Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare

FIZICA
Programă pentru examenul național de bacalaureat

Chișinău, 2021
 Aprobată la ședința Comisiei Naționale de Examene,
Proces verbal nr.______ din ____________________,

Ordinul nr.______din __________________

Programa de examen la FIZICĂ a fost discutată și avizată în cadrul catedrelor/departamentelor de

profil ale instituțiilor de învățământ superior (se va scrie concret universitatea), a comisiilor metodice
din cadrul OLSDÎ și de experți în domeniul respectiv.

Structura programei

Programa conține:
1. Preliminarii.
2. Competențe specifice ale disciplinei, evaluate în cadrul examenului național de bacalaureat.
3. Unități de competență, unități de conținut, rezultate ale învățării, evaluate în cadrul
examenului național de bacalaureat.
4. Exemple de itemi.
5. Exemplu de test. Exemplu de barem de corectare (baremul de corectare corespunde
exemplului de test propus)

1. Preliminarii

Programa pentru examenul național de bacalaureat la FIZICĂ este elaborată în baza Cadrului
de referință a Curriculumului Național, aprobat prin ordinul MECC nr. 432/2017, a Curriculumului
Național la FIZICĂ pentru clasele a X-a – XII-a și a Ghidului de implementare la FIZICĂ, aprobate
prin ordinul MECC nr.906/2019, precum și în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire
la examenul național de bacalaureat, aprobat prin ordinul nr.47/2018. Programa reprezintă un
document reglator și normativ având ca obiectiv major asigurarea desfășurării corecte și eficiente a
examenului.
Programa este destinată autorilor de teste, profesorilor, elevilor, managerilor unităților de
învățământ, părinților etc.
În cadrul examenului național de bacalaureat, FIZICA are statut de disciplină la solicitare.
Pentru realizarea testului de examen se alocă 180 minute.

2. Competențe specifice ale disciplinei, evaluate în cadrul examenului național de

bacalaureat.
1. să identifice, să descrie și să explice fenomene fizice și aplicațiile acestora;
2. să analizeze și să interpreteze date și informații în scopul formulării de concluzii;
3. să aplice cunoștințele și capacitățile obținute la rezolvarea problemelor/situațiilor-problemă.

3. Unități de competență, unități de conținut, rezultate ale învățării, evaluate în

cadrul examenului de bacalaureat (care vor fi plasate pe domenii, păstrând ordinea din
curriculum și menționând clasa).
Notă. Unitățile de competență, unitățile de conținut, obiectivele de evaluare notate cu * se referă
doar la profilul REAL.

