Pașcu Alexandru

Sopcă Ștefania
1209A
Identitatea umană sub influența religiei

Religia ne definește pe cei mai mulți dintre noi si consider că poate fi o parte
centrală a identității unei persoane. Aceasta este reprezentată
de credința în supranatural, sacru sau divin, de codul moral, practicile, valorile și
instituțiile asociate cu această credință. În cursul dezvoltării sale ea a căpatat diferite
forme în diverse culturi sau persoane, însa scopul central al acesteia se regăsește chiar
în etimologia cuvântului. Cuvântul religie provine de la un cuvânt latin care înseamnă : a
lega , a reconecta, a reface legătura cu Dumnezeu. Putem spune că religia reprezintă
încercarea omenirii conștientă sau mai puțin conștientă de a trăi în comuniune, de a
avea un răspuns la anumite întrebari care din punct de vedere științific nu pot fi
explicate, ba chiar mai mult de atât, de a înțelege care este scopul existentei lor și de a
conștientiza că la finalul vieții, sufletul omenesc va dăinui sub alte forme (un exemplu
reprezentativ este dat de creștinism unde după moarte sufletul poate ajunge fie în rai
sau iad, pe de altă parte exista și alte religii în care se consideră că sufletul ar fi efemer
cum ar fi budismul unde daca mori te vei reîncarna).

A aparține unei religii înseamnă adesea mai mult decât a împărtăși credințele și
a participa la ritualurile sale; înseamnă, de asemenea, a face parte dintr-o comunitate
și, uneori, o cultură. La evrei, în Tora (biblia evreilor), există 613 porunci. Ele implică
totul, de la modul în care tratezi alți oameni, până la sărbătorile evreiești : Sabatul, care
este în fiecare săptămână și care trebuie sărbătorit prin rugaciune . Atunci când orele
sfinte ale Sabatului se apropie, este bine ca membrii familiei sau grupe de credincioşi
să se strângă înainte de apusul soarelui, vineri seara, pentru a cânta, a se ruga şi a citi
Cuvântul lui Dumnezeu, invitându-L astfel pe Duhul lui Hristos ca pe un musafir bine-
venit. Tot la fel, ei trebuie să marcheze încheierea Sabatului, unindu-se în rugăciune
spre sfârşitul Sabatului, sâmbătă seara, invocând prezenţa lui Dumnezeu şi călăuzirea
Lui în decursul întregii săptămâni ce urmează. De asemenea, în Tora, bucătăria evreilor
înglobeaza tradiții culinare din vremuri biblice. În plus, se supune unui set de legi unic,
inspirat de religie, care spune că ceea ce mănânci trebuie să fie kosher.  Kashruth
(Kasrut, kosher sau cușer) este un set de legi privind alimentația, inspirate de religia
mozaică. Cei care trăiesc urmând aceste legi (fiindcă nu toți evreii mănâncă kosher) nu
se ating de carnea provenind de la anumite animale (porc, iepure, păsări de pradă), ci
doar de la animale care au copită despicata și rumegă (vită, capră, oaie, căprioară).
Este permis consumul de pui, gâscă, rață și curcan. Peștii cu solzi și aripioare sunt
admiși, dar nu și rechinul sau fructele de mare cu cochilie (homari, creveți, scoici).
Pentru a fi kosher, carnea trebuie complet scursă de sânge. Carnea și lactatele nu pot fi
consumate împreună, ci la un interval de cel puțin 6 ore.  Cu siguranță prin exemplul
prezentat mai sus, majoritatea învatăturilor religioase sunt sub forma unui ghid care te
Pașcu Alexandru
Sopcă Ștefania
1209A
învață cum să trăiești respectând cultura, comunitatea din care provii. Marile forțe
religioase civilizatoare din trecut, budismul, iudaismul, creștinismul și altele, au pus
accentul pe diferențierea binelui de rău și a valorilor etice superioare. În funcție de locul
în care locuiești, religia te poate face, de asemenea, să te simți mai bine cu tine,
făcându-te să te simți parte a culturii din care faci parte. O persoană care este
religioasă are o mai mare stimă de sine și o ajustare psihologică mai bună decât
oamenii care nu sunt, potrivit unui studiu din ianuarie 2012. Dar acest beneficiu religios
este valabil doar pentru persoanele care trăiesc în țări în care religia este răspândită și
importantă. Concluziile, raportate în revista Psychological Science, sugerează că o
persoană religioasă ar avea un spor de fericire în Turcia devotată, dar nu vede beneficii
în Suedia seculară.

         În concluzie, religia are un impact mare asupra identității umane însă în fiecare
țară, religie, cultură sau comunitate lucrurile diferă extraordinar de mult, de aceea mulți
oameni se află în conflict din cauza religiei (un exemplu poate fi Istraelul de astăzi unde
evreii și musulmanii împart țară în două deoarece credințele lor sunt complet diferite
intrând de multe ori în contradicție).