Gelozia ca experienţă spirituală

by Cristina | Oct 30, 2018 | 2 comments

Întâi să facem o diferenţiere între invidie şi gelozie. Invidia apare ca

reacţie la sentimentul că nouă ne lipseşte ceva ce altul are (o calitate,
un lucru fizic, o relaţie chiar). Gelozia apare când ceva ce deţinem deja,
posedăm deja, este ameninţat de o a treia personă. Într-un fel, invidia
este o situaţie ce apare între două persoane, gelozia implică trei
persoane. În plus, gelozia presupune şi o senzaţie de trădare însoţită de
furie, revoltă, răzbunare.
Pe scurt: invidia apare când vrem ceva ce nu avem, gelozia apare când
ne este frică să nu pierdem sau să ne fie luat ceva ce avem.
Am vrut să lămurim aspectul acesta pentru că de multe ori se întâmplă
să  spunem, când prietenii noştri primesc ceva ce ne dorim şi noi, de
exemplu, că suntem geloşi pe reuşita/ bucuria/ achiziţia lor. Asta nu e

gelozie, e invidie “îndulcită”, să nu părem noi prea “întunecaţi” 

Drept este că gelozia este de multe ori însoţită de invidie. Adică nu
numai că simţim gelozie când partenerul nostru găseşte atractivă o altă
persoană, ci suntem invidioşi pe acele calităţi pe care terţa persoană le
posedă iar noi (credem că) nu.
Gelozia – “monstrul cu ochii verzi”, cum o numea Shakespeare, implică
şi dorinţa de a ne agăţa de partener, de a păstra ceea ce avem şi
declanşează în noi resentimente faţă de terţa persoană, un soi de
rivalitate emoţională şi o frică de a nu fi înlocuit. Invidia, în schimb, nu
implică (în general! :-))  intenţii negative faţă de persoana ce posedă
deja ce tânjim şi noi să avem.
În ultima perioadă am lucrat cu persoane care aveau probleme în a
gestiona, înţelege sau dizolva această emoţie negativă, gelozia, şi de aici
nevoia de a scrie articolul de astăzi.
 
O flacără mică poate lumina o casă, un foc mistuitor o
distruge total
 
Cred că fiecare om a experimentat măcar o data în viaţă emoţia
geloziei. Este prezentă şi la copiii mici.
Într-o prietenie/căsnicie un strop de gelozie din partea partenerului 
“condimentează” puţin relaţia, arată că partenerul te iubeşte, îi pasă de
tine, nu vrea să te piardă, îi expune uşor partea vulnerabilă a
sufletului…
De aici până la a fi permanent sub urmărire, închis în casă, limitat în
orice acţiune, chestionat mereu asupra motivelor pentru care ai făcut o
anumită acţiune, acuzat de lucruri pe care poate nici nu le-ai gândit,
darămite să le mai şi faci, ameninţat sau lovit chiar,  este distanţă de la
Pământ la Soare.
Când relaţia devine abuzivă, toxică, o ameninţare la integritatea ta fizică
şi emoţională, datorită geloziei unuia dintre parteneri, este indicat să
încheiaţi acea relaţie şi să cereţi chiar ajutor de la instituţiile specializate
dacă întâmpinaţi probleme, fiindcă există şi o patologie a geloziei cu
care nu este deloc uşor să negociezi (şi cu asta nu vă pot eu ajuta,
pentru că nu este domeniul meu de expertiză).  Avem dreptul la graniţe
sănătoase şi la liberul arbitru oferit fiecărui om de către Divinitate.
Am întâlnit persoane care considerau că este parte din karma lor să
rămână într-o relaţie abuzivă, un fel de “ispăşire a păcatelor”. Repet,
fiecare are dreptul să aleagă ce face cu viaţa lui şi, da, o astfel de
experienţă este o lecţie clară de învăţare. Dar:
 
Învăţăm prin suferinţă sau prin conştientizare
(în funcţie de nivelul de conştiinţă la care am ajuns)
 