1
Unități de competență Unități de conținut Rezultate ale învățării

Domeniul Mecanica
Cinematica
Descrierea mișcării corpurilor folosind Conceptele de bază ale Identifică particularitățile mișcării rectilinii
modelele și conceptele: punct material, cinematicii. Mărimi uniforme, ale mișcării rectilinii uniform
mobil, solid rigid, corp de referință, vectoriale. *Operații cu variate și ale mișcării circulare uniforme;
sistem de coordonate, sistem de referință, vectori
traiectorie, deplasare, distanță parcursă, Descrie mișcarea corpurilor, folosind
coordonată, viteză, viteză medie, Mișcarea rectilinie modelele și conceptele: punct material,
accelerație, perioadă, frecvență, viteză uniformă. Viteza. Legea mobil, solid, rigid, corp de referință, sistem
unghiulară, accelerație centripetă. mișcării rectilinii de coordonate, sistem de referință,
uniforme. traiectorie, deplasare, distanță parcursă,
*Identificarea condițiilor în care un corp coordonată, viteză, viteză medie,
poate fi descris ca un punct material sau *Reprezentarea grafică a accelerație, perioadă, frecvență, viteză
ca un mobil. legii mișcării rectilinii unghiulară, accelerație centripetă;
uniforme.
*Explicarea relativității mișcării *Recunoaște condițiile în care un corp poate
mecanice. *Relativitatea mișcării fi descris ca un punct material sau ca un
mecanice. mobil;
Identificarea particularităților mișcării
rectilinii uniforme, ale mișcării rectilinii Mișcarea rectilinie Reprezentă în formă analitică și *grafică:
uniform variate și ale mișcării circular uniform variată. legea mișcării rectilinie uniformă, legea
uniforme. Accelerația. Legea mișcării rectilinie uniform variată și legea
vitezei. Legea mișcării vitezei în mișcarea rectilinie uniform
Reprezentarea în formă analitică și rectilinii uniform variate. variată;
*grafică a: 1) legii mișcării în mișcarea
rectilinie uniformă; 2) legii mișcării și a *Reprezentarea grafică a Completează/ extrage informațiile într-un/
legii vitezei în mișcarea rectilinie uniform legii mișcării rectilinii dintr-un grafic și/sau tabel;
variată uniform variate, a legii
vitezei. *Proiectează activități de investigație
Aplicarea formulelor vitezei, a vitezei experimentală pentru/ și soluționarea
medii, a accelerației, a accelerației *Mișcarea corpurilor pe situațiilor-problemă.
centripete, a perioadei, a frecvenței, a verticală.
vitezei unghiulare, a legii mișcării Aplică formulele mărimilor fizice, legile,
Mișcarea curbilinie. principiile studiate (viteză, viteza medie,
rectilinii uniforme, a legii vitezei și a legii Mișcarea circulară
mișcării rectilinii uniform variate la accelerație, accelerație centripetă, perioadă,
uniformă. Accelerația frecvență, viteză unghiulară, legea mișcării
rezolvarea problemelor în situații centripetă.
concrete. rectilinii uniforme, legea vitezei și legea
mișcării rectilinii uniform variate) la
*Proiectarea activităților de investigație rezolvarea problemelor/ situațiilor-
experimentală pentru/ și soluționarea problemă.
situațiilor-problemă.
Dinamica
Generalizarea rezultatelor observărilor Legile/ principiile Identifică particularitățile mișcării rectilinii
experimentale în formularea principiilor dinamicii. Principiul uniforme, ale mișcării rectilinii uniform
dinamicii. inerției. Sisteme de variate și ale mișcării circular uniforme în
referință inerțiale. contextul principiilor dinamicii
Reprezentarea analitică și grafică a Principiul fundamental al
forțelor. dinamicii. Principiul *Descrie calitativ și cantitativ mișcarea
acțiunii și al reacțiunii. corpurilor sub acțiunea mai multor forțe în
*Formularea/ expunerea principiilor/ sisteme de referință inerțiale (pe plan
legilor dinamicii în baza relației cauză- Câmpul gravitațional. orizontal, pe plan înclinat, pe
efect. Intensitatea câmpului circumferință);
*Determinarea caracteristicilor gravitațional. Legea
atracției universale. Explică interacțiunea corpurilor din
perechilor de forțe care există într-o Univers prin forțe de atracție gravitaționale,
interacțiune. Forța elastică. Forța de care depind de masele corpurilor și distanța
Aplicarea principiilor mecanicii frecare. Coeficientul de dintre ele;
newtoniene, a legii atracției universale, a frecare. *Forța de
rezistență. *Expune principiile/ legile dinamicii în
formulelor forței elastice și a forței de baza relației cauză-efect;
frecare/ rezistență în situații concrete. *Mișcarea corpului sub
acțiunea mai multor forțe

