SUPRACONDUCTIBILITATEA ELECTRICĂ

Angela NEAGA, Alexandru JALBĂ

Universitatea Tehnica a Moldovei

Rezumat: Supraconductibilitatea este un fenomen în care rezistenţa electrică a unui material conductor
devine zero, curentul electric în supraconductori nu este produs prin mişcarea unori electroni simpli ca
în cazul normal, ci mişcarea unori perechi de electroni, numiţi perechi Cooper.Unul dintre efectele
complimentare a fenomenului de supraconductibilitate este efectul Josephson care constă în trecerea
perechilor Cooper printr-un izolator subţire dintr-un supraconductor în altul. Acest fenomen are un
potenţial foarte mare şi este deja folosit la trenurile Maglev care levitează datorită cîmpului magnetic
puternic creat de supraconductor. În energetică tot mai mult se folosesc generatoarele electrice cu fire
supraconductoare care sunt de zeci de ori mai eficiente decît cele prezente. Supraconductibilitatea este
deasemenea foslosita în militărie la crearea unor motoare mai uşoare şi mai puternice decît celelalte,
mai mult ca atît sunt create tehnologii pe baza acestui fenomen pentru distrugerea echipamentului
electronic al inamicului.

Cuvinte cheie: supraconductor, perechi Cooper, efect Josephson, Maglev

1. Introducere
Supraconductibilitatea este un fenomen în care rezistenţa electrică a unui material conductor devine zero,
dacă temperatura sa este mai mică decât o anumită valoare specifică materialului, numită
temperatură critică.Fenomenul a fost observat pentru prima dată de către Heike Kamerlingh Onnes în 1911.
Studiind dependenţa de temperatură a mercurului, el a observat că sub o anumită temperatură, apropiată de
temperatura heliului lichid (4,2 K), rezistivitatea scade brusc către zero. Ulterior s-a putut determina o
temperatură critică pentru diferite elemente chimice simple şi compuse. Experimental supraconductibilitatea
poate fi observată, dacă: 1) Conductorul se conectează într-un circuit electric, temperatura i se micşorează
pînă la valoarea critică, în rezultat diferenţa de potenţial la capetele lui se micşorează pîna la zero. 2) Un inel
confecţionat din substanţă ce poate fi supraconductor se plasează în cîmp magnetic cu inducţia
perpendiculară pe planul inelului, micşorînd temperatura pînă la temperatura critică, se deconectează cîmpul
magnetic. În rezultat, în inel se induce un current care circulă prin inel un timp nelimitat(ani). Dacă un
conductor este răcit pînă la temperaturea critică, fiind totodată situat în cîmp magnetic, atunci în momentul
trecerii in stare de supraconductibilitate cîmpul este expulzat din conductor. Se poate afirma că un
supraconductor are permiabilitatea magnetică egală cu zero. S-a observat de asemenea că, dacă se aplică unui
supraconductor un câmp magnetic, fenomenul de supraconductibilitate dispare la o anumită intensitate a
câmpului, numită intensitate (de câmp) critică. Aceasta depinde de asemenea de materialul
supraconductorului şi de temperatură. Dacă densitatea curentului prin supraconductor, depăşeşte o anumită
valoare critcă, supraconductibiltatea dispare

487

 
 Matterial Tip Tc(k)

