FONDURILE DE INVESTIŢII PRIVATE EQUITY

ŞI MODALITĂŢILE DE PROMOVARE PE PIAŢĂ

Dezvoltarea pieţei de capital din ultimul deceniu a intensificat atracţia investitorilor

pentru oportunităţile de câştig oferite. Participarea sau „jocul” pe piaţa de capital a devenit o
activitate „la modă” în rândul tuturor investitorilor, indiferent de puterea financiară a acestora.
De-a lungul timpului acest „joc” a dus la diversificarea şi sofisticarea pieţei de capital şi la o
„specializare” sau „hibridare” a instrumentelor financiare tranzacţionate şi o dată cu acestea a
dus la globalizarea sistemului financiar, permitând investitorilor accesul pe diferite pieţe.
Odată cu globalizarea sistemului financiar s-a manifestat şi tendinţa de
dezintermediere bancară. Suportul de bază al accesului pe piaţa de capital, intermedierea
bancară, a început să fie înlocuită treptat de formarea unor asociaţii sau grupuri consultative
şi/sau de plasament, identificate sub forma fondurilor de investiţii.
Plasamentele prin intermediul fondurilor de investiţii au cunoscut o răspândire rapidă
deoarece au permis accesul facil al micilor investitori la piaţa de capital, în condiţiile în care
aceşti mici investitori nu dispun de cunoştinţele, informaţiile şi experienţa necesară, de timp,
dar şi de capital suficient pentru efectuarea unor plasamente în condiţii avantajoase. Aceste
condiţii au creat şi premisa constituirii şi apariţiei unei noi forme de intermediere financiară
specializată – prin intermediul fondurilor de investiţii.
Instituțiile constituite ca fonduri de investiții, devin intermediari între deținătorii de
capital și cei aflați în nevoie de capital. Din această privință, am putea analiza două aspecte
legate de promovarea fondurilor și a serviciilor realizate de către acestea: ţinând cont de
modul în care acestea atrag investitorii pentru a investi în fond, dar şi de modul în care
acestea își pot realiza investirea prin implicarea în anumite companii țintă.
În această interdependenţă, este necesar să identificăm şi importanţa sponsorilor în
apariţia fondurilor de investiţii, după cum urmează mai jos.
Fundamentarea funcţionării oricărui fond de investiţii depinde de relaţiile ce se
stabilesc între societatea de investiţii şi ceilalţi actori, dar şi de modalitatea de promovare a
fondului în rândul acestora. Astfel, analiza modului de interacţionare între aceşti participanţi
poate fi urmărită din 3 perspective:

1
 A. Relaţia fond de investiţii – sponsori
B. Relaţia fond de investiţii – investitori
C. Relaţia fond de investiţii – companii ţintă

Figure 1. Graficul participantilor in functionarea unui fond de investitii

A. FOND DE INVESTIŢII & SPONSORI

În relaţia fond de investiţii – sponsori, trebuie să identificăm importanţa acestei

legături în formarea şi constituirea fondului. În esenţă un fond de investiţii nu se constituie pe
seama surselor deţinute de către managerii de fond şi a sumelor atrase de la investitori, ci pe
seama unor sume atrase de la sponsori, mai mult acesti sponsori oferă servicii de consultanţă
şi promovare a fondului de investiţii în rândul deţinătorilor de capital. Acesţia devin în sine
promotori ai fondului constituit, adesea fiind confundaţi cu investment advisers.
De obicei în rândul sponsorilor se află investitori individuali sau bănci de investiţii ce
cunosc oportunităţile pieţei foarte bine în materie de domenii de investiţii, sponsor ce va lua
decizii privind:
 Stabilirea obiectivelor de investiţii şi a strategiei investiţionale;
 Alegerea tipului de companii ţintă ce vor urma a fi incluse în portofoliul
fondului;
 Va intocmi o listă a participanţilor agreaţi
 Va urmări condiţiile legale de constituire şi funcţionare a fondului de investiţii
Mai exact, sponsorul deţine un plan de afaceri pe care este dispus să-l aplice pe seama
aplicării acestui plan în activitatea fondului de investiţii. În situaţia planul acestora este agreat