Din experienţa personală, lucrând cu clienţii mei, am observat că o
anumită perioadă de timp, la începutul relaţiei abuzive, nici măcar nu te
gândeşti că eşti abuzat, că ţi se încalcă graniţele, nu îţi spui nicicum că ai
vrea să ieşi din acea relaţie. Acesta e perioada de ”ispăşire a karmei”,
când suferi direct, când eşti parte organică din dramă, doar trăieşti
abuzul.
Când începi să te distanţezi, să te ridici deasupra şi să vezi clar că relaţia
nu este funcţională şi că tu, fizic, emotional şi sufleteşte, ieşi foarte
“boţit” din interacţiunea cu partenerul, atunci începe altă etapă:
conştientizarea, evaluarea relaţiei, auto-evaluarea. Atunci faci apel la
Sinele Înalt, la ghizi, la consilieri, te întrebi dacă asta îţi doreşti să
experimentezi în continuare, care este contribuţia ta la situaţia de faţă,
şi alegi conştient să continui sau să ieşi din relaţie.
Te asigur că dacă ai intrat în etapa a doua poţi face conştientizările, poţi
lucra cu tine, dizolva emoţii care categoric au constituit magnetul
pentru manifestarea unei astfel de relaţii abuzive în viaţa ta, şi pe urmă,
fiind singur/ă,  în afara relaţiei, după o eventuală separare!
 
Orice emoţie negativă e un dar. Gelozia nu face excepţie
 
Gelozia este un mare semnal de alarmă, indiferent dacă tu eşti gelosul
sau dacă eşti cel ”gelozit” ;-)! Vom discuta, pe rând, despre ambele
poziţii.
 
1.Când partenera/partenerul e gelos
 
Dacă ai intrat într-o astfel de relaţie, cu siguranţă nu e ceva întâmplător.
Un partener gelos te forţează, în primul rând, să te cunoşti pe tine, să îţi
selectezi valorile , să îţi verifici principiile de viaţă după care te ghidezi.
În majoritatea cazurilor alegi să rămâi într-o relaţie cu un partener gelos
pentru că îţi este frică de singurătate şi nu ai o siguranţă de sine sau
o stimă de sine prea mare, deci nu crezi că vei găsi pe cineva măcar la
fel de bun ca partenerul pe care îl ai acum. Să preferi să rămâi într-o
relaţie toxică decât să fii singur spune foarte multe despre tine, mai
ales despre cât de mult te preţuieşti , te valorizezi sau te iubeşti.
Doar după ce hotărăşti ferm să te respecţi şi să te cinsteşti pe tine, poţi
atrage un partener care să te respecte şi cinstească. Lipsa ta de iubire
de sine, devalorizarea, neîncrederea în calităţile tale, toate vor atrage
parteneri care să aibă de învăţat lecţii similare. Doar vă veţi oglindi unul
pe celălalt până înţelegeţi lecţiile de învăţat de acolo. Proiecţiile sunt
reciproce, de obicei.
Universul nu greşeşte niciodată. Nu este un “ghinion”, o “pacoste”, o
“întâmplare nefericită” faptul că aţi atras un partener gelos. Universul
doar vă ajută să vă vedeţi mai bine slăbiciunile, aspectele la care mai
aveţi de lucrat pentru a putea deveni aliniaţi cu Sinele Înalt.
Principala intenţie pe care o avem ca fiinţe umane când venim la
întrupare este să descoperim divinitatea din noi, să înţelegem cine
suntem, să ne “şlefuim” astfel încât să devenim expresii autentice ale
Sinelui nostru iar relaţiile sunt principala modalitate prin care învăţăm
despre noi, aici, pe Pământ.
Fiecare relaţie pe care o avem este ca o oglindă care măreşte – te obligă
să vezi toate defectele, tot ce nu-ţi place la tine, tot ce ai dori să nu vadă
nimeni. Nici măcar tu.
Aşadar, uită-te în interiorul tău întâi, înainte să blamezi persoana care
te tratează rău, care nu te respectă sau te abuzează. Oricum, dacă te
enervezi, dacă te ofensezi că celălalt s-a comportat necorespunzător,
dacă ţipi, acuzi la rândul tău sau intri în defensivă, nu faci decât să
declanşezi un război între voi, căci doar vei turna gaz pe foc cu
atitudinea ta.
E posibil ca telepatic noi să transmitem mesaje despre cum vrem să fim
trataţi. Ceilalţi ne tratează rău pentru că, initial, la nivel energetic, le
permitem să o facă.
Un alt aspect la care ne putem gândi este acesta: dacă acuzatorul,
gelosul, nu este în stare să vadă măreţia din el, nu are cum să o vadă pe
a celuilalt, şi atunci , din frustrare, nevrednicie, frică, atacă.  Acesta este
cazul partenerilor cu un nivel de conştiinţă sau  o vibraţie a sufletului pe
nivele diferite.
De aproape doi ani de zile văd din ce în ce mai multe cazuri, în Cronica
Akashă, fiindca lucrurile se accelerează : unul dintre parteneri
evoluează, îşi înalţă vibraţia, celălalt rămâne la nivelul initial şi atunci
comunicarea, interacţiunea umană, afectivitatea, sexualitatea, toate
sunt scurt-circuitate şi relaţia tinde să se destrame. Ca reacţie de
apărare, la partenerul care a rămas pe loc, apare şi gelozia. Umbra
sa este proiectată asupa celuilalt. Se agaţa, încearcă să controleze, să
menţină un anume status-quo.
Avem mereu însă liber arbitru şi capacitatea de a alege sa rămânem în
acea relaţie sau nu.
 
