ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

Ghid pentru autori - instrucţiuni de redactare a articolelor

Cerinţe generale
Revista „Economic Insights - Trends and Challenges” (titlu anterior: Buletinul Universitatii
Petrol-Gaze din Ploiesti, Seria Stiinte Economice) primeşte spre publicare articole ştiinţifice
aferente domeniului economic, precum şi domeniilor conexe (articole cu caracter
interdisciplinar) şi care nu au fost sau nu urmează a fi valorificate prin publicare la alte reviste
sau volume ale unor simpozioane ştiinţifice.
Autorii deţin întreaga responsabilitate privind originalitatea şi conţinutul lucrărilor propuse spre
publicare, precum şi dreptul de utilizare a informaţiilor cuprinse în articole.
Autorii transmit propunerile de articole la adresa de e-mail: bull-se@upg-ploiesti.ro. După
parcurgerea procesului de evaluare (double blind peer review), autorii ale căror materiale
îndeplinesc standardele ştiinţifice în vederea publicării vor fi anunţaţi despre acceptare, urmând
să semneze contractul de copyright, obligându-se astfel să respecte prevederile acestuia,
precum şi condiţiile de redactare menţionate în prezentul ghid. Redacţia nu-şi motivează
decizia de respingere a materialelor care nu îndeplinesc standardele din prezentul ghid.
Articolele vor fi transmise redacţiei în mod obligatoriu atât în limba engleză, cât şi în limba
română, în vederea desfăşurării operative a controlului ştiinţific şi vor fi publicate în limba
engleză. În cazul în care varianta în limba engleză prezintă o traducere de calitate
necorespunzătoare, Editorul revistei nu este obligat sa îl ia în considerare. În acest caz,
autorului (desemnat ca reprezentativ, în cazul articolelor cu mai mulţi autori) i se remite
articolul în vederea refacerii traducerii, în termen de maximum 15 zile.
Articolele se vor redacta cu ajutorul procesorului de texte Word (versiunea 2003). Dacă se
foloseşte Word 2007, fişierul va fi salvat ca fiind compatibil cu versiunea 2003.
Autorii nu pot publica mai mult de un articol într-un număr al revistei, chiar dacă au calitatea
de coautor la cel puţin unul dintre ele.
Structura generală recomandată pentru un articol este prezentată în cele ce urmează:
Titlul articolului – nu va depăşi, în formatul recomandat la instrucţiuni, două rânduri.
Prenumele, numele autorilor, denumirea şi adresele instituţiilor în care activează autorii, e-
mailul autorului desemnat ca fiind reprezentativ din fiecare instituţie.
Rezumatul articolului în limba engleză (8-10 rânduri, cca. 250 cuvinte) - conţine informaţii de
natură a prezenta semnificaţia, importanţa şi conexiunile temei alese, precum şi o sinteză a
rezultatelor cercetării.
Cuvinte-cheie (3-5 cuvinte sau expresii fundamentale pentru esenţa lucrării, în ordinea
descrescătoare a importanţei).
Clasificarea JEL (a se vedea http://www.aeaweb.org/journal/jel_class_system.html) constă în
precizarea domeniului/ domeniilor de încadrare a articolului.
Conţinutul articolului va fi structurat astfel:
Introducerea stabileşte încadrarea temei în domeniul ştiinţific abordat, sintetizând
stadiul actual al domeniului/aspectelor în literatura de specialitate. Se formulează scopul
urmărit de autor(i) în articol, sugerând ipotezele şi problematica propusă, precum şi posibilele
rezultate ale studiului.
Corpul lucrării se structurează pe capitole şi subcapitole (fără a fi numerotate, nu mai
mult de 3 grade de titlu), urmărind utilizarea unui stil adecvat, a terminologiei de specialitate a
domeniului. Metodele şi abordările utilizate vor fi detaliate, respectiv rezultatele se vor exprima

1 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti
ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

în mod clar şi succint, analizându-se şi interpretându-se implicaţiile şi impactul acestora, la

toate nivelurile relevante.
Abrevierile şi acronimele se explică la prima lor apariţie în corpul textului.
Concluziile constituie recapitularea elementelor esenţiale ale articolului, fără a
reproduce rezumatul. Ele relevă importanţa lucrării sau formulează sugestii referitoare la
posibile aplicaţii ulterioare, respectiv direcţii de extindere a cercetărilor.
Bibliografia, ca şi notele de subsol din corpul lucrării, se redactează conform
cerinţelor explicite prezentate mai jos.
Titlul si rezumatul în limba română.