2
şi acceptat de către managementul companiei de investiţii, sponsorii pot decide chiar şi
participarea lor cu capital, devenind shareholderi.
În privinţa atragerii acestora în participarea fondului, sponsorii sunt foarte greu de
găsit, de obicei aceştia sunt cei care fac primul pas, deoarece ei deţin „know how-ul” în
materie de investiţii, aceştia mai degrabă lansează planul şi strategia de afaceri, lansând
fondul pe piaţă. Interesul acestor sponsori rezidă din faptul că pot crea o activitate conexă
rentabilă pe lângă celelalte activităţi desfăşurate (de exemplu – cazul băncilor de investiţii ce
doresc deţineri în variate fonduri de investiţii, pe seama încrederii pe care o au în echipele de
conducere, dar şi pe seama strategiilor de investiţii existente – sponsorii la rândul lor vor
propune noi strategii, dar pe seama influenţei lor pe piaţă (Morgan Stanley, Goldman Sachs,
UBS AG, JP Morgan Chase Bank, Barclays,etc) vor putea atrage importanţi investitori).

B. FOND DE INVESTIŢII & INVESTITORI

Această legătură între investitori şi fondul de investiţii este cea mai uşor observabilă
potrivit obiectului de activitate al fondurilor de investiţii, şi anume – colectarea sau
acumularea de capital de la diferite persoane (investitori individuali) şi/sau instituţii
(investitori instituţionali), cu scopul de a fi investiţi potrivit politicii de investiţii declarate a
fondului în instrumente ale pieţei monetare, obligaţiuni municipale şi/sau corporatiste, acţiuni
tranzacţionate pe piaţa bursieră, precum şi alte valori mobiliare permise de către autoritatea
de reglementare, toate acestea în vederea obţinerii unor profituri suplimentare pe seama
câştigurilor obţinute pe seama investirii.
Astfel în rândul investitorilor se pot regăsi următoarele categorii:

3
 Figure 2 Tipologia investitorilor în fondurile de investitii
În materia legăturii dintre cei 2 actori se pune problema identificării corespondenţei:
fond de investiţii – investitori sau invers investitori – fond de investiţii?
Pentru a identifica relaţia şi sensul fluxului informaţional dintre cei 2 participanţi,
vom identifica cererea şi oferta de pe piaţa definită de către aceştia. Astfel, pe piaţa fondurilor
de investiţii, sau a plasamentelor de capital, investitorii pot fi priviţi din 2 perspective:
 ca purtători ai cererii, aceştia se constituie a fi clienţi ai fondului de investiţii,
fondul operând servicii de investire în contul şi pe disponibilităţile acestora în
baza contractului încheiat – atunci când facem referire la piaţa bunurilor şi
serviciilor;
 ca purtători ai ofertei (de bani) când se face referire la piaţa financiară,
deoarece fără plasamantele acestora, fondul nu şi-ar putea constitui sursele
necesare pentru a-şi desfăşura activitatea;
Indiferent de pe ce poziţie îi privim pe investitori, putem observa că aceştia au rolul
cel mai activ în funcţionarea fondului, motiv pentru care activitatea de promovare trebuie să
vină din partea fondului de investiţii, deoarece în „lupta pentru bani” începe întotdeauna de la
cel aflat în nevoie de disponibilităţi şi în nevoie de clienţi.
O dată ce am identificat relaţia dintre fond de investiţii – investitori, se pune problema
cum aceste fonduri de investiţii îi pot atrage pe aceştia, şi care ar fi modalităţile particulare de
promovare.
În caz general, în relația fond de investiții – investitori, fondul trebuie să joace un rol
foarte activ în privința promovării fondului, a strategiilor, a performanțelor acestuia în rîndul
investitorilor, deoarece doar pe seama sumelor puse la dispoziție de către investitori, el își va
putea desfășura activitatea.
În cazul particular al fondurilor de private equity, atragerea şi promovarea acestora se
face în funcţie de următoarele aspecte:

1. atractivitatea strategiei investiţionale a fondului conform prospectului de emisiune1

 Alegerea ariei geografice de investire
 Mărimea investiţiei de intrare în business
 Orientarea spre un anumit domeniu de activitate – alegerea sectorului în
care se investeşte

1
Prospectul de emisiune al fondului cuprinde informaţii privind administrarea fondului, politica de investiţii, drepturile şi
obligatiile investitorilor, alte clauze contractuale privind relatia dintre investitor si societatea de investitii.

