18.

PRINCIPALELE ETAPE ALE DEZVOLTARII PSIHOLOGIEI

ORGANIZATIONALE.Teorii clasice

Istoria aparitiei psihologiei organizationale dateaza de la inceputul secolului XX cand

s-a pus problema cresterii eficientei muncii in cadrul diverselor companii industriale si
occidentale.

Cercetarile au fost orientate pe trei aspecte fundamentale:

studierea individului in procesul muncii in acest caz avand

o perspectiva individuala;

studierea relatiilor reciproce dintre indivizii din grupul de munca din

perspectiva interpersonala;

studierea structurilor diverselor categorii de organizatii predominand o

perspectiva organizationala (sociologica).

Teoriile care stau la baza dezvoltarii domeniului de care ne ocupam se pot impartii in:

teorii clasice ale organizarii si conducerii

a) managementul stiintific si clasic,

b) teoria organizatiilor birocratice,

c) orientarea relatiilor umane.

teorii si orientari contemporane

a) teoria resurselor umane,

b) dezvoltarea organizationala,

c) teoriile contingentei.

TEORII CLASICE ALE ORGANIZARII SI CONDUCERII

I. Managementul stiintific si clasic

Principalul fondator al sau este Fr.W.Taylor (1856-1917) care a pus accentul pe

analizarea si rationalizarea organizatiilor complexe in vederea cresterii productiei
printr-o organizare optima.

TAYLOR in lucrarea sa Principiile managementului st 818j94i iintific (1991)

arata ca "scopul managementului este ca printr-un studiu sistematic al fiecarei
activitati sa descopere modelele cele mai eficiente de realizare a fiecarei sarcini de
munca de supraveghere si control, din domeniul conducerii. Aplicarea stratgiilor
sale va determina cresterea prosperitatii patronilor si muncitorilor.

Managementul stiintific se bazeaza pe patru principii fundamentale:

dezvoltarea stiintei care se refera la colectarea si sistematizarea tuturor

cunostiintelor despre diverse categorii de activitati. Acest proces se refera
la urmatoarele componente

o       studiul miscarii,

o       studiul timpului de executie,

o       celui mai eficient procedeu implicat in realizarea unei activitati.

selectarea stiintifica si dezvoltarea progresiva a muncitorilor se realizeaza in

vederea obtinerii de la acestia de performantele cele mai inalte.

Selectarea consta in descoperirea muncitorilor cu calitati fizice si intelectuale cerute

pentru o anumita activitate. Acesti muncitori vor fi apoi instruiti in asa fel incat sa fie
capabili in final sa-si imbunatateasca performantele.

apropierea dintre stiinta si muncitorul selectat stiintific se refera la oferirea

de stimulente muncitorilor selectionati, stimulente ce constau intr-un tratament
bun, amabil cu acordare de considerente si posibilitati de a-si exprima dorintele
in mod deschis.

principiul diviziunii muncii / "principiul cooperarii constante si stranse intre

conducere si oameni"; care se refera la o cooperare ideala intre muncitori si
conducere, fiecare realizandu-si activitatile specifice de conducere si productie.

Acest fapt duce in viziunea sa la excluderea aparitiei grevelor gratie democratizarii

relatiilor stabilite.

Avantaje si limite ale teoriilor managementului clasic

Avantaje

o au determinat cresterea eficientei economice prin organizarea superioara a

muncii si conducerii;
o au determinat o specializare accentuata a muncii datorita simplificarii si
reducerii numarului de operatii ce urmeaza o finalizare in cadrul unei activitati
(considerau ca repetarea continua a acelorasi operati determina eficienta).

Limite

o au neglijat aspectele legate de personalitatea umana in cadrul muncii tratata ca

un angrenaj impersonal al productiei confundat cu rolul unei masini/robot.
 o au redus rolul motivatiei individului doar la aspectele financiare creand
conceptul de om economic ale carui trebuinte erau doar de ordin material.
o au determinat dezumanizarea membrilor organizatiilor prin ignorarea aspectelor
sociale din cadrul acestora.

II. Teoria organizatiilor birocratice (MAX WEBER)

Se refera la caracteristicile structurilor de autoritate din cadrul diferitelor tipuri de

organizatii.

WEBER a descris trei tipuri de organizatii:

organizatia orientata pe lider este tipul de organizatie care se bazeaza pe calitatile

personale ale liderului, pe charisma  sa (a calitatilor deosebite ale conducatorului fata de
semenii sai). Selectia personalului important depinde de atasamentul fata de lider iar
conducerea se bazeaza in mod deosebit pe vointa leaderului si mai putin pe reguli si
reglementari. Exempu: anumite partide politice.

organizatia patriarhala se caracterizeaza printr-un sistem de autoritate acceptata datorita

traditiilor si obiceiurilor, care confera conducatorilor o pozitie privilegiata fata de cei condusi
bazata mai ales pe criterii de rang si rudenie. Exemplu: grupurile din etnia
rromilor sau obstile satesti.

organizatia birocratica este considerata un sistem rational legak reprezentativ

pentru societatea moderna.