2
Identificarea particularităților mișcării (pe plan orizontal, pe Completează/ extrage informațiile într-un/
rectilinii uniforme, ale mișcării rectilinii plan înclinat, pe dintr-un grafic și/ sau tabel;
uniform variate și ale mișcării circular circumferință).
uniforme în contextul principiilor *Proiectează activități de investigație
dinamicii. experimentală pentru/și soluționarea
situațiilor-problemă;
Explicarea interacțiunii corpurilor din
Univers prin forțe de atracție Aplică formulele principiilor mecanicii
gravitaționale, care depind de masele newtoniene, a legii atracției universale, a
corpurilor și distanța dintre ele. formulelor forței elastice și a forței de
frecare/*rezistență la rezolvarea
Interpretarea forței de greutate ca forță de problemelor/ situațiilor-problemă;
atracție universală, manifestată în
vecinătatea Pământului, a accelerației Argumentează prin rezolvarea diferitor
gravitaționale ca intensitate a câmpului situații-problemă necesitatea luării în
gravitațional. considerație a drumului (spațiului) de
frânare a vehiculului pentru securitate.
*Investigarea experimentală a
dependenței alungirii corpurilor elastice
de forța deformatoare, a legilor frecării la
alunecare.
*Descrierea calitativă și cantitativă a
mișcării corpurilor sub acțiunea mai
multor forțe în sisteme de referință
inerțiale (pe plan orizontal, pe plan
înclinat, pe circumferință).
*Proiectarea activităților de investigație
experimentală pentru/ și soluționarea
situațiilor-problemă.
Impulsul mecanic. Lucrul și energia mecanică
Descrierea calitativă și cantitativă a Impulsul mecanic. Identifică condițiile în care energia
conceptelor: lucru mecanic, putere mecanică / *impulsul mecanic se conservă;
mecanică, energie cinetică, energie *Teorema variației
potențială, lucrul forțelor conservative, impulsului mecanic al Descrie calitativ și cantitativ conceptele:
lucrul forțelor de frecare, impuls punctului material. lucru mecanic, putere mecanică, energie
mecanic, legea conservării energiei Legea conservării cinetică, energie potențială, lucrul forțelor
mecanice, *legea conservării impulsului. impulsului mecanic. conservative, lucrul forțelor de
Ciocnirea plastică. frecare/*rezistență, impuls mecanic, legea
Identificarea condițiilor în care energia Mișcarea reactivă. conservării energiei mecanice, *legea
mecanică și *impulsul mecanic se conservării impulsului mecanic;
conservă. Lucrul mecanic. Puterea
mecanică. Energia *Explică legătura între energia potențială și
Utilizarea mărimilor fizice, a lucrului cinetică. Teorema stabilitatea echilibrului mecanic în câmp
mecanic, a puterii și a energiei mecanice, variației energiei gravitațional;
a impulsului mecanic, a *teoremei cinetice.
variației impulsului, a teoremei variației Completează/ extrage informațiile într-un/
energiei cinetice, a *legii conservării Forțe conservative. dintr-un grafic și/ sau tabel;
impulsului și a legii conservării energiei Lucrul forțelor
*Proiectează activități de investigație
mecanice la rezolvarea problemelor/ conservative. Energia experimentală pentru/ și soluționarea
situațiilor-problemă. potențială gravitațională.
Energia potențială situațiilor-problemă;
*Proiectarea activităților de investigație elastică. Aplică formulele mărimilor fizice, legile,
experimentală pentru/ și soluționarea principiile studiate (lucrul mecanic, putere
situațiilor-problemă. Lucrul forței de frecare/
de rezistență. și energie mecanică, impulsul mecanic,
*Explicarea mișcării reactive în baza legii *teorema variației impulsului, teorema
conservării impulsului. Legea conservării și variației energiei cinetice, *legea
transformării energiei conservării impulsului și legea conservării
mecanice. Aplicații energiei mecanice) la rezolvarea
problemelor/ situațiilor-problemă;
Argumentează, prin rezolvarea diferitor
situații-problemă necesitate adaptării