4
  Modul de implicare în compania preluată (forma participaţiilor)
 Perioada de investire (ce ghidează tipul de investire)
 Modalitea de investire – strategia efectivă
De exemplu: Globinvest – FAPT este un fond privat de crestere agresiva, care plaseaza o
pondere majoritara din resursele atrase in actiuni cotate in Romania, cu o lichiditate mai
redusa dar cu potential mare de crestere.

Specific fondurilor de private equity, este strategia acestora de investire în plasamente

cu risc ridicat, şi anume investesc în proporţii de peste 70% în acţiuni, restul în depozite
bancare, certificate de trezorerie, obligaţiuni municipale şi corporative, instrumente derivate
şi chiar numerar.
De exemplu, Globinvest la nivelul fondului FAPT a declarat o structură a fondului ce
cuprinde: peste 90% acţiuni, 3,63% depozite constituite şi 4,53% disponibilităţi în numerar.

2. Performanța fondului sau raportul rentabilitate – risc este un aspect foarte important
în materie de investiţii, dar depinde de preferinţa fiecărui investitor faţă de risc. Dar dacă
facem referire strict la cazul fondurilor de private equity ce corespund unor investiţii în
fonduri cu capital de risc ridicat, atunci investitorii îşi vor asuma un risc ridicat în speranţa
obţinerii unui câştig pe măsură. Totuşi, trebuie să se ţină cont de faptul că valoarea titlurilor
de participare va fi afectată de evoluţia pieţei de capital şi a ratelor dobânzii, ca răspuns la
factori economici, politici sau financiari. Influenţa acestor factori asupra fondului va fi
determinată de tipul şi scadentele plasamentelor, de evoluţiile emitenţilor valorilor mobiliare
din portofoliu, de nivelul de expunere al fondului în raport cu fiecare emitent precum şi de
abilitatea investiţională a administratorului. Fondul este supus riscului si nu există nici o
asigurare că politica investitională a administratorului va avea ca rezultat efectiv creşterea
valorii titlurilor de participare.
Deşi indicatorii de performanţă şi rentabilitate ai fondului sunt importanţi, deoarece
arată procentul de creştere sau scădere al valorii unităţilor de fond deţinute de către

5
investitori, trebuie avut în vedere faptul că aceşti indicatori reflectă o performanţă din trecut,
deşi relevant, ea însă nu reprezintă o garanţie pentru evoluţiile viitoare.

3. Reputaţia depozitarului – atrag atenţia investitorilor prin siguranţa ce o pot asigura

sumelor investite şi a titlurilor deţinute de către fond pe seama efectuării de plasamente de
portofoliu;

4. Reputația acționariatului şi echipa managerială a fondului – devin elemente foarte

importante în alegerea unei societăţi de investiţii care să gestioneze capitalul unor investitori,
aceştia trebuie să prezinte încredere şi confidenţialitate faţă de investitori. Mai mult, trebuie
să prezinte cu transparenţă strategiile de investire, dar şi rezultatele obţinute pe seama
utilizării fondurilor băneşti dispuse de către investitori.
De obicei, în rândul echipei manageriale trebuie să existe cel puţin un risk manager
certificat PRM (PRM – sistem de certificare globală – professional risk manager), dar şi
analişti financiari certificaţi CFA (chartered financial analysts) şi alţi profesionişti în
domeniul finanţelor.