Ziinc metal 0.88

Alum
miniu metal 1.19

Merrcur metal 4.2

YBa2Cu
C 3O7 Ceramică 92

(H
Hg0.8Ti0.2)Baa2Ca2Cu3O8.33 Ceramică 138

2. Explicarrea fenomenului de suprraconductib

bilitate

Supraconduuctibilitatea este
e un fenom men cuantic,, ce se maniffestă la nivel macroscopic. Fie in conductori
în stare de supraconducctibilitate înntre electroniii liberi, apaare o forţă de d atracţie, cce predominăă asupra
respingerii electrostaticce. În rezultat, electroniii de conduccţie se cupleează, apar aaşa numitelee cupluri
Cooper, Eleectronii ce foormează un cuplu au spiinii (momentte proprii alee impulsuluii) autiparalelli, spinul
cuplului fiiind egal cu zero. Astfeel de particuule posedă capacitatea
c de a ocupa nivelele en nergetice
inferioare, din f scoşi. Appare o mişcaare coordonată a cuplurrilor, ceea cee şi este
d care estee dificil să fie
curentul eleectric în suprraconductor. Atunci cândd se aplică o diferenţă dee potenţial, eelectronii peereche se
vor deplasaa prin soliduul supracondductor, toţi cu aceeaşi viiteză şi fără rezistenţă. Apariţia forrţelor de
atracţie dinttre electroni se explică prrin polarizarrea reţelei criistaline a connductorului ssub acţiunea mişcării
electronilorrde conducţiee. Din punctt de vedere cuantic atraacţia dintre electroni
e apaare ca un rezultat al
schimbului de fotoni înntre electronni: electronuul în mişcaree excită reţeeaua, apare un fonon, care c este
absorbit de alt electron. Acest schim mb de fononni provoacă atracţia caree, la temperaature joase, este e mai
puternică decît respingeerea electrosstatică. Electtronii ce fac acest schim mb de fononi formează un u cuplu,
deşi se pot afla
a la distannţe mari unull de altul.

3. Efecte complemen
c ntare(efectuul Josephsoon)
Efectul Jossephson estee un efect fizic
f care se manifestă prin
p apariţiaa unui curennt electric, prin
p efectull
tunel, înre doi supracoonductori seeparaţi.

Curentul electric în suupraconducttori nu estee produs prin mişcarea unori electrroni simpli ca în cazull
normal, ci mişcarea unnori perechhi de electrooni, numiţi perechi
p Coooper.Când ccei doi supraaconductorii
sunt separaţi printr-unn strat din material izzolant sau matal
m nesuppraconductoor de câţvaa nanometrii
grosime, perechile
p Coooper pot trraversa barriera prin effect tunel, un
u efect carracteristic al a mecaniciii
cuantice.Chiar dacă perechile Coooper nu poot exista întrr-un izolatoor sau un meetal nesupraaconductor,,
când stratuul ce separă cei doi suprraconductorri este suficcient de subţţire, ei îl poot traversa.
Ecuaţiile de
d bază [3] care
c descriuu dinamica efectului
e Josephson sunnt:

488

 
unde şi sunnt tensiunea şi curentul unei
u joncţiun ni Josephson,, este diferennţa de fază dintre
funcţiile de undă ale cellori doi supraaconductori ce c formează joncţiunea,
j ş
şi este o cconstantă, cuurentul
mental importtant al dispozzitivului, care poate
critic al jonccţiunii. Cureentul critic esste un parameetru experim
varia atât cuu temperaturaa cât şi cu cââmpul magneetic aplicat. Constanta
C fizzică, este o cuantă de flux
f
magnetic, iaar inversul eii este constannta lui Josephson.Se pot distinge douuă tipuri de effecte Josephsson, efectul
Josephson înî curent conntinu (în englleză D.C. Jossephson effecct) şi efectul Josephson îîn curent alteernativ (în
engleză A.C C. Josephsonn effect).

4. Aplicaţiiile fenomenu ului de suprraconductibiilitate

1) Levitaţiaa magnetica este o apliccaţie in caree supracondu uctorii se comportă extreem de bine. Vehicule
de transportt, precum treenurile, pot fi făcute să “pplutească” pee magneţi suupraconductoori puternici, eliminînd
aproape total frecarea dintre
d tren şii şinele sale. Electromag gnetii convennţionali ar riisipi o maree parte din
energia elecctrică sub foormă de calddură, şi ar treebui sa fie din
d punct de vedere al diimensiunilorr mult mai
mari decît magneţii
m suppraconductorri. Un progrres foarte im mportant în utilizarea
u commercială a teehnologiei
Maglev (Magnetic Levitation=
L levitaţie magnetică) s-a produs in 19990 cînd a cîşttigat statutul de proiect
finanţat naţţional în Japponia. Minissterul Transportului a auttorizat consttruirea Linieei de Testarre Maglev
yamanashi, care s-a desschis pe 3 apprilie 1997. în î decembriee 2003, vehiiculul de testtare MLX01 1 a atins o
viteză increedibilă de 581 km/h.Deşii tehnologia şi-a dovedit acum funcţionalitatea, uuzul pe scară mai largă
al vehiculellor Maglev a fost constrrîns de îngrijjorări politicce şi ecologicce (cîmpurile magnetice puternice
pot crea haazarduri biollogice). Prim mul tren Maaglev din lum me care a fost
f adoptat în serviciul public, in
Birmingham m, Marea Brritanie, a fosst închis in 1997 dupa ce c a operat timp
t de 11 ani. Un mag gelv Sino-
German opperează la momentul
m de faţă pe o distanţă
d de 30 km la Aeroportul
A Innternaţional Pudong
P în
Shanghai, China.
C

