6.

ADULTUL
 Descrieți succint un comportament concret al unui adult într-un context determinat. Analizați și
explicați acel comportament, folosind una sau mai multe teorii referitoare la adult.
Comportamentul analizat: Dezvoltarea carierei profesionale la adultul tânăr (între 35– 45 ani).
Adultul nostru are o calificare înaltă şi cultură generală de un nivel superior, studii superioare, activitate
profesională înalt calificată, intelectuală; vârsta 35 ani, bărbat, căsătorit, cu doi copii.

Adultul tânăr, este substadiul cuprins între 35-45 ani, când se produc maturizări ale mecanismelor
stimulatoare şi reglatoare şi ale personalităţii și care prezintă următoarele caracteristici dominante şi
distinctive (Crețu, T., 2005): integrare şi adaptare profesională intensă, statut şi roluri familiale diversificate
şi consolidate, integrare socială încărcată de responsabilitate.
Din perspectiva teoriei etapelor de viață a lui Daniel Levinson adultul nostru se află în etapa de
liniștire (33 - 40 ani) sau de stabilizare, când își stabilește locul în societate, are realizări în familie, își
întemeiază o familie și dobândește stabilitatea în carieră. Există expectanțe ca adultul să gândească și să se
comporte ca un părinte și de aceea el se confruntă cu roluri și așteptări mult mai complexe. Este vârsta când
oamenii au deja o familie și copii. Levinson spune că viața începe la 40 de ani, dar și anxietatea se manifestă
tot la aceasta vârstă.
Adultul nostru de 35 ani și-a stabilizat poziția profesională, și-a dobândit stabilitatea în profesie și
continuă să se dezvolte profesional, se specializează în continuare în direcții conexe, complementare,
diverse, pentru a-și dezvolta competențele profesionale, în felul acesta putând acoperi o arie mai largă de
aplicabilitate a competențelor sale, consolidându-și astfel și mai mult poziția în cariera aleasă și la locul de
muncă.
Subidentitatea profesională a adultului tânăr este dominată de implicarea profesională puternică, de
adâncirea specializării şi manifestării creative. Această etapă reprezintă continuarea construcţiei psihice, este
caracterizată de capacitatea deplină de a iubi şi munci, reprezintă momentul culminant al integrării şi
adaptării profesionale şi sociale, când adultul își organizează efectiv munca şi prezintă o adaptare
interpersonală crescută.
Un aspect al teoriei lui Levinson îl reprezintă aplicabilitatea acesteia. În situația de față,
aplicabilitatea se remarcă la locul de muncă, când adultul nostru de 35 ani tinde să ocupe funcții de
conducere pentru a oferi siguranță copiilor și părinților lui. Astfel, în această etapă de viață structurile
motivaţionale sunt dominate de cele pentru profesie şi pentru viaţa familială.
Aptitudinile şi creativitatea se pot manifesta la niveluri înalte, explicate prin maturizarea capacităţilor
cognitive, și ca urmare a acumulărilor importante în ceea ce priveşte experienţa profesională şi experienţa de
viaţă, intensificarea motivaţiei de autorealizare, capitalizarea unor succese din stadiile anterioare, creşterea
rolului caracterului în structura generală a personalităţii.

1
 De asemenea, manifestarea capacităţilor intelectuale ale adultului este puternic influenţată de natura
profesiei, o muncă intelectuală contribuind la menţinerea şi chiar la sporirea capacităţilor sale cognitive.
Adultul și-a realizat deja unele proiecte de viaţă, se simte împlinit şi continuă să-și asume
responsabilităţi majore în plan profesional şi familial, ceea ce exprimă un grad înalt al funcţionării
caracterului. Imaginea de sine şi identitatea de sine parcurg un proces de dezvoltare şi consolidare.
Din perspectiva teoriei celor 9 etape ale dezvoltării egoului a lui Jane Loevinger, adultul nostru se
află în etapa a 8 a dezvoltării egoului, numită etapa de creștere a respectului pentru autonomia proprie și a
celorlalți. Adultul ajuns în aceasta etapă de dezvoltare, respectă individualitatea și unicitatea, prezintă o
mare toleranță față de diversitate și ambiguitate.
Personalitatea atinge maturitatea de manifestare demonstrând stăpânire de sine, echilibru afectiv,
independenţă, autonomie, obiectivitate în perceperea de sine şi a altora, deschidere spre viitor dar ponderată,
prudentă.
Prin urmare persoana rămâne în continuare orientată spre viitor şi spre prospectarea acestuia, dar
ținând cont de experienţa pe care o are şi fiind mai prudent pentru că a realizat deja ceva şi nu vrea să piardă
şi îşi evaluează mai bine forţele şi condiţiile de care dispune.
Conflictele personale și între alte persoane sunt expresii apreciate și inevitabile pentru natura
oamenilor și pentru viață în general, fiind astfel mai ușor de confruntat și rezolvat.