3
 vitezei vehiculului la condițiile de drum
pentru securitate;
Elemente de statică
*Identificarea condițiilor în care corpul Echilibrul unui corp Explică noțiunile: forțe concurente,
efectuează o mișcare de translație sau de acționat de forțe echilibru de rotație, moment al forței;
rotație. coplanare concurente.
Echilibrul de translație. Stabilesc condițiile în care corpul se află în
Stabilirea condițiilor în care corpul se află echilibru de translație sau în echilibru de
în echilibru de translație sau în echilibru Momentul forței. rotație;
de rotație. Echilibrul de rotație.
Aplicații. Determină poziția centrului de greutate al
Aplicarea condițiilor de echilibru în figurilor plane;
situații concrete. Centrul de greutate.
Echilibrul în câmp Completează/ extrage informațiile într-un/
Determinarea poziției centrului de gravitațional. dintr-un grafic și/ sau tabel;
greutate al figurilor plane.
*Proiectează activități de investigație
*Explicarea legăturii dintre energia experimentală pentru/ și soluționarea
potențială și starea de echilibru mecanic situațiilor-problemă;
în câmp gravitațional.
Aplică condițiile de echilibru la translație
*Proiectarea activităților de investigație și/sau rotație la rezolvarea problemelor/
experimentală pentru/ și soluționarea situațiilor-problemă.
situațiilor-problemă.
Oscilații și unde mecanice
Analiza fenomenelor oscilatorii, utilizând Procese oscilatorii în Descrie oscilațiile pendulelor elastic și
mărimile caracteristice mișcării natură și în tehnică. gravitațional, rezonanță;
oscilatorii și ondulatorii (perioadă, Mărimi caracteristice
frecvență, fază, pulsație, elongație, mișcării oscilatorii. Explică proveniența, propagarea și efectele
amplitudine, lungime de undă). Pendulul elastic. undelor seismice/cutremur;
Pendulul gravitațional. *Descrie, din punct de vedere energetic,
Descrierea cantitativă a oscilațiilor *Modelul „oscilator
pendulelor elastic și gravitațional. oscilațiile amortizate și oscilațiile forțate;
armonic”.
Investigarea experimentală a oscilațiilor *Estimează consecințele fenomenului de
Conservarea și rezonanță;
mecanice. transformarea energiei
*Descrierea, din punct de vedere mecanice în mișcarea Completează/ extrage informațiile într-un/
energetic, a oscilațiilor amortizate și a oscilatorie. Oscilații dintr-un grafic și/ sau tabel;
oscilațiilor forțate. amortizate și oscilații
*Analizează calitativ fenomenele de
forțate. * Rezonanța.
Aplicarea mărimilor caracteristice interferență și difracție a undelor mecanice,
Aplicații.
mișcării oscilatorii și ondulatorii condițiile de producere a acestor fenomene;
(perioadă, frecvență, fază, pulsație, Unde mecanice.
*Proiectează activități de investigație
elongație, amplitudine, lungime de undă) Clasificarea undelor
experimentală pentru/ și soluționarea
la rezolvarea problemelor. mecanice (unde
situațiilor-problemă;
transversale și unde
*Proiectarea activităților de investigație longitudinale). Aplică mărimile caracteristice mișcării
experimentală pentru/ și soluționarea Caracteristicile undelor. oscilatorii și ondulatorii (perioadă,
situațiilor-problemă. frecvență, fază, pulsație, elongație,
*Principiul lui Huygens.
*Analiza calitativă a fenomenelor de amplitudine, lungime de undă) la rezolvarea
Reflexia și refracția
interferență și difracție a undelor problemelor/ situațiilor-problemă.
undelor mecanice
mecanice și a condițiilor de producere a (calitativ). Interferența
acestor fenomene. undelor mecanice
(calitativ). Difracția
undelor mecanice
(calitativ).
Elemente de acustică.
Ultrasunete. Infrasunete.
Unde seismice. Aplicații.