Sistemul este considerat rational pentru ca se bazeaza pe folosirea unor mijloace

anume destinate atingerii unor obiective precise. Caracteristica legalitatii este
realizata prin folosirea unui sistem de reguli si proceduri specifice cu ajutorul carora
se realizeaza autoritatea in cadrul sistemului.

Functiile unei astfel de organizatii sunt ordonate intr-o ierarhie cu niveluri de

autoritate, gradate prin folosirea unor reguli si proceduri precise, iar informatia circula
sub forma scrisa. Autoritatea in cadrul sistemului este determinata de functia ocupata
de fiecare individ in parte. Dezvoltarea birocratiei se realizeaza prin cresterea
numarului de leaderi de profesie si al specialistilor experti.

WEBER a considerat ca birocratia este singura institutie impersonala, eficienta,

echitabila, capabila de sustinera autoritatii organizationale si administrative si
compatibila cu valorile moralei. Cu tot caracterul sau abstract si golit de psihologic,
teoria sa, a influentat pana azi practica organizationala in realizarea de performante
superioare.

III. Teoria relatiilor umane

A aprut ca replica data absolutizarilor teoriilor managementului stiintific si biroctatiei

prin mutarea accentului cercetarilor asupra factorului uman in stiinta conducerii
(1920-1930).
Principalii sai exponenti au fost psihologul GEORGE ELTON MAYO si
sociologul FRITL ROETHLISBERGER.

Mayo a subliniat importanta apartenentei muncitorului la grupul de munca, fapt care

determina in actiuni o solidaritate naturala cu colegii sai. In acest fel a fost inlocuit
conceptul de om economic cu cel de om social.

Managementul se refera in conceptia sa la conducerea unor oameni si nu a unor

roboti. Abordarea conducerii trebuie sa se faca din perspectiva relatiilor umane; in
acest fel se poate obtine armonia organizationala, sentimentul de satisfactie al
muncitorilor si eficienta sporita a muncii.

Roethlisberger a aratat ca raspunsurile muncitorilor la schimbarile din mediul fizic

de munca pot fi intelese numai prin interpretarea atitudinilor acestora, atitudini
determinate de semnificatia schimbarilor pentru ei. Aceasta semnifictie nu se
conformeaza in mod strict unui demers logic. Roethlisberger arata ca semnificatia
depinde de doua elemente fundamentale:

o depinde de contextul social in care s-a dezvoltat individul,

o depinde de tipul de satisfactii umane pe care le obtine din participarea sa
sociala alaturi de grupul de munca din care face parte si deci ale efectului
schimbarii asupra relatiilor interpersonale.

Concluzii asupra influentelor teoriilor relatiilor umane asupra dezvoltarii

managementului

Organizatia trebuie vazuta ca un sistem social, adica peste structurile formale de

organizare si suprapunere. Retelele sociale in care oamenii interactioneaza se
implica emotional, cauta sprijin si intelegere; de la colegii de munca doresc sa obtina
satisfactie in interactiunile sociale din cadrul procesului muncii.

Deci factorii umani au o importanta deosebita in cadrul organizatiilor.

Productivitatea muncii este influentata simtitor nu numai de ameliorarea factorilor

fizici de munca (ambientul locului de munca, pauze de odihna, scurtarea zilei de
lucru), ci si prin modificarea unor factori psihologici care tin de ameliorarea climatului
si a interactiunilor de la nivelul grupului.

Noutatea si interesul determinat de o situatie noua, pot conduce la inceput la situatii

pozitive.

Exemplu: acordarea de atentie sporite, calde, apropiate unui grup de muncitori

(tratarea lor ca parteneri si prieteni).

Mayo a demonstrat actiunea efectului hawthorne (dupa numele uzinelor in care si-

a efectuat cercetarea in 1924). Aceasta se refera la orice efect neintentionat
determinat de atentia data subiectelor intr-un experiment.
Cu ajutorul efectului hawthorne au fost explicate cauzele entru care schimbarile
introduse in management au determinat cresteri ale productivitatii pe termen scurt,
urmate de o revenire la situatia naturala.

Cand noutatea si interesul dispar, oamenii revin la vechile niveluri de

productivitate.

Calitatea climatului de conducere exprimata prin stilul de supraveghere si control

care ca rezultat restaurarea starii de satisfactie a angajatilor ce determina cresterrea
productiei acestira.