Cerinţe de tehnoredactare

O lucrare va avea un număr de minim de 8 pagini, respectiv de maxim 12 pagini format A4,
scrise la un rând, cu corp de literă Times New Roman 11pct. (TNR 11). iar fişierul *.doc
corespunzător va avea numele autorului desemnat ca fiind reprezentativ.
Formatul paginilor va fi setat după cum urmează: margini: sus, jos, stânga, dreapta – 30 mm;
antet si subsol – 20 mm.
Titlul articolului se scrie cu TNR 18 aldin (bold) centrat, cu spaţiu de 36 pct. înainte şi 18 pct.
după şi este urmat de prenumele şi numele autorului (autorilor) scrise centrat cu TNR 14
normal; sub numele autorilor după un spaţiu de 18 pct. se inserează cu TNR 10, aliniat la
stânga, denumirea instituţiilor, adresa acestora şi e-mailul autorului reprezentativ din
fiecare instituţie, conform modelului din figura 1.
Rezumatul precedat de titlu (Abstract) se scrie la 30 pct. sub afilierea autorilor cu TNR 14 bold
aliniat la stânga, va fi scris după titlu la un rând cu TNR 10 cursiv (italic).
Lista cuvintelor cheie precedată de Key words (TNR 11 pct. bold) va cuprinde 3-5 elemente
scrise cu TNR 10 pct. cursiv, 11 pct. după.
Clasificarea JEL se prezintă prin sintagma “JEL Classification” (TNR 11 pct. bold), urmată
de codurile corespunzătoare domeniului/domeniilor la care se referă articolul (TNR 10 pct.
cursiv).
Titlurile capitolelor (titluri de nivelul 1) se scriu cu TNR 14 bold, aliniat la stânga; între
cuvintele cheie şi titlul primului capitol se lasă un spaţiu de 40 pct., iar între titlu şi text se lasă
spaţiu 11 pct..
Textul articolului se scrie la un rând cu TNR 11 pct. normal, aliniat stânga-dreapct.a, cu spaţiu 6 pct..
între paragrafe; între sfârşitul textului unui capitol şi titlul următor de nivelul 1 se lasă un spaţiu de 20
pct..
Subtitlurile de nivelul 2 se scriu cu TNR 12,5 pct. bold, aliniat la stânga (detalii în model).
Subtitlurile de nivelul 3 se scriu cu TNR 11 pct. bold, aliniat la stânga (detalii în model).
Figurile vor avea dimensiunile maxime 140 x 140 mm, se vor executa prin tehnică computerizată şi
vor fi integrate în text. Sub fiecare figură se scrie centrat prescurtarea Fig. şi numărul curent cu
corp de literă TNR 10 pct.. bold, urmate de explicaţii scrise cu corp de literă TNR 10 pct.. normal.
Sub fiecare figură se menţionează sursa bibliografică.
Tabelele introduse în text se vor numerota cu cifre arabe, vor fi însoţite de explicaţii. Cuvântul
Table şi numărul curent se scriu centrat deasupra tabelului cu TNR10 pct. bold, iar explicaţiile
cu TNR 10 pct. normal. Formatarea tabelelor se realizează în mod unitar pentru întreaga
lucrare. Sub fiecare tabel se menţionează sursa bibliografică.

2 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti
ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

Simbolurile monetare vor respecta formatul limbii engleze, utilizându-se „.” pentru separatorul
de zecimale, respectiv „,” pentru separatorul ordinului miilor. (Exemplu: 2500,34$ se va scrie
$2,500.34)
Formulele se vor redacta pe calculator cu TNR 11 pct. normal, folosind exclusiv Editorul de
Ecuaţii al aplicaţiei Word, respectând convenţiile uzuale privind stilul si dimensiunile pentru
variabile, funcţii, vectori etc.. Fiecare formulă va fi amplasată centrat şi se numerotează în
dreapta, între paranteze rotunde.
Bibliografia se poziţionează la sfârşitul lucrării, ordonată alfabetic indiferent de tipul sursei,
sub formă de listă numerotată (scrisă cu TNR 10 pct.).
Pentru numele autorilor se foloseşte TNR 10 expandat cu 2 pct.
La sfârşitul articolului se inserează titlul articolului în limba română (TNR 16 normal) şi
rezumatul în limba română (8-10 rânduri, cca. 250 cuvinte) scris după titlul Rezumat (TNR
14 bold) cu corpul de literă TNR 10 cursiv.