4
Domeniul Fizica moleculară
Noțiuni termodinamice de bază. Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal (TCM)
Definirea conceptelor: sistem Noțiuni termodinamice Definirea sau recunoașterea conceptelor:
termodinamic, starea sistemului de bază. Sistemul sistem termodinamic, sistem
termodinamic, parametri de stare (T, p, termodinamic. Starea deschis/închis/izolat, corp/sistem
V). sistemului termodinamic. macroscopic, modelul gazului ideal, stare a
Explicarea fenomenelor referitoare la Parametri de stare. sistemului, parametru de stare, transformare
structura discretă a substanței (difuziunea Structura discretă a de stare, ecuație de stare, condiții normale,
etc.). substanței. mișcare browniană, transformare
izobară/izotermă/izocoră;
Descrierea modelului gazului ideal. Modelul gazului ideal.
Formula fundamentală a Exprimarea prin simboluri specifice a
Utilizarea mărimilor referitoare la TCM a gazului ideal. legilor gazului, a definițiilor mărimilor
structura discretă a substanței, a formulei Temperatura. fizice și a unităților de măsură a acestora
fundamentale a teoriei cinetico- (cantitate de substanță, masă, concentrație a
moleculare a gazului ideal, a ecuației de Ecuația de stare a
moleculelor, energie termică de translație,
stare a gazului ideal, a ecuațiilor gazului ideal.
viteză termică, presiune, temperatură,
transformărilor simple ale gazului ideal la Transformări simple ale
rezolvarea problemelor. volum);
gazului ideal (ecuațiile
Identificarea domeniilor de aplicare în transformărilor simple). Descrierea relațiilor între termenii sau
viață și în tehnică a transformărilor *Reprezentarea grafică a simbolurile utilizate în legile gazului
simple ale gazului ideal. (relațiile dintre parametrii termodinamici în
transformărilor simple diferite transformări ale gazului);
Investigarea experimentală a ale gazului ideal.
transformărilor simple ale gazului ideal. Aplicarea la descrierea fenomenelor/
situațiilor problemă a legilor/relațiilor fizice
Înregistrarea în tabel a valorilor pentru: mărimile fizice referitoare la
mărimilor fizice măsurate cu calcularea structura discretă a substanței (concentrație,
erorii absolute și a erorii relative.
cantitate de substanță, număr de molecule,
Analiza rezultatelor măsurărilor efectuate masă, volum); formulei teoriei cinetico-
și formularea concluziilor prin aprecierea moleculare (TCM); ecuației de stare a
rezultatului obținut. gazului ideal; legile transformărilor simple
a gazului ideal (izotermă, izobară, izocoră);
* Proiectarea activităților de investigație
reprezentarea grafică a transformărilor
experimentală pentru/și soluționarea
izoterme, izobare, izocore;
situațiilor-problemă.
* Utilizarea reprezentării grafice a *Utilizarea reprezentărilor schematice și a
transformărilor simple la rezolvarea graficelor în scopul soluționării
problemelor/situațiilor-problemă. problemelor (reprezentarea transformărilor
gazului în diagrame pV, VT, pT);
Completează/ extrage informațiile într-un/
dintr-un grafic și/ sau tabel;
*Stabilirea interconexiunilor dintre diverse
domenii ale fizicii pentru soluționarea
problemelor de tip integrativ.
Bazele termodinamicii
Definirea conceptelor: energie internă, Energia internă. Lucrul Definirea sau recunoașterea conceptelor:
proces ciclic, ecuație calorică de stare, în termodinamică. proces termodinamic, transformare ciclică,
principiul întâi al termodinamicii, motor Cantitatea de căldură. *transformare adiabată, energie internă,
termic. Principiul întâi al energie internă a gazului ideal, lucrul
termodinamicii. gazului ideal, ecuația calorică de stare,
Explicarea principiului întâi al *căldură molară, *capacitate termică,
termodinamicii ca lege de conservare. *Coeficienți calorici. *căldură specifică, *ecuație calorimetrică;
Calorimetrie.
Aplicarea principiului întâi al Transformarea Exprimarea prin simboluri specifice a
termodinamicii pentru transformările
adiabatică. legilor termodinamicii, a definițiilor
izotermă, izocoră, izobară la rezolvarea
mărimilor fizice și a unităților de măsură a
problemelor. Transformarea energiei acestora: energie internă, lucru mecanic al
interne în lucru mecanic. gazului în transformarea izobară/ izocoră/
Descrierea principiului de funcționare a
Motoare termice. adiabată, *coeficienții calorici (căldură
motoarelor termice.
specifică, căldura molară, capacitate

5
Identificarea și analiza problemelor
ecologice, cauzate de utilizarea
motoarelor termice.
*Investigarea experimentală a motoarelor termice.
proceselor calorimetrice.
Analiza rezultatelor măsurărilor
efectuate și formularea concluziilor prin
aprecierea rezultatului obținut.
* Utilizarea ecuației calorimetrice, a
formulei randamentului motorului
termic, a principiului întâi al
termodinamicii pentru transformarea
adiabatică la rezolvarea problemelor/
situațiilor-problemă.
*Lichide și solide. Transformări de fază
*Descrierea fenomenelor superficiale, a
fenomenelor capilare, a substanțelor
cristaline și amorfe.
*Utilizarea mărimilor (coeficientul de
tensiune superficială, tensiunea
mecanică, modulul lui Young,
coeficientul de dilatare termică) la
rezolvarea problemelor.
*Utilizarea în viața cotidiană a
fenomenelor superficiale și capilare.
*Estimarea consecințelor dilatării Dilatarea termică
termice în situații concrete din viața
cotidiană.
*Investigarea experimentală
fenomenelor superficiale și capilare.
*Analiza rezultatelor măsurărilor
efectuate și formularea concluziilor prin
aprecierea rezultatului obținut.
*Proiectarea activităților de investigație
experimentală pentru/și soluționarea
situațiilor-problemă.
Aplicații. Poluarea termică), cantitate de căldură, principiul I al
mediului ambiant. termodinamicii, *randamentul motoarelor
termice;
*Randamentul
Descrierea relațiilor între termenii sau
simbolurile utilizate în legile
termodinamicii (relațiile dintre parametrii
termodinamici și energia internă/ lucrul
gazului/căldură în diferite transformări ale
gazului);
Aplicarea la descrierea fenomenelor/
situațiilor problemă a legilor, relațiilor
fizice pentru: energia internă a gazului
ideal, lucrul gazului ideal și a cantității de
căldură în diferite procese (izobar,
adiabatic, izocor, izoterm); *coeficienții
calorici, cantitatea de căldură; *randament
al motoarelor termice;
Utilizarea reprezentărilor schematice și a
graficelor în scopul soluționării
problemelor (reprezentarea transformărilor
gazului în diagrame PV, VT, PT), în scopul
determinării variației energiei interne, a
lucrului gazului, a cantității de căldură într-
o transformare/ciclu;
*Stabilirea interconexiunilor dintre diverse
domenii ale fizicii pentru soluționarea
problemelor de tip integrativ;
*Elaborarea/proiectarea unei investigații
experimentale a situațiilor-problemă, cu
descrierea etapelor de realizare.
*Starea lichidă. *Definirea sau recunoașterea conceptelor:
Fenomene superficiale. strat superficial, forțe de coeziune/
Fenomene capilare. adeziune, forță de tensiune superficială,
Dilatarea termică a strat superficial, coeficient de tensiune
lichidelor. Umiditatea superficială, capilar, menisc concav/convex
aerului (calitativ). corp cristalin/amorf, tensiune mecanică,
Aplicații. modul de elasticitate, alungire absolută/
relativă, dilatare termică, coeficient al
*Starea solidă. Substanțe dilatării termice liniară/volum;
cristaline și substanțe
amorfe. Deformarea *Exprimarea prin simboluri specifice a
corpurilor solide. legilor, a definițiilor mărimilor fizice și a
a unităților de măsură a acestora: forța de
solidelor. tensiune a stratului superficial, energia
potențială a stratului superficial, coeficient
de tensiune superficială, modul de
a elasticitate, tensiune mecanică, legea lui
Hooke, legile dilatării termice în lungime/
suprafață/volum;
*Descrierea relațiilor între termenii sau
simbolurile utilizate în expresiile/legile
fizicii aplicate pentru descrierea
fenomenelor/ proprietăților lichidelor și
solidelor;
*Aplicarea la descrierea fenomenelor/
situațiilor problemă a legilor, relațiilor
6
 fizice pentru: coeficient de tensiune
superficială, forța de tensiune superficială;
tensiunea mecanică, modulul de elasticitate,
legea lui Hooke; dilatarea termică a
lichidelor și solidelor (liniară/ suprafață/
volum);
*Utilizarea reprezentărilor schematice în
scopul soluționării problemelor
(reprezentarea stratului superficial, menisc
al stratului superficial, diagramelor forțelor
etc.);
*Stabilirea interconexiunilor dintre diverse
domenii ale fizicii pentru soluționarea
problemelor de tip integrativ;
*Elaborarea/proiectarea unei investigații
experimentale a situațiilor-problemă, cu
descrierea etapelor de realizare.

Domeniul Electrodinamica
Electrostatica
Definirea conceptelor: permitivitate Câmpul electric și Definirea sau recunoașterea conceptelor:
electrică, potențial electric, capacitate caracteristicile lui. câmp electric omogen, permitivitatea
electrică, condensator. Intensitatea câmpului electrică, intensitatea câmpului electric,
electrostatic. potențial electric, tensiune electrică,
*Descrierea proceselor din Permitivitatea electrică a capacitate electrică, condensator electric,
conductoarele metalice și dielectrici într- mediului. *energia câmpului electric;
un câmp electrostatic.
*Conductoare și Exprimarea prin simboluri specifice a
Aplicarea mărimilor caracteristice dielectrici în câmp legilor, a definițiilor mărimilor fizice și a
câmpului electric (intensitatea câmpului
electrostatic. unităților de măsură a acestora: legea lui
electric, potențialul electric), a legii lui
Coulomb, intensitate a câmpului electric,
Coulomb, a lucrului câmpului electric la Lucrul câmpului electric potențial electric, capacitate electrică,
deplasarea unei sarcini punctiforme într- la deplasarea unei sarcini *principiului superpoziției câmpurilor,
un câmp omogen la rezolvarea punctiforme într-un câmp *lucrul câmpului electrostatic omogen,
problemelor. omogen. Potențialul *energia câmpului electric;
electric. Diferența de
*Aplicare a principiului superpoziției
potențial. Tensiunea Aplicarea la descrierea fenomenelor/
câmpurilor, a lucrului câmpului electric
electrică. situațiilor problemă a legilor, relațiilor
și a energiei potențiale la rezolvarea
fizice pentru: legea lui Coulomb, intensitate
problemelor. *Energia potențială în a câmpului electric, potențial electric,
câmp electrostatic capacitate electrică, *principiului
Argumentarea calitativă a caracterului
omogen. superpoziției câmpurilor, *lucrul câmpului
conservativ al câmpului electrostatic.
Capacitatea electrică. electrostatic omogen, *energia câmpului
Utilizarea formulei capacității electric;
Condensatorul. Aplicații.
condensatorului plan la rezolvarea
Capacitatea electrică a Utilizarea reprezentărilor schematice în
problemelor.
condensatorului plan. scopul soluționării problemelor (forței de
*Utilizarea formulelor capacității Energia câmpului interacțiune a sarcinii punctiforme,
electrice a conductorului izolat și a electric. intensității câmpului electrostatic,
capacității echivalente a grupării de condensator electric, *gruparea
condensatoare la rezolvarea *Gruparea
condensatoarelor. condensatoarelor);
problemelor.
*Stabilirea interconexiunilor dintre diverse
*Investigarea experimentală a domenii ale fizicii pentru soluționarea
condensatoarelor electrice. problemelor de tip integrativ;
*Proiectarea activităților de investigație *Elaborarea/proiectarea investigației
experimentală pentru/și soluționarea experimentală a situațiilor-problemă, cu
situațiilor-problemă. descrierea etapelor de realizare;

7

Definirea conceptelor: tensiune
electromotoare, forțe exterioare /
secundare, rezistență interioară/
exterioară, scurtcircuit.
Aplicarea legii lui Ohm pentru o
porțiune de circuit și pentru un circuit
întreg, a legii lui Joule, a formulelor
lucrului curentului electric, a puterii și a
rezistenței echivalente la rezolvarea
problemelor.
*Aplicarea formulei randamentului
circuitului la rezolvarea problemelor.
*Investigarea experimentală a unei surse
de curent electric.
*Proiectarea activităților de investigație
experimentală pentru/și soluționarea
situațiilor-problemă.
Curentul electric în diferite medii
*Analiza dependenței rezistivității de
temperatură a diferitor substanțe și a
fenomenului supraconductibilitate.
Explicarea calitativă a conducției
electrice în metale, semiconductoare,
electroliți, gaze și *în tuburi cu raze
catodice.
*Descrierea principiului de