5. Garantarea sumelor investite – la nivelul capitalurilor deţinute în unităţi de fond, la

fel ca şi în cazul oricăror depuneri, sumele investite au un anumit grad de acoperire, ce
asigură un prag de compensare garantat. (În România garantarea este asigurată de către S.C.
Fondul de Compensare al Investitorilor S.A)
Compensatia este asigurata de Fond pentru imposibilitatea returnarii de catre un
intermediar a fondurilor banesti si/sau a instrumentelor financiare ale unui investitor incredintate
numai in baza unui contract de intermediere de prestare de servicii de investitii financiare.
Pâna la 31.12.2012, limita plafonului de compensare a investitorilor este stabilita
gradual pentru a atinge nivelul de 20.000 Euro, dupa cum urmeaza:
a) la data autorizarii Fondului echivalentul in lei a 1.000 euro/investitor individual;
b) incepând cu 1 ianuarie 2006 echivalentul in lei a 2.000 euro/investitor individual;
c) incepând cu 1 ianuarie 2007 echivalentul in lei a 4.500 euro/investitor individual;
d) incepând cu 1 ianuarie 2008 echivalentul in lei a 7.000 euro/investitor individual;
e) incepând cu 1 ianuarie 2009 echivalentul in lei a 9.000 euro/investitor individual;
f) incepând cu 1 ianuarie 2010 echivalentul in lei a 11.000 euro/investitor individual;
g) incepând cu 1 ianuarie 2011 echivalentul in lei a 15.000 euro/investitor individual;
h) incepând cu 1 ianuarie 2012 echivalentul in lei a 20.000 euro/investitor individual.
Echivalentul in lei al plafonului de compensare se calculeaza, la cursul de referinta
comunicat de B.N.R. la data constatarii situatiilor mentionate la art. 47 din Legea nr.
297/2004 privind piata de capital si in conditiile prevazute in Regulamentul C.N.V.M. nr.
3/2006.
Sunt exceptate de la compensare urmatoarele categorii de investitori:
a) investitorii calificati;
b) administratorii, inclusiv conducatorii, directorii, cenzorii, auditorii financiari ai membrilor
Fondului, actionarii acestora cu detineri mai mari de 5% din capitalul social, precum si
investitorii cu statut similar in cadrul altor societati din acelasi grup cu membrii Fondului;

6
 c) sotii, rudele si afinii pâna la gradul I, precum si persoanele care actioneaza in numele
investitorilor mentionati la lit.b);
d) persoanele juridice din cadrul aceluiasi grup cu membrii Fondului;
e) investitorii, persoane fizice sau juridice, care sunt direct raspunzatori pentru fapte care au
agravat dificultatile financiare ale membrului sau au contribuit la deteriorarea situatiei
financiare a acestuia.

C. FOND DE INVESTIŢII & COMPANII

În privința promovării fondurilor de investiţii în rîndul companiilor ţintă, apare o

situație aparte, deoarece fondul de investiții se va promova utilizându-se de compania țintă,
tocmai datorită efectelor pe care acesta le poate pe seama implicării în activitatea companiei.
Dar, se cunoaște faptul că fondul nu investește în orice companie, el va alege doar
acele companii ce îi vor asigura obținerea unor
beneficii, respectiv recuperarea investiției
inițiale și un câștig multiplicat de câteva ori
peste sumele investite.
După cum se cunoaşte, orice companie
în dorinţa de dezvoltare necesită finanţare,
pentru aceasta este necesar a realiza planuri de
afaceri ce să atragă cât mai repede şi mai uşor
investitori.
Astfel, în această legătură fond de
investiţii – companii ţintă, companiile aflate în
necesitate de finanţare vor iniţia parteneriatul
prin constituirea şi prezentarea planului de
afaceri către finanţator (fond de investiţii).
Sursa: Venture Impact –Fourth edition - Venture Impact—The Economic Importance of Venture Capital Backed Companies to
the U.S. Economy, 2007, National Venture Capital Association, USA

După cum poate fi remarcat în graficul următor, fondurile de investiţii ca să ajungă să

finanţeze o companie, vor supune evaluării toate planurile de afaceri ale companiilor vizate
de a fi finanţate, dar din care vor extrage doar cea sau cele care corespund viziunii lor
investiţionale.