2.Când tu eşti cel gelos/geloasă
 
Gelozia este o agresiune. Îţi impui asupra celuilalt liberul tău arbitru,
pretenţiile tale, dorinţa ta animalică de a poseda. Reflectă o lipsă de
iubire adevărată pentru partener. Când iubeşti pe cineva îi oferi, în
primul rând, libertatea, vrei să fie bucuros, fericit, vrei să evolueze
alături de tine, nu să îl ţii mic şi legat de piciorul tău ca pe un căţeluş.
Asta nu înseamnă să îti acoperi ochii, să te prefaci că nu vezi ce face
celălalt sau să accepţi să fii “dus de nas”. Dacă chiar ai îndoieli asupra
intenţiilor partenerului, alege să discuţi direct, deschis, cu cărţile pe
masă, dar fii pregătit pentru ambele variante de răspuns din partea
acestuia. Onorează-i liberul arbitru şi decide apoi dacă doreşti să
continui relaţia sau nu.
Crizele de gelozie îţi scot la suprafaţă nemulţumirile, fricile, nesiguranţa,
îndoiala, lipsa stimei de sine… Dacă nivelul tău de conştiinţă este mic,
vei reacţiona violent, din rana pe care o simţi în tine. Dacă nivelul de
conştiinţă e mai înalt, vei alege să răspunzi conştient, după o analiză
obiectivă a faptelor.
Este util să te întrebi: “ce parte din mine se simte ameninţată, de
reacţionez aşa ?”, “ce mesaj doreşte să îmi transmită sinele meu?”
Nu te condamna pentru ce simţi. Intenţia nu este să împiedici să se
manifeste reacţia de gelozie, să înveţi să te stăpâneşti sau să îţi înăbuşi
sentimentele doar pentru a fi perceput ca fiind civilizat si matur.
Intenţia e să afli ce anume hrăneşte sentimentul de gelozie. Ce rană
este activată în tine când te gândeşti că partenerul ar putea avea pe
altcineva, te-ar putea părăsi pentru altcineva, etc…?
Ca să acoperim o anumită rană, purtăm o mască, astfel ne protejăm.
Poate aţi auzit de Lise Bourbeau (Cele 5 rani care ne impiedica sa fim
noi insine si  Vindecarea celor 5 răni),  cea care vorbeşte de cele 5 răni
fundamentale pe care le putem avea: rana de abandon, de respingere,
de umilire, de nedreptate sau de trădare. Aproape toate pot fi
responsabile pentru reacţia de gelozie. E nevoie de timp, de
disponibilitate şi multă responsabilitate pentru a merge înlăuntrul tău
să afli ce anume te face să reacţionezi aşa. Ce anume doare atât de tare
încât declanşează inconştient şi automat emoţia puternică a geloziei?
Cu cât îţi va fi mai frică să nu fii înşelat, să nu fii părăsit sau manipulat,
cu atât aceste lucruri tind să se întâmple. Tu le dai forţă şi putere prin
focusul tău, fricile tale le alimentează. Există conceptul de “profeţie auto
împlinită” tradus  în termeni populari prin zicala “De ce ţi-e frică, de aia
nu scapi”. Trăim într-o realitate vibraţională: frica ta are o
anume frecvenţă de vibraţie, neîncrederea în sine- la fel, vei atrage
mereu în câmpul tău persoane care să îţi reflecte aceste emoţii adânc
îngropate în sufletul tău.
