Sunteți pe pagina 1din 1

Reflecţie personală

Mihaela Funaru
Psihologie, anul III

Am efectuat practica de specialitate în cadrul Colegiului Național Andrei Bârseanu din Braşov
împreună cu încă două colege. A trebuit să realizam un proiect didactic la disciplina Consiliere și orientare,
la o clasa de a XII a. Pe scurt, proiectul didactic susținut a constat din:
Tema lecției a fost Tehnici de management al resurselor personale; asumarea responsabilității și a
consecințelor. Problema care stă la baza acestei lecții o constituie faptul că elevii de clasa a XII-a se
confruntă cu dificultăți în luarea deciziei cu privire la alegerea domeniului de activitate și a carierei care li se
potrivește. Ceea ce stă la baza acestei situații este faptul că elevii nu își cunosc caracteristicile de
personalitate, abilitățile, punctele tari și punctele slabe, interesele, precum și faptul ca ei nu stiu care sunt
domeniile de activitate pe care le pot alege în funcție de caracteristicile personale. Scopul acestei lecții este
de a forma elevilor competentele specifice de elaborare a unui program personalizat de reușită personală și
profesională.
Ca metode didactice am folosit: jocul de energizare, conversația, explicația, feedbackul. Mijloace
didactice utilizate au fost: testul Holland, fișa de interpretare a rezultatelor, fișa de feedback, fișă de lucru.
Forma de organizare: activitate frontală, pe grupe și individuală. Obiectivele operaționale principale ale
lecției au fost: cunoașterea tipurilor de personalitate din tipologia lui Holland, identificarea caracteristicilor
propriului tip de personalitate rezultat în urma completării testului Holland în cadrul activității de la clasă,
identificarea câtorva profesii specifice propriului tip de personalitate.
Aplicând Chestionarul de interese profesionale a lui John Holland elevii pot identifica domeniul
profesional potrivit, în funcție de abilitățile și interesele personale. Holland considera că alegerile
vocaționale constituie o exprimare a personalității, iar mediile de muncă, la fel ca personalitățile, pot fi
structurate în categorii bine determinate și definite. Oamenii caută medii și vocații care să le permită să-și
pună în aplicare deprinderile, aptitudinile, valorile, în care să rezolve probleme și să joace roluri agreabile,
precum și să le evite pe cele dezagreabile. Iar comportamentul unei persoane poate fi explicat prin
interațiunea personalității sale cu mediul.
Elevii au fost interesați de activitatea propusă de noi și de tema aleasă. S-au implicat în această
activitate. Au colaborat între ei pentru realizarea sarcinilor propuse de noi. În același timp, atmosfera a fost
extrem de relaxată, am discutat cu ei, i-am direcționat când a fost nevoie, am fost permanent printre ei. De
asemenea, am avut suportul doamnei psiholog care, atunci când a fost nevoie, i-a mai temperat puțin,
discutând cu ei.
Pentru mine, chiar dacă am fost cadru didactic în acel liceu cu câțiva ani în urmă, această activitate,
această întoarcere în timp, m-au emoționat. Experiența acumulată la catedră cu elevii de liceu mi-a folosit, i-
am abordat cu calm, cu înțelegere, am colaborat foarte bine cu ei. Experiența acumulată din practica și
cursurile de la facultatea de psihologie mi-au fost, de asemenea, de folos.
Mi-a făcut plăcere să fac practica în acest liceu, să interacționez din nou cu elevii, am învăţat lucruri
noi, dar, nu ştiu, totuşi, dacă mi-ar plăcea să lucrez ca psiholog într-o şcoală, având deja o experiență de
acest gen. Cauza nu ține de elevi, ci de sistemul educațional. Sunt de părere că, în domeniul şcolar, să îţi faci
doar munca de consiliere psihologică nu este de ajuns dacă nu te implici şi în domeniul social, legat de
mediile familiare şi sociale în care trăiesc elevii, exceptând şcoala. În unele cazuri, şi sunt destule, să
consiliezi elevul în şcoală nu este de ajuns. Problemele cele mai mari şi multe vin de la casele lor. Unele
cazuri necesită asistenţă socială, susţinere din partea organizaţiilor de stat sau ONG-urilor. Să fii psiholog
şcolar, consider eu, presupune implicare la mai multe niveluri. Trebuie să fii pregătit să îţi asumi aceste
responsabilităţi, să înfrunţi chiar probleme legate de birocraţie în demersul tău de a ajuta un elev.
Totuși, mi-ar plăcea să lucrez cu adolescenții, să-i consiliez, să-i ajut, dar în alt cadru. Consider că
mai am nevoie să dobândesc mai multe cunoştinţe şi experienţă în domeniile psihologic şi sociologic, să
desfăşor activităţi cât mai variate în cât mai diverse organizaţii şi instituţii, înainte de a hotărî unde aş dori să
lucrez, ţinând cont de abilităţile şi aptitudinile personale.

S-ar putea să vă placă și