7
 MODALITĂŢI PARTICULARE DE PROMOVARE A FONDURILOR DE
INVESTIŢII DE TIP PRIVATE EQUITY

Pe lângă modalităţile tradiţionale de promovare a fondurilor de investiţii (vânzare

directă, publicaţii scrise, reclame şi mesaje publicitare, acţiuni de public relations), se pot
identifica şi metode particulare de promovare a acestor fonduri de investiţii, printre care
amintim – finanţarea business angels sau netpreneurs.

a) Vânzare directă – agenţi de vânzări şi/sau utilizarea serviciilor de consultanţă în

afaceri (ex. Strateg ID – ce oferă consultanţă în finanţarea private equity, achiziţii şi fuziuni);

b) Vânzare online
Promovarea online a surclasat promovarea clasică, pe măsura creşterii nivelului de
utilizare a serviciilor de internet. Pe măsură ce serviciile financiare desfăşurate pe internet au
beneficiat de încrederea utilizatorilor, şi în materie de investire au început să fie promovate
societăţile de investiţii pe seama site-urilor.
Astfel, promovarea pe seama internetului şi a unui site bine realizat si optimizat poate
aduce, dupa ce a fost promovat in motoare de cautare, portaluri si directoare specializate, un
numar mai mare de vizitatori, dintre care pot deveni clienţi ai fondurilor de investiţii, respectiv
investitori ce doresc să devină subscriitori ai portofoliului constituit de către fondul de investiţii.
Printre cele mai cunoscute servicii de promovare online se regăsesc:
 Inscrierea şi promovarea in cele mai cunoscute si utilizate motoare de cautare:
Google, Yahoo!, MSN, Altavista, Exact Seek, LookSmart, Excite, Lycos, etc;
 Inscrierea si promovarea on-line in marea majoritate a portalurilor si
directoarelor romanesti: Kappa, Linkuri, Evrika, Idilis, Portal, 123start, Index2000,
Pagini Comerciale, GoFind, Xirincs, RoPortal etc
 Inscrierea in portaluri si directoare specializate (Panoramic Bucuresti, Valcea
On-line, Oradea.net, Infoconstruct, Mocheta.ro, AgroInfo) functie de specificul activitatii
 inscrierea in motoare de cautare si site-uri de contorizare a traficului
(Trafic.ro, Statistici.ro)
Realizarea unor site-uri în acest domeniu şi nu numai ducând la adaptarea,
personalizarea si directionarea ulterioarelor campanii de promovare pe canale on-line
specifice (regionale, tehnice, forumuri, classifieds.)

8
 La nivelul site-urilor personalizate a fondurilor de investiţii se pot crea baze de date a
subscriitorilor, acordând acestora avantajul de a-şi verifica contul în orice moment, dar şi de a
verifica plasamentele şi evoluţiile rezultatelor pe anumite perioade de timp sau chiar şi în
timp real (în condiţiile în care se prezintă evoluţia deţinerilor în funcţie de sumele
tranzacţionate pe piaţa de capital).
De asemenea, site-urile pot oferi servicii de implicare activă a investitorului, în
privinţa alegerii unei anumite sume de a fi investită din contul său, sau plasarea personalizată
într-un anumit tip de acţiune, portofoliu etc.
Mai mult, fondurile de investiţii, pe seama bazelor de date constituite, pot transmite
online prospectele de emisiune personalizate fiecărui client subscriitor, măsură prin care
aceştia sunt înştiinţaţi de noile plasamente.

c) Publicitatea de marca
Unele societăţi de investiţii utilizează pentru o mai bună identificare pe piaţă a
fondurilor constituite o anumită marcă, care se regăseşte de obicei în numele societăţii de
investiţii sau a unor bănci de investiţii care efectuează astfel de servicii.
De exemplu, în România sunt cunoscute cazurile fondurilorilor de investiţii: BT
Invest – fond închis de investiţii administrat de către BT Asset Management SAI SA,
activitate conexă a băncii Banca Transilvania, la fel şi cazul fondului BRD Simfonia
administrat de către BRD Asset Management SAI, compania specializata in administrarea de
investitii a BRD - Groupe Société Générale;
Această modalitate de promovare prezintă facilitatea asigurare a unei expuneri mai
uşor de perceput pentru noii clienţi, dar care recunoscând marca tindă să acorde o încredere
mai mare acestor fonduri.