Detalii privind redactarea notelor de subsol şi a bibliografiei

Citarea în text a surselor bibliografice se face numai sub forma notelor de subsol, după cum
urmează:
Notele de subsol din corpul lucrării se redactează folosind opţiunea specifică a editorului
WORD, cu font TNR 10 şi se numerotează cu cifre arabe. Când se face trimitere prima dată la
o sursă bibliografică, aceasta trebuie citată complet, astfel:
1) carte cu un singur autor: prenumele autorului, numele, titlul lucrării (cu litere italice),
volumul, ediţia (dacă e cazul) editura, locul de apariţie, anul, pagina. Exemple: a) Victor
Axenciuc, Evoluţia economică a României. Cercetări statistico-istorice, 1859-1947, Vol. I,
Industria, Editura Academiei, Bucureşti, 1992, p. 211; b) Virgil N. Madgearu, Evoluţia
economiei româneşti după războiul mondial (reeditare), Editura Ştiinţifică, 1995, pp. 93-
95.
2) carte cu 2-3 autori; autorii, cu prenume şi nume (respectând ordinea din sursă), titlul
lucrării (cu litere italice), volumul, locul de apariţie, editura, anul, pagina. Exemple: a)
Victor Axenciuc, Ioan Tiberian, Premise economice ale formării statului naţional unitar
român, Editura Academiei, Bucureşti, 1979, p. 131; b) Maria Mureşan, Dumitru Mureşan,
Istoria economiei, ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2003, pp. 119-121
3) carte cu 4 autori şi mai mulţi: prenumele şi numele primului autor urmat de expresia „et
al.”, titlul lucrării (cu litere italice), volumul, locul de apariţie, editura, anul, pagina.
Exemple: 1) Mircea Ciumara et al., Inflaţia în România, Editura Expert, Bucureşti, 2003, p.
10; 2) Constantin Anghelache et al., Sistemul conturilor naţionale, Ediţia a doua, Editura
Economică, Bucureşti, 2007, p 56.
4) capitol/studiu în volum colectiv (culegeri de studii): prenumele şi numele autorului,
„titlul capitolului” (cu litere normale, în ghilimele), prenumele şi numele
editorului/editorilor (ed./eds.) precedate de sintagma „in”, titlul cărţii/volumului (cu
italice), locul de apariţie, editura, anul, paginile. Exemple: a) Gheorghe Buzatu, „Petrolul
românesc în anii celui de-al doilea război mondial (1940-1945)”, in Dinu C. Giurescu (ed.),
Istoria românilor. Vol. IX. România în anii 1940-1947, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
2008, pp. 839-872; b) Coralia Angelescu, Cristian Socol, „Câteva caracteristici ale
economiei româneşti în tranziţie”, in Maria Mureşan (ed.), Două secole de tranziţie
românească. Studii, Editura Economică, Bucureşti, 2003, pp. 264-271.
5) articol în revistă de specialitate: prenumele şi numele autorului (autorilor), „titlul
articolului”(între ghilimele, scris normal), denumirea revistei (cu italice), volumul, (numărul)

3 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti
ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

anul apariţiei, paginile. Exemplu: Gheorghe Zaman, „Copyright-Based Industries - An

Important Sector of Economic Growth in Romania”, Buletinul Universităţii Petrol-Gaze
din Ploieşti - Seria Ştiinţe Economice,Vol. LX, No. 3/2008, pp. 4 – 10.
6) articol în culegeri/volume de comunicări: prenumele şi numele autorului (autorilor),
„titlul comunicării”, simpozionul, volumul (italic), locul şi anul apariţiei, paginile (normal).
Exemplu: Mirela Matei et al., Some Disadvantages of Biofuels Production Using
Agricultural Products, in Proceedings of International Scientific Meeting Multifunctional
Agriculture And Rural Development (III) – rural development and (un)limited resources,
Belgrade, 4-5th December 2008, Institute of Agricultural Economics Belgrade, First Book,
pp. 104-110
7) documente oficiale, documente ale unor instituţii: autorul (denumirea completă a
instituţiei), titlul documentului (cu italice), locul apariţiei (editura), anul, pagina. Exemple:
a) Guvernul României, Raport asupra îndeplinirii Programului de guvernare 2005-2008,
septembrie 2008, Bucureşti, p. 78; b) Camera de Comerţ şi Industrie Circumscripţia III
Ploieşti, Raport general pe anul 1909 adresat d-lui ministru al Industriei şi Comerţului ,
Ploieşti, 1909, pag. 4.
8) surse internet: autorul (prenume şi nume/instituţia), titlul documentului/articolului (cu
italice), data emiterii/producerii documentului citat, adresa de internet, data accesării.
Exemple: a) Mugur Isărescu, Criza financiară internaţională şi provocări pentru politica
monetară din România, 26 februarie 2009, disponibil la
http://www.bnr.ro/Ro/Prez/R20090226Guv.pdf [accesat la 27 februarie 2009]; b) Comisia
Comunităţilor Europene, Comunicare a Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European,
Raport privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, Bruxelles,
27.6.2007, disponibil la http://ec.europa.eu/romania/documents
/eu_romania/romania_report_ro_00001.pdf [accesat la 12 martie 2009].
9) documente de arhivă: autorul (instituţia), titlul documentului (cu italice), arhiva, fondul
(cu italice), dosar, pagină. Exemple: Banca Naţională a României - Serviciul Acordurilor,
Negocierile cu Germania, 18 octombrie 1941, Arhiva B.N.R., Fondul Serviciul Secretariat,
dosar 86/1937-1945, f. 180-206; b) Arhivele Naţionale Istorice Centrale, colecţia
Microfilme Anglia, r. 408, c. 155-171.
10) documente/materiale fără autor(i) nominalizaţi (documentare, reglementări, rapoarte
etc.): trei asteriscuri (***), urmate de date de identificare ale materialului bibliografic:
instituţia emitentă, titlu, data apariţiei etc. Exemplu: *** Trei ani de guvernare. 6
septembrie 1940-6 septembrie 1943, 1943, pag. 107.
Dacă în seria notelor se fac mai multe referiri la aceeaşi lucrare, se procedează astfel:
- când referirea se face imediat după prima menţionare a lucrării, datele sunt substituite de
termenul ibidem, după care, atunci când se impune, se menţionează pagina;
- când o nouă referire la aceeaşi lucrare urmează după mai multe note, se dă numele
autorului, restul datelor fiind suplinite prin sintagma op. cit. (litere italice), urmată de
pagină;
- când un autor este citat cu mai multe lucrări, intercalate cu alte note, se trece numele
autorului şi titlul (eventual prescurtat), apoi pagina;
- când un autor este citat, succesiv, cu mai multe lucrări, numele este înlocuit prin idem
(acelaşi);
- când autorul lucrării preia un citat dintr-o altă sursă decât cea primară, introduce menţiunea
apud (după).