2) Generatooarele electrrice cu firee supraconduuctoare suntt cu mult mai m eficientte decît gen neratoarele
tradiţionale înfăşurate cu sîrma din cupru. De faapt, eficienţaa lor este de pestep 99% şii dimensiunile lor sunt
cam jumătaate din cele ale generatooarelor convvenţionale. AcesteA calităăţi le fac foaarte profitab
bile pentru
utilităţile ennergetice. Geeneral Electriic a estimat ca
c piaţa poteenţială pentruu generatoaree supracondu uctoare pe
plan global în următorii 10 ani la aprroximativ 200-30 miliardee de dolari. AlteA proiecte energetice comerciale
c
aflate în luucru care foolosesc tehnnologia supraaconductoaree includ deppozitarea ennergiei pentrru a mări
stabilitatea energetică. American
A Suuperconductoor Corporatio on a primit o comandă dde la Aliiant Energy in
martie 20000 de a instalaa un Sistem Magnetic
M dee Depozitare a Energiei (D-SMES) înn Wisconsin. Doar una
dintre acestte 6 unitati D-SMES
D aree capacitateaa de a conserrva peste 3 milioane
m de W, care pot fi folosiţi
oricînd estee nevoie de a stabiliza voltajul în liniii în cazul uneei perturbări în sistemul naţional de alimentare
a
cu energie.

489

 
 The General Atomics/Intermagnetics General superconducting
Fault Current Controller, employing HTS superconductors.
Grupul elveţian ABB a anunţat recent dezvoltarea unui limitator de curent anti-eroare de 6.4 Mega Volti
Amper- cel mai puternic din lume. Statele Unite şi Japonia au planuri de a înlocui cablurile de energie
electrica subterane cu cabluri supraconductoare BSCC) răcite cu azot lichid. Prin această măsură, mai mult
curent poate fi direcţionat prin tunelurile de cabluri existente. Într-o încercare, 113 kilograme de fire
supraconductoare au înlocuit 8164 kilograme de fire de cupru, făcînd sistemul asfel mai eficient cu 6900%.

3) Supraconductorii şi-au găsit aplicaâii şi în domeniul militar. SQUIDuri HTSC sunt folosite de marina
Statelor Unite în detectarea minelor şi submarinelor. Totodată, motoare semnificativ mai mici sunt
construite pentru nave ale marinei utilizînd benzi şi fire supraconductoare. In iulie 2001, American
Superconductor a dezvăluit un motor de 5000 de cai putere construit cu fire supraconductoare (imaginea
de mai jos) şi se aşteaptă să livreze un motor şi mai mare de navă de 36.5 MW HTS marinei americane
pînă în septembrie 2006. Alte aplicaţii militare sunt în curs de dezvoltare, cum ar fi cabluri pentru
demagnetizarea vaselor de război sau antene de detecţie mai mici pentru submarine.

Cea mai puternică aplicaţie militară poate veni cu lansarea E-bombelor . Aceste dispozitive folosesc
cîmpuri magnetice foarte puternice derivate din supraconductori pentru a crea un puls magnetic rapid de
intensitate mare (EMP) pentru a distruge echipamentul electronic al inamicului. Un astfel de dispozitiv a
fost folosit pentru prima oară în 2003 cînd forţele americane au atacat o staţie de transmisii din Irak.

490