d) Reviste de afaceri
Cea mai simplă modalitate de promovare până acum, publicaţiile, în
domeniul industriei private equity, sunt de departe depăşite de promovarea
prin internet.
Despre domeniul private equity la nivel naţional s-a
atins subiectul în publicaţii financiare, precum: Ziarul
Financiar, Săptămâna financiară, Capital, Revista Biz, Business Standard, etc.
La nivel internaţional publicaţiile consacrate în domeniul private
equity provin din SUA, dar şi acestea sunt publicaţii ale ziare financiare sau a

9
unor companii de consulatanţă financiară şi audit, cum ar fi: publicaţiile
PriceWateHouseCoopers (PWC Alternatives, Insights for the private equity), The Boston
Consulting Group (Opportunities for action in corporate finance and
strategy) (www.bcg.com), publicatiile şi studiile Thomson Reuters,
revistele Business Week, Financial Times, Wall Street Journal, The
Deal Magazine, publicaţia Private equity Analyst a grupului de
consultanţă Alternative Investor Group ce vizează analiza companiilor
preluate de către fonduri de investiţii ce sunt luate în considerare în
calculul indicelui bursier Dow Jones, KPMG (UK), Prequin (Franţa),
etc

e) Emisiuni televizate
Un impact şi mai bun decât publicaţiile scrise, o au emisiunile televizate cu tematică
financiară axată pe investiţii şi posibilităţile de finanţare a investiţiilor.
Utilizarea televiziunii devine importantă deoarece se adresează unui public larg, dar
care poate deveni potenţial client al societăţilor de investiţii. Faţă de publicaţii, ce se
adresează mai mult specialistilor şi cunoscătorilor din domeniu, televiziunea prin reclame şi
emisiuni se adresează publicului larg atât la nivel naţional cât şi internaţional.
De exemplu, emisiunile financiare din Statele Unite – Mad Money (Jim Cramer) şi
Fast Money (Dylan Ratigan) difuzate pe postul CNBC au fost considerate cele mai bune show-
uri financiare în 2007, având o audienţă asemănătoare show-ului de divertisment Oprah.

În România despre private equity se vorbeşte destul de puţin, domeniul fiind încă un
subiect de noutate. În materie de emisiuni cu tematică financiară ce au
promovat serviciile fondurilor de private equity şi avantajele utilizării acestora
au fost: Biz Bazar (Antena 3) moderată de Moise Guran (vezi poza alăturată),
Săptămâna financiară (Antena 1) emisiune moderată de jurnalista Gabriela
Vrânceanu Firea, N24 financiar(N24), dar şi canale de televiziune speciale
pentru dezbaterea sectorului financiar bancar – The Money Channel.

10
 f) Întâlniri naţionale şi internaţionale
Anual sunt organizate o serie de conferinţe internaţionale cu scopul de a prezenta noi
abordări ale industriei private equity, dintre care mai căutate în ar fi:
 Global Private Equity Conference – conferinţă anuală desfăşurată sub egida
International Finance Corporation IFC şi World Bank Group în Washington DC şi destinată
managerilor fondurilor de investiţii;
 Private Equity Conference - Campus for Finance – conferinţă tip workshop
destinată angajaţilor companiilor de investiţii, dar şi studenţilor (în medie sunt acceptaţi circa
150 studenţi), conferinţă la care participă ca invitaţi circa 50 de academicieni din domeniul
finanţelor, dar şi manageri ai unor companii de investiţii ce prezintă ca studii de caz anumite
afaceri încheiate şi strategiile aplicate de fondurile lor de investiţii.
 INSEAD Private Equity Conference (Fontainebleau, Franţa) destinată
studenţilor MBA şi doctoranzilor din domeniul finanţelor, conferinţă la care sunt invitaţi să
participe managerii fondurilor europene cu cele mai bune performanţe şi cele mai mari şi de
succes tranzacţii desfăşurate;
 EVCA Conferences (2009 - Germania)- conferinţă destinată tuturor
participanţilor în industria private equity – participarea şi înscrierea şi afilierea la Asociaţia
Fondurilor Europene de Private Equity şi Venture Capital asigură companiilor un anumit
standard de calitate şi profesionalism a activităţii desfăşurate;
Deşi această modalitate de promovare ar avea un impact mare asupra fondurilor de
investiţii, prezintă un mare dezavatanj în privinţa taxelor de participare, în măsura în care
pentru conferinţa anuală de la Washington sau conferinţa EVCA se percep taxe cuprinse între
1295 EUR pentru membri şi 1795 EUR pentru alţi participanţi, respectiv 2200 EUR în cazul
conferinţei Private Equity Analyst Conference organizată de către Boston Consulting Group.
 În România se organizează întâlnirea membrilor SEEPEA (Asociaţia
Fondurilor Private Equity din Sud-ul şi Estul Europei), conferinţă ce vizează atingerea
următoarelor obiective: să funcţioneze ca un grup de lobby pentru a îmbunătăţi
comunicarea între autorităţile de reglementare naţionale şi instituţiile de private equity, de a
reprezenta membri săi în relaţiile cu media în privinţa informaţiilor de interes general, etc