Bibliografia (List of references) Lista finală a surselor citate se alcătuieşte în ordinea

alfabetică a numelor autorilor/instituţiei, în ordinea: nume autor, iniţiala prenumelui/(instituţia),

4 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti
ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

celelalte informaţii (titlu, editura, locul şi anul apariţiei etc.) conform exemplelor privind
alcătuirea notelor de subsol. Cărţile fără autor nominalizat se trec la începutul listei. Dacă un
autor apare de mai multe ori în listă se foloseşte sintagma „idem”, lucrările acestuia fiind
ordonate după anii de apariţie şi înaintea altora la care este coautor.
Exemplu:
1. *** Trei ani de guvernare. 6 septembrie 1940-6 septembrie 1943, 1943.
2. A x e n c i u c , V., Evoluţia economică a României. Cercetări statistico-istorice, 1859-1947,
Vol. I, Industria, Editura Academiei, Bucureşti, 1992.
3. Idem, Avuţia naţională a României. Cercetări istorice comparate. 1860-1939, Bucureşti,
2000.
4. A x e n c i u c , V., T i b e r i a n , I., Premise economice ale formării statului naţional unitar
român, Editura Academiei, Bucureşti, 1979.
5. Camera de Comerţ şi Industrie Circumscripţia III Ploieşti, Raport general pe anul 1909
adresat d-lui ministru al Industriei şi Comerţului, Ploieşti, 1909.
6. Comisia Comunităţilor Europene, Comunicare a Comisiei către Consiliu şi Parlamentul
European, Raport privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare,
Bruxelles, 27.6.2007, disponibil la
http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/romania_report_ro_00001.pdf [accesat
la 12 martie 2009].
7. I s ă r e s c u , M., Criza financiară internaţională şi provocări pentru politica monetară din
România, 26 februarie 2009, disponibil la http://www.bnr.ro/Ro/Prez/R20090226Guv.pdf
[accesat la 27 februarie 2009].

5 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti
ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

6 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti
ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

CERCETARE CANTITATIVĂ DE MARKETING

PRIVIND „ATITUDINILE, OPINIILE ŞI
COMPORTAMENTUL MANAGERILOR
FIRMELOR BRAŞOVENE REFERITOR LA
APLICAREA MARKETINGULUI ECOLOGIC ÎN
FIRMELE LOR”

Mihaela Funaru*

*Universitatea „D. Cantemir” Braşov, Bisericii Romane, nr. , Brasov

email: mikeafunaru@yahoo.com

Abstract:
Această lucrare prezintă rezultatele unei cercetări cantitative care studiază atitudinile, opiniile şi
comportamentul managerilor braşoveni privind aplicarea marketingului ecologic în firmele lor. Metoda
de cercetarea utilizată este cercetare cantitativă pe bază de eşantion, faţă în faţă. Obiectivele cercetării au
în vedere determinarea măsurii în care managerii braşoveni cunosc şi aplică marketingul ecologic,
motivele pentru care marketingul ecologic este considerat o strategie pe termen lung, viziunea privind
aplicarea marketingului ecologic, motivele pentru care firmele nu aplică marketingul ecologic, strategiile
de marketing ecologic aplicate de managerii braşoveni în scopul îmbunătăţirii activităţii firmelor lor.
Concluziile cercetării arată că, în general, managerii firmelor braşovene au cunoştinţe de marketing
ecologic, dar majoritatea nu îl aplică, iar cei care îl aplică, o fac doar într-o mică măsură. Managerii sunt
interesaţi de aplicarea marketingului ecologic sau verde şi consideră că este important pentru companie
din perspectiva strategică şi datorită beneficiilor pe termen lung pe care le aduce.

Cuvinte cheie: marketing ecologic-verde, cercetare cantitativă de marketing, cercetări cantitative,

cercetare pe bază de interviu faţă în faţă, eşantionare aleatoare, abordare proactivă.