De multe ori geloşii se tem să nu mai păţească “ca data trecută”, când
au fost înşelaţi de către partener, trădaţi, manipulaţi, înjosiţi,
discreditaţi sau făcuţi de râs în faţa prietenilor … Aici gelozia ia forma de
prevenţie, după principiul “dacă te-ai fript cu ciorba, sufli şi în iaurt”. În
loc să pierzi atâta energie să previi, să te aperi, să controlezi totul, mai
bine verifică dacă ai învăţat ceva din lecţia trecută. De câte ori avem de
învăţat ceva despre noi sau avem de curăţat o emoţie, de vindecat o
anumită rană, de trecut printr- o tema de viata, Universul ne va furniza
contextul potrivit pentru a realiza acest lucru.
Dacă am învăţat ce era de învăţat, dacă am vindecat ce era de vindecat,
lecţia nu se mai repetă!! Trecem la altele! Nu are rost să te temi că vei
trece prin aceleaşi traume atâta timp cât ai lucrat cu tine să înţelegi şi
să înveţi lecţia.
Încrederea în celălălalt îi potenţează calităţile! În schimb, suspiciunea,
gelozia, neîncrederea ta îl fac să decadă, să îşi piardă din propria
strălucire. Cum ar fi să te duci la birou şi şeful să nu aibă încredere
deloc în tine? Dar cum te-ai simţi într-un serviciu în care şeful are
deplină încredere în tine, nu face micro-management cu tine, nu-ţi
supraveghează fiecare mişcare, nu e suspicios, nu te critică…? Cam asta
e diferenţa de stare şi pentru partenerul tău, pe care eşti gelos.
B.C. Forbes spunea că “gelozia este un cancer mental”. Analizează-
ţi modul în care gândeşti, credinţele, fricile, modul în care îţi foloseşti
imaginaţia, ai curaj să priveşti înlăuntrul tău. Vindecă-ţi întâi rănile şi
apoi vei vedea o schimbare în toţi cei care te înconjoară, nu doar în
partenerul tău de viaţă. Cu toţii veţi avea o viaţă mai frumoasă, mai ales
tu, căci “Omul gelos este o pacoste pentru ceilalţi dar un chin
pentru el însuşi”  (William Penn)
 
credit imagine: Drawings with deep meaning
 
Ca de obicei , te invit sa-mi spui parearea ta despre acest articol. Ti-e de
folos? Ti-a placut?
Ce teme te-ar mai putea ajuta in calatoria ta?
Te rog să îmi scrii pe adresa: cristina(at)quantumcoaching.ro sau sa îmi
lași comentariul tău în spațiul de mai jos, destinat dialogului.
 
Despre autor : Cristina Tomescu este consilier spiritual si life coach
certificat în Legea Atractiei și NLP Master Coach. Este administratorul
paginii www.QuantumCoaching.ro iar misiunea ei este să ajute oamenii
obosiți de luptă și lipsuri  să iasă din morișca vieții și din mentalitatea
de victimă astfel încât să își poată aminti adevărata lor esență, 
asumându-și cu  responsabilitate  uriașul lor potențial creator.
© Copyright Cristina Tomescu 2018
Aveti permisiunea de a prezenta informatia pe oricare alte site-uri sau
alte mijloace media dar numai daca se mentioneaza numele autorului
si adresa paginii originare in care a aparut
articolul: https://www.quantumcoaching.ro