g) Site-uri şi bloguri personale

Promovarea fondurilor de investiţii este făcută şi fără
implicarea acestora, mai ales pe seama site-urilor şi blogurilor

11
personale ale unor persoane bune cunoscătoare ale acestui domeniu. De exemplu, site-ul
dezvoltat de către un consultant al unei companii de investiţii – Richard Wilson –
www.hedgefundblogger.com, site educativ prin care sunt explicate avantajele utilizării
fondurilor de investiţii. Pe această cale facilitându-se explicarea modalităţii de explicare a
scopului şi obiectivelor de investiţii ale fondurilor.
De asemenea, www.privateequityblogger.com, site creat şi moderat de către Theo
O’Brien (SUA), specialist în analiza şi cercetarea investiţiilor, autor a mai multor articole şi
studii de cercetare ştiinţitică în domeniul impactului economic şi social al fondurilor private
equity. În cadrul acestor cercetări întreprinse de către O’Brien sunt realizate topuri ale
fondurilor de investiţii şi impactul fiecăruia la nivelul anumitor regiuni şi chiar ţări.
Luarea în considerare a fondurilor de investiţii în cazul studiilor prezentate în aceste
site-uri duc la promovarea acestora. În aceste cazuri, în exprimarea unor opinii personale sau
subiective asupra anumitor situaţii, pot apărea cazuri de publicitate negativă.
În condiţiile în care finanţarea unei companii aflată în nevoie de capitaluri nu se poate
realiza din resurse proprii, nici pe seama împrumuturilor bancare şi nici pe seama „celor 3 P”
(„Părinţi, Prieteni şi Proşti”) – variantă preluată din engleză „the 3 F’s” – „Family, Friends
and Fools”), apar noi forme de finanţare pe seama finanţării prin fonduri de Venture Capital
şi/sau Private Equity. O altă formă intermediară de finanţare este cea a finanţării prin
Business Angels.

h) Finanţarea prin business angels a devenit una dintre cele mai interesante
metode de finanţare în România, aceştia facilitând investirea prin efectuarea unor plasamente
directe de capital în afacerile preferate, de obicei în afaceri de start-up, dar devin şi
intermediari între companii şi fondurile de investiţii.
Avantaje ale utilizării finanţării de tip business angel, pot fi considerate următoarele
aspecte:
 Sumele investite sunt în general mai reduse decât în rândul finanţării de tip
private equity – acestea variind de la câteva zeci de mii la câteva sute de mii de euro pe proiect;
 Noţiunea de business angels este încă neclară şi puţin cunoscută de firmele
aflate la început şi pentru orice antreprenor - totuşi se fac eforturi pentru a lămuri
semnificaţia sa, dar şi oportunitatea pe care o prezintă pentru antreprenorii în devenire sau cei
care au nevoie de o sursă de finanţare rapidă şi flexibilă;