Clasificarea JEL: M

1. Consideraţii metodologice privind cercetarea cantitativă

Principala metodă de obţinere a datelor primare este ancheta pe bază de sondaj (Lefter, 1996,
p. 60 ). Aceasta presupune o comunicare cu subiecţi care fac parte dintr-un eşantion
reprezentativ pentru populaţia avută în vedere.
Anchetele pe bază de sondaj presupun chestionarea respondenţilor. Aceştia sunt rugaţi să
răspundă la o varietate de întrebări referitoare la comportamentul, intenţiile, atitudinile,

7 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti
ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

motivaţiile lor, incluzând şi date referitoare la caracteristice lor demografice şi stilul de viaţă.
Anchetele urmăresc, de obicei, să afle comportamente de cumpărare şi de consum, să cunoască
opinii şi atitudini, să afle valorile comunicate de cumpărători sau consumatori.
Anchetele oferă posibilitatea obţinerii unei game largi de informaţii despre o anume populaţie,
într-un timp scurt, cu cheltuieli aproximativ reduse şi cu o bună acurateţe.
Specific acestei metode este utilizarea chestionarului structurat, acest lucru referindu-se la un
anumit grad de standardizare impus de procesul de culegere a datelor. Chestionarul este format
din întrebări aranjate într-o anumită ordine logică, răspunsurile la întrebări fiind predefinite,
respondentul trebuind să aleagă una sau mai multe variante (Malhotra, 2007, p.183).
Principalele metode de comunicare cu subiecţii, în funcţie de modul de culegere a datelor, sunt
(Lefter, 2004, p. 73 si Malhotra, 2007, p. 184-193):
 ancheta faţă în faţă;
 ancheta prin poştă;
 ancheta prin intermediul telefonului;
 metode electronice.
Ancheta faţă în faţă. Interviurile faţă în faţă sunt metode folosite des în cercetările de
marketing care implică un dialog operator-subiect. Aceste interviuri pot avea loc la domiciliul
intervievaţilor dintr-un eşantion, la sediul organizaţiilor, în incinta unităţilor comerciale unde
există un flux mare de cumpărători, la locul de consum al unor produse sau servicii, pe stradă,
în locuri aglomerate.

2. Aspecte teoretice privind cercetarea de marketing ecologic

Cercetarea cantitativă încearcă să aprofundeze tematica marketingului ecologic, să analizeze
importanţa şi impactul pe care acesta îl are sau îl va avea asupra firmelor, măsura în care
aplicarea marketingului ecologic de către întreprinderile româneşti va aduce beneficii acestora,
pe termen scurt, mediu şi lung. (Funaru, 2012).
În cadrul firmelor studiate, o proporţie foarte mare o constituie firmele mici şi mijlocii IMM-
urile. Aplicarea marketingului ecologic şi utilizarea tehnologiilor nepoluante în cadrul firmelor
poate fi facilitată de programele de finanţare destinate special în acest scop. Proiectele vor avea
ca rezultat crearea de noi locuri de muncă permanente în IMM-uri. Condiţia este ca numărul
locurilor de muncă nou create (permanente) la 10.000 euro grant obţinut să fie mai mare sau
egal cu 0,30 (Nicolae, 2011, p.290). În acest fel vor beneficia companiile şi sociatatea, dar şi
mediul natura.
De asemenea, se doreşte a se analiza strategiile adoptate de firmă având în centrul lor
marketingul ecologic, viziunea managerilor cu privire la viitorul firmei din această perspectivă,
deschiderea şi disponibilitatea firmelor de a aplica în întreprinderile lor principiile, metodele şi
tehnicile marketingului ecologic, măsura în care se aplică deja marketingul ecologic în
întreprinderi.
Cercetarea cantitativă efectuată asupra firmelor româneşti urmăreşte să obţină informaţii cu
privire la atitudinile, opiniile şi comportamentul acestora în legătură cu activităţile desfăşurate
în relaţie cu aplicarea principiilor marketingului ecologic, cu respectarea legislaţiei privind
protecţia mediului, precum şi concluziile rezultate şi măsuri de îmbunătăţire şi eficientizare a
activităţii firmelor în contextul respectării legislaţiei în vigoare, astfel încât firmele să poată
desfăşura o activitate avantajoasă atât din perspectiva obţinerii profitului, cât şi din cea a
protejării mediului şi a sănătăţii oamenilor, în scopul promovării unei atitudini proactive, dar şi
în spiritul realizării unei activităţi sustenabile şi a dezvoltării economice pe termen lung.

8 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti
ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

3. Denumirea cercetării calitative

Atitudinile, opiniile şi comportamentul managerilor companiilor braşovene privind

aplicarea marketingului ecologic ăn firmele lor

4. Ipoteze generale ale cercetării calitative

1. Membrii eşantionului cred că abordarea proactivă a marketingului ecologic aduce
beneficii imaginii întreprinderii.
2. Persoanele intervievate consideră că aplicarea legislaţiei de mediu în întreprinderi
reprezintă o responsabilitate a fiecărei întreprinderi.
3. Persoanele intervievate consideră abordarea de marketing ecologic o strategie pe
termen mediu şi lung a întreprinderii.
4. Membrii eşantionului sunt interesaţi de oportunităţile oferite din perspectiva
marketingului ecologic.
5. Membrii eşantionului consideră că sunt influenţaţi în decizia de implementare a
marketingului ecologic de legislaţia din domeniu mediului şi de măsurile
guvernamentale restrictive privind protecţia mediului.
6. Respondenţii cred că cel mai mare impediment în aplicarea principiilor marketingului
ecologic în firme îl constituie costurile, dar şi lipsa de cultură ecologică şi
responsabilitate a membrilor societăţii.

