramura de emisie avem un ftb cu FT1=300 FT2=3400hz iar pe ramura de
receptie avem un ftj cu ft = 3400 hz ce reface semnalul vocal in banda de baza
Filtrele pasive sunt mari, scumpe, greu de reglat
Filtrele Active sunt mai folosite… capacitati comutate(integrate)
- Mai sigure
- Mai ieftine
- Mai mici
- Mai performante
- Implementeaza diverse funtii(Cebusev I si II pt o acuratete mai mica, Butterworth pt
amplitudine maxima plata, Bessel pt o faza cat mai optimă, Cauer pt selectivitate maxima)
Dezavantaje filtre active: elem pasive treb sa aiba toleranta de maxim 0,5~1%

13. Prelucrarea semnalului de convorbire*

Modulatii ce pot fi aplicate semnalului de convorbire:
- MIC = utiliz in toate centralele digitale de capacitate mare, medie,mica
- MD = Delta utilizata doar in aplicatii cu destinatie speciala
- MIA = mod impuls in amplit a fot utilizata f putin la inceput
- MID = mod. Impuls in durata
- MIP = mod imp in faza
- MA = mod in amplit nu se folos datorita comp analogice a semnalului prelucrat
- MF = mod in frecf
- MP = mod in faza
 -
14. Modulatia impulsurilor in cod fig 2.21*

EM = esantionare si memorare
Comp = compandare
Exp = expandare
a. Blocuri de:
i. Esantionare & Memorare
Este prc prin care un semnal electric continuu este inlocuit cu impulsuri
echidistante in timp si avand amplit egala cu cea a semnalului cont la momentul
esantionarii( frecv de esant treb sa fie > dublul celei mai mari frecv din semnalul
ce se doreste a fi esantionat)
FS = 2* 3400 = 6.8K =~ 8KHz
ii. Compandare & Expandare FIG 2.26(legea A in Europa si u in america sunt 2 legi
logaritmice finctii de Polaritate, bitii de segment si bitii liniari, acestea reduc
probabilitatea ca semnalul de convorbire sa se afle in vecinateta valorii 0, cand
raportul S/Z de cuantizare este maxim)
Semnalele vocale au o gama dinamica larga, energie medie variabila si prob mare
de aparitie a intervalelor cu niv mic de semnal
Un echipament complex este capabil sa cuantizeze semnalele pe 2^10~12 nivele
Pt a remedia asta putem:
Varia cuanta variabila pt a obtine un RSZC aprox constant dar crestem
eroarea la apmplit mari
Prelucram semnalul vocal in mod neliniarin unul din modurile
- Conversie A/D cu cuntizare neliniara
- conversie A/D de precizie cu cuantiz nelin urmat de o plelucr
neliniara a esantioanelor codate
-prelucrare neliniara a semnalului urmata de conversie A?D cu
cuantizare liniara
Sunt utilizate primele 2 solutii care utilizeaza scircuite codec integrate astfel obtinem la
emisie o compandare/compresie a semnalului si la receptie o expandare a acestuia
 iii. Cuantizare FIG2.24

Limitam gama continua a amplit semnalului analogic la o multime finita de

valori admise. Se introduce o anumita eroare data de valoarea pragului de
cuantizare. Pt o cuantizare uniforma, raportul semnal zgomot are o val accepabila
pt amplit mari si valori inacceptabile pt semnale vocale de amplit mai
mica(comparabila cu pragul de cuantizare)
iv. Conversie a/d si d/a
v. Conversie serie/parallel si parallel/serie
b. Codare, decodare notiuni de baza FIG 2.28 este var cea mai ieftină & FIG 2.29 se dau

Codarea reprez procesul de obtinere al semnalului PCM.

Codul este din 8 biti: 1 bit semn; 7Biti val numerica(-128~127);
 Operatiile de codare si decodare sunt realizate cu circuite codec(CODer/DECoder)

c. Testarea circuitelor FIG 2.39

Funct de test consta in conectarea unei interfete de stest specializate(ITS) la linia
telefonica de abonat pt testul liniai TLA si al postului telefonic TT cau la CA pentru
testarea acestuia TCA si a unor blocrui functionale din centrala
Se testeaza
- continuitatea liniei de abonat
- verif si determ fir conect la pamant
- verif scurt
- verif fir intrerup
- verif zezechilibru de rezistente
- Masurare imped de intrare si caracteristica
- masurare, atenuare
In interiorul centralei se verifica:
- alimentare in cc
- verif transmitere semnal de apel
- receptioanre inform. De selectie in puls si ton
- verif receptionare tonalitati diverse
- verificare stabilire legaturi telefonice prin RC
15. Interfata liniilor digitale de abonat FIG 2.50 & FIG 2.51 *
Ofera un acces de baza sau unul primar. Accesul de baza ISDN are 2 canale B de 64 KB/s pt
voce, text ,imagini, date si un canal D de 16 kb/s pt semnalizare,
Accesul primar ofera 30 canale B pt comunicatie si un canal D de 64kb/s pt semnalizare
IL = Interfata de linie
Functii:
- Amplificarea semnalului de linie
- Eliminarea jitterului
- regenerare samnal de linie
- conversie semnal din cod de linie HDB3 in semnal bnar la receptie si invers la emisie
- extragerea tactului
Informatiile de semnalizare sunt prelucrate astfel:
- La receptie:
o se verif sincronizarea
o Se selecteaza inform de semnalizare
- La emisie
o Se gen fluxul digit prin multiplex canalelor de Comunic, Sincroniz si Semnaliz

16. Interfata ISDN pt accesul de baza

a. Functiile nivelului fizic
i. Codificarea datelor
ii. Transmisia duplex a datelor din canalele B si D
iii. Multiplexarea canalelor de baza B, D si aux E, A, S in cadre temp
iv. Activ/dezactiv terminalelor
v. Telealiniarea terminalelor
vi. Identific terminalelor
vii. Izolarea terminalelor defecte
viii. Folosirea protocolului de acces la canalul D
 b. Config de conectare a terminalolor FIG 2.52 & 2.53

i. Punct cu punct dist dintre TE si NT maxim 1km

ii. Bus pasiv scurt pe o dist de maxim 200mpot fi conectate max 8 term
iii. Bus extins max 500m, dar toate term sa fie conect pe o dist de max 50m
iv. In stea(extensie a terminalului de retea)
Nr de term este de max 8 pt a limita neadaptarea de impedanta introdusa de conectarea
terminalului

17. Interfete de linie bidirectionale pt transmiterea pe 2 fire *

Interf ISDN pt accesul de baza este cu separarea sensurilor de comunicare. IN telefonie aproape
toate liniile sunt bifilare si astfel interfata U trebuie sa realizeze:
- transmiterea pe o dist de 4-5 km fara amplificarea semnalului digital
- transmiterea bidirectionala pe aceeasi linia a semnalului digital
- recuperarea semnalului de tact pt sincronizare
- o forma adecvata a spectrului semnalului din linie
a. Cum se face separarea in frecv
Este posibila daca spectrele celor 2 samnale sunt disjuncte sau se suprapun f putin.
Folosim coduri diferite pt fiecare sens. (coduri de ordin 1 pt un sens si coduri de ordin 2
pt celalalt sens) dezavantaj struct complexa
b. Transmiterea alternativa intr-un sens sau altul FIG 2.56
 Metoda ping pong; la fiecare capat se disting 2 faze emisie si receptie. Daca debitul de
informatie pe fiecare sens este d atunci avem un debit total 2d
c. Transmiterea bidirectionala simultana cu anularea ecoului FIG 2.57

Compensarea ecoului se realizeaza prin folosirea unei bucle de reactie astfel incat ecoul
estimat sa fie scazut din semnalul receptionat. Structura buclei de reactie este una de tip
adaptiv. Functionarea se bazeaza pe necorelarea dintre ecou si semnalul distant iar pt a
creste gradul de necorelare se folos circuite scrambler(de amestcare/aleatorizare)
 18. Interfata liniilor de jonctiune digitale FIG 2.59

Sincronizarea din struct cadrului PCM necesita un canal de sincronizare. Semnalele ce trec prin linia de
jonctiune digitala sunt semnale ternare cu cc = 0. Se utiliz codul HDB3.
IJ asigura interfata dintre semnalul de linie si samnalul binar utilizat de circuitul de jonctiune digitala.
IS: - extrage la receptie tactul din semnalul receptionat,
- separa canalul 0,
- verifica sincronizarea fluxului digital de intrare
- Separa informatia de semnalizare din canalul 16
- Dirijeaza canalele de comunicatie
- Formeaza la emisie cadrul multiplex primar prin multiplexare(inf de sincronizareC0,
semnalizare C16 si comunicare C1~15 + 17~31 )
- Uc asigura tratarea apelurilor
RETELE DE CONEXIUNI
19. Puncte de conexiune utilizate in retelele de conexiuni
20. Reteauna de conexiuni spatiala a centralelor electronice de capacitate mica FIG 3.1
21. Reteaua de conexiuni spatiala a centralelor electronice de capacitate mare FIG 3.3*
22. Comutator spatial cu o treapta avantaje, dezavantaje, tipuri FIG 3.4
23. Campuri de conexiuni cu 2 trepte avantaje, dezavantaje, tipuri, alcatuire FIG 3.8*
24. Campuri de conexiuni cu 3 trepte avantaje, dezavantaje, tipuri, alcatuire FIG 3.14, 3.14, 3.15 nr
min de conexiuni*
25. Extensia retelei de conexiune spatiala FIG 3.21*
26. Retele de conexiuni temporale FIG 3.28 & 3.29
27. Comutator digital spatial FIG 3.30&3.31&3.32&3.33&3.34&3.35&3.36
28. Comtator digital temporal FIG 3.37&3.38…42
29. Comtator digital temporal extins 3.43,44,45,46 *
30. Partitionarea memoriei tampon(date) FIG 3.49*
31. Multiplicarea memoriei tampon(date)FIG 3.50 *
32. Dublarea memoriei tampon(date)* FIG 3.51 *
33. Rearanjarea canalelor 3.52*