12
  În contextul în care business angels activează pe cont propriu, fără implicaţia
directă sau indirectă a unui fond de investiţii, aceştia devin competitori pentru fondurile de
investiţii. Totuşi am putea spune că aceşti 2 actori ar deveni competitori indirecţi deoarece se
adresează unui segment diferit de investitori, dar şi companii, deoarece companiile de private
equity se adresează de obicei unor companii mature, dar nu numai.
 În România, există un nucleu
de îngeri investitori în formare (o mare parte
însuşi fiind antreprenori de succes care şi-au
materializat primele exit-uri şi pot reinvesti o
parte din sumele câştigate);
 O iniţiativă recentă de
promovare a conceptului de finanţare
business angels este emisiunea Arena Leilor de la Televiziunea Română (pe seama cărei
activităţi s-au semnat numeroase acorduri de investiţii, dar însă din pacate multe dintre ele nu
au fost finalizate, în principal din cauza discrepanţelor semnificative între informaţiile
furnizate de antreprenori în Arena şi realitatea de business);
 În rândul finanţatorilor business angel din România,
regăsindu-se: omul de afaceri Ion Ţiriac, investitorul Vlad Stan, etc. Acesta
din urmă declară pe pagina personală de internet (blog), ca fiind cofondatorul
SeedMoney – fond de investiţii online destinat start-up-urilor din Europa de
Est, dar şi cofondator al trigwee.com (site internaţional destinat persoanelor interesate de a-şi
împărtăşi visele şi de a le comunica celorlalţi – modalitate prin care îşi selectează posibilele
strategii dar şi ţinte;
 La nivel
internaţional, s-a consacrat
emisiunea The Apprentice
(Ucenicul) – emisiune moderată
de către investitorul şi omul de
afaceri american Donald Trump

i) Netpreneurs

13
  Netprenorii devin surse de promovare a fondurilor de investiţii, dat totodată
chiar şi ţinte pentru fondurile de investiţii, astfel pe seama utilizării oportunităţii internetului
(nu doar online sales) se pot crea activităţii de business pe net.
 Aceştia mizează pe o creştere foarte rapidă a valorii afacerii imediat după
start-up, urmată de o materializare sau monetizare rapidă, fie printr-un IPO (ca în cazul
Google), fie printr-un exit către un strategic (cazul YouTube);
 Netprenori faimoşi - Jerry Yang & David Filo (Yahoo), Serghei Brin & Larry
Page (Google), Steve Chen şi Chad Hurley (YouTube)- http://www.youtube.com/watch?
v=3eZTh94Fapg&feature=channel
 La nivel naţional, se poate vorbi despre antreprenorii de la Neogen sau eJobs
(preluate de fondul american Tiger), succese confirmate cu un exituri care au generat circa 10
milioane euro in online-ul romanesc

Totuşi de ce devin netprenorii importanţi în promovarea fondurilor de private equity?

Deşi iniţial aceştia devin ţinte ale fondurilor de investiţii, aproape toate afacerile generate de
către netprenori au fost mediatizate pe internet, prin divulgarea unor sume importante
câştigate pe seama exit-ului. Mai mult, aceste afaceri au devenit notorii, motiv pentru care
fondul de investiţii se utilizează de business-uri pentru a se promova înşuşi.

După cum se poate observa, activitatea marketing a fondurilor de investiţii este

complexă, având la dispoziţie o serie de alternative de promovare (începând de la utilizarea
materialelor scrise până la utilizarea unor metode indirecte de promovare pe seama
netprenorilor sau a îngerilor de afaceri). De obicei, fondurile de investiţii mari (ex. Funds of
funds) şi companiile de investiţii de renume au constituit un departament de marketing bine
definit în cadrul entităţii, cu responsabilităţi de promovare a serviciilor oferite în vederea
atragerii de investitori, dar şi clienţi pentru serviciile auxiliare dezvoltate (de exemplu –
serviciile de consultanţă în realizarea planurilor de business). În schimb, în cazul fondurilor
cu un portofoliul redus, dar şi personal mai puţin, este mai rentabil a se folosi outsoursingul
sau third party marketing - în materie de servicii de marketing şi promovare.
Indiferent de modul de organizare al activităţii de marketing, acesta trebuie să fie o
preocupare permanentă a oricărei societăţi de investiţii deoarece, prin acordarea atenţiei
asupra pieţei pe care activează, a cererii şi preferinţelor investitorilor, se poate crea un avantaj
competitiv solid şi o imagine bine consolidată pe piaţă, în final ducând la eficientizarea
activităţii organizaţiei.

14