Obiectivele cercetării

Obiectivele cercetării exprimă în termeni măsurabili scopul cercetării şi sunt prezentate mai jos
(Funaru, 2012):
1. Determinarea măsurii în care managerii braşoveni cunosc marketingul ecologic.
2. Determinarea măsurii în care managerii braşoveni aplică marketingul ecologic în
firmele lor.
3. Măsurarea intenţiilor privind aplicarea marketingului ecologic.
4. Identificarea motivelor pentru care aplicarea marketingul ecologic ar fi o strategie bună
pe termen lung.
5. Măsurarea opiniilor privind oportunitatea aplicării marketingului ecologic.
6. Identificarea motivelor pentru care firmele NU aplică marketingul ecologic.
7. Identificarea măsurilor, propunerilor, strategiilor privind aplicarea marketingului
ecologic în întreprinderi în vederea îmbunătăţirii, eficientizării activităţii acestora,
protejând mediul înconjurător şi sănătatea oamenilor.
8. Măsurarea atitudinii privind importanţa protejării mediului, reducerii consumului de
resurse şi reducerii impactului negativ al activităţii firmelor asupra mediului şi sănătăţii
oamenilor.

5. Proiectarea cercetării
A. Alegerea metodei de cercetare

În această etapă se stabilesc aspectele care au stat la baza conceperii şi structurării

chestionarului, şi anume:

9 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti
ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

 tipul cercetării;
 tipuri de întrebări utilizate;
 ordinea de aranjare a întrebărilor, legăturile dintre întrebări (schema), tipuri de scale
folosite pentru întrebări;
 pretestarea chestionarului: noile cerinţe care au rezultat.
Tipul cercetării: Anchetă pe baza de sondaj faţă în faţă.

B. Conceperea chestionarului

Tipuri de întrebări utilizate: întrebările închise cu răspunsuri de tipul da sau nu (întrebări care
presupun o alegere unică din partea subiectului, dintr-un set de alternative propuse), întrebări
care presupun o alegere multiplă dintre mai multe variante propuse.
Ordinea de aranjare a întrebărilor
Primele întrebări sunt simple, uşoare şi atractive, cu scopul dezvoltării interesului de a
răspunde. Întrebările mai dificile unele având un rol fundamental pentru cercetare, nu sunt
plasate nici la început, dar nici la sfârşitul chestionarului.
În partea finală a chestionarului sunt plasate întrebări de complexitate medie sau redusă,
inclusiv întrebări mai sensibile cum ar fi cele legate de aspecte confidenţiale ce ţin de
activitatea firmei şi a subiecţilor.
Întrebările de reprezentare a unităţii de analiză se plasează la sfârşitul chestionarului. Ele permit
descrierea acesteia în raport cu o serie de criterii economice precum: mărimea întreprinderii,
numărul angajaţilor, cifra de afaceri etc.
Tipuri de scale utilizate în cadrul chestionarului: scala nominală, scala nominala binară, scala
ordinală, scala interval, scala proporţională cu măsurare directă, scala lui Likert.
Pretestarea chestionarului
Pretestarea chestionarului s-a realizat într-un cadru restrâns (15 persoane) şi a avut în vedere
verificarea unor aspecte referitoare la modul în care sunt înţelese de către toţi respondenţii
cuvintele şi întrebările formulate, dacă ordinea de plasare a întrebărilor nu generează deformări
în răspunsuri, dacă forma întrebărilor permite culegerea corectă a datelor şi informaţiilor, dacă
mărimea chestionarului nu este exagerată, complexitatea unor întrebări.
În urma pretestării chestionarului de mai multe ori s-a ajuns la concluzia că informaţiile ce
urmează a fi culese pot fi obţinute într-o manieră corectă, ce va exclude introducerea unor
influenţe pertubatoare.

C. Determinarea eşantionului

Populaţia cercetată
Populaţia supusă cercetării este formată din întreprinderile / unităţile / entităţile economice care
sunt membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov.
Determinarea mărimii eşantionului
Pentru a determina mărimea eşantionului în cazul eşantionării aleatoare s-a luat în considerare
un nivel al erorii admise de ± 5 % şi un nivel de încredere de 95%. Conform tabelului
distribuţiei z acestor valori le corespunde valoarea 1,96.
Datorita lipsei de informaţii cu privire la p, acesta va fi considerat de 50%, care ne conduce la
abaterea standard maximă care se poate obţine în cazul procentelor (scalei binare). În urma
aplicării formulei corespunzătoare de calcul, eşantionul propus este de 384 persoane.

10 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti
ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

Descrierea unităţii de observare, a unităţii de eşantionare şi a unităţii de analiză

Unitatea de observare o reprezintă individul, persoana de la care cunoaştem efectiv datele,
respectiv personalul din top managementul firmelor.
Unitatea de analiză este reprezentată de întreprinderile / unităţile / entităţile economice care
sunt membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov.
Unitatea de eşantionare este reprezentată de întreprinderile / unităţile / entităţile economice
care sunt membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov.

D. Selecting the sample Selectarea eşantionului

Metoda de eşantionare aleasă este eşantionarea aleatoare simplă cu bila nerevenită sau
eşantionarea aleatoare simplă fără întoarcere.
Eşantionarea aleatoare simplă fără întoarcere reprezintă „eşantionarea aleatoare simplă fără
reintroducerea unităţii de eşantionare extrase în baza de eşantionare (procedeul bilei
nerevenite).
În acest caz, baza de eşantionare se modifică de la o extragere la alta, iar probabilitatea de
includere în eşantion a unei unităţi nu mai este egală pentru fiecare unitate în parte.
Această metodă presupune că o unitate de eşantionare poate fi inclusă în eşantion o singură
dată. În cercetările de marketing această metodă oferă rezultate mai precise şi asigură mari
avantaje din punct de vedere operaţional” (Lefter, 2004, p.134).

6. Analiza şi prelucrarea datelor

Pentru a realiza analiza datelor este necesară codificarea corectă a acestora permiţând
interpretarea, clasificarea, înregistrarea şi stocarea lor.
Analiza necesită o prelucrare statistică a datelor primare. În această etapă se verifică ipotezele
statistice ale cercetării, se realizează compararea diferenţelor dintre grupuri, se evidenţiază
existenţa legăturilor dintre variabile etc. (Lefter, 2004, p.32).
Analiza statistică efectuată asupra datelor primare obţinute a constat în următoarele:
 statistica întrebărilor principale;
 estimarea parametrilor populaţiei pentru două variabile importante ale
cercetării:
 indicatorii statisticii descriptive şi estimarea mediei la nivelul populaţiei (pentru scala
interval);
 indicatorii statisticii descriptive şi estimarea procentului (pentru scala binară);
 testarea ipotezelor;
 legătura între variabile.
În urma analizei informaţiilor obţinute din prelucrarea statistică a datelor se pot formula o serie
de concluzii şi propuneri care să ofere informaţii necesare adoptării deciziilor ce se impun.

7. Concluziile cercetării
În urma analizei şi prelucrării datelor obţinute din cercetarea cantitativă efectuată s-au putut
trage câteva concluzii importante.

11 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti
ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

Managerii cunosc şi aplică în procent ridicat legislaţia de mediu, dar fac acest lucru ca urmare a
constrângerilor legislative.
Un procent foarte redus de respondenţi au cunoştinţe de marketing ecologic, dar recunosc că
aplică marketingul ecologic în firmele lor într-o măsură foarte mică. Majoritatea nu îl aplică, cu
toate că toţi sunt de acord cu faptul că marketingul ecologic este o bună strategie pentru firmă,
şi că protecţia mediului este o necesitate.
Motivul principal pentru care nu aplică marketingul ecologic îl reprezintă costurile
suplimentare.
Strategiile ecologice cel mai des aplicate au în vedere scăderea impactului activităţii asupra
mediului, reducerea consumului de energie şi reciclarea produselor şi ambalajelor.
Concluzia generală care se desprinde este că managerii sunt conştienţi de importanţa
problemelor de mediu, sunt de acord că trebuie luate măsuri în acest sens, consideră
marketingul ecologic o strategie importantă pe termen lung, dar foarte puţini sunt cei care
aplică principiile marketingului ecologic în firmele lor.

8. Limitele cercetării cantitative

Cu toate că cercetările cantitative permit obţinerea unui număr important de informaţii şi permit
generalizarea rezultatelor la nivelul întregii populaţii, există o serie de limitări în ceea ce
priveşte utilitatea lor (Funaru, 2012).
 Furnizarea de date eronate.
Respondenţii pot fi influenţaţi de caracteristicile operatorilor de interviu şi pot furniza date
eronate.
De asemenea, datorită faptului că în interviurile personale subiectul nu este anonim,
respondentul poate avea o serie de reţineri sau să nu răspundă corect.
Acest lucru se poate întâmpla şi în cazul în care natura mai sensibilă a unor întrebări implică
răspunsuri cu caracter etic, moral, de dorit din partea societăţii.
Erori mai pot apărea şi ca urmare a interpretării greşite din partea operatorilor de interviu a
unor categorii stabilite, dar şi a posibilităţii ca aceştia să înşele prin ajutarea subiectului să
răspundă, prin completarea unor răspunsuri la întrebări pe care nu le mai pun, sau chiar
completarea în întregime a chestionarului.
 Număr restrâns de date ce pot fi obţinute.
Cercetările cantitative se bazează pe o structură mai rigidă a întrebărilor şi un număr limitat de
răspunsuri. Această caracteristică reprezintă o potenţială limitare în ceea ce priveşte
complexitatea şi gradul de detaliere a răspunsurilor înregistrare.
 Durata de desfăşurare în timp a cercetării este foarte ridicată.
Timpul de desfăşurare a unui interviu este mare mergând până la o oră – o oră şi jumătate. De
asemenea, numărul de interviuri pe zi este limitat. Toate acestea fac ca timpul de completare a
tuturor chestionarelor să fie în general mare, de câteva săptămâni.
Subiecţii cercetării realizate fac parte din managementul firmelor şi sunt persoane foarte
ocupate, de aceea disponibilitatea lor de a participa la interviu fiind mai scăzută.
S-a încercat stabilirea întâlnirilor în intervale de timp libere, dar extrem de restrânse ca număr
şi întindere, fapt ce a îngreunat desfăşurarea în timp a colectării datelor, dar şi datorită
întreruperilor cauzate de diverse probleme ce trebuiau rezolvate. În multe cazuri s-a solicitat ca

12 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti
ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

aceste chestionare să fie autoadministrate tocmai datorită lipsei de disponibilitate din partea
subiecţilor.
 Costurile interviurilor personale sunt deosebit de ridicate.
Costurile se referă atât la personalul cercetării care trebuie remunerat, motivat, dar şi pregătit,
supravegheat, cât şi la costurile privind obţinerea informaţiilor despre firmele care au făcut
obiectul cercetării şi care sunt extrem de ridicate.
Acesta este un motiv foarte important pentru cercetarea de faţă care a condus la alegerea ca
bază de eşantionare a unei populaţii de cercetat mai restrânse, şi anume, managerii firmelor
braşovene cuprinse pe lista membrilor Camerei de Comerţ şi Industrie din Braşov, ceea ce lasă
loc unui număr foarte mare de firme braşovene (mii de firme) ce nu au fost investigate şi
informaţii care nu au fost introduse în studiul de faţă.

9. Concluzii
În contextul în care degradarea mediului este în creştere este important pentru societate să
conştientizeze ameninţările existente şi viitoare la adresa sănătăţii oamenilor şi a mediului, la
însăşi viaţa şi evoluţia viitoare a omenirii datorate poluării şi consumului excesiv al resurselor.
În aceste condiţii este important să se studieze şi să se analizeze situaţia existentă în România în
ceea ce priveşte conştientizarea de către firmele româneşti a acestor probleme, dar şi a
măsurilor pe care ele le-au luat până în momentul prezent şi aplicat în vederea reducerii
consumului de energie, de resurse neregenerabile, de protejare împotriva degradării mediului.
Este important şi necesar de cunoscut şi analizat atitudinile, opiniile, comportamentele
conducătorilor firmelor româneşti privind aceste probleme, măsurile pe care le-au luat efectiv
în acest sens, viziunea lor.
Astfel, cercetările de marketing pot oferi informaţii importante despre aceste aspecte şi despre
posibilităţile viitoare de dezvoltare a firmelor în contextul tendinţei ecologice manifestate pe
piaţă, atât din partea consumatorilor, a organizaţiilor ecologice, a guvernanţilor, cât şi creşterea
conştiinţei ecologice şi a responsabilităţii sociale a firmelor româneşti.

References
1. Constantin C., Sisteme informatice de marketing. Analiza şi prelucrarea datelor de marketing.
Aplicaţii īn SPSS, Braşov: Infomarket, 2006
2. Funaru, M., Marketingul ecologic – opţiune strategică în dezvoltarea firmelor româneşti, PhD diss.,
Transilvania University from Braşov, 2012
3. Fournis, Y., Les Études de Marche. Techniques d′enquête, sondages, interpretation des résultats, 3e
édition, Paris: Dunod, 1995
4. Lefter, C., Cercetarea de marketing. Teorie şi practică, Editura Lux Libris, Braşov, 1996
5. Lefter, C., Cercetarea de marketing. Teorie şi practică, Braşov. Infomarket, 2004
6. Malhotra, N., Marketing research. An applied orientation, Fifth Edition, New Jersey: Pearson
Education International, 2007
7. Moscarola, J., Enquêtes et analyse de données, Paris: Vuibert Gestion, 1990
8. Nicolae, C.M., “Accesarea fondurilor structurale pentru IMM-uri din perspectiva consultanţei
financiare”, Buletinul Ştiinţific al Universităţii Creştine D. Cantemir Braşov, 12 (2011): 286-292
9. Zikmund, G.W., Exploring Marketing Research, Fifth Edition, Fort Worth: The Dryden Press, 1994

13 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti
ECONOMIC INSIGHTS - TRENDS AND CHALLENGES
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

14 Copyright © 2012
by Petroleum-Gas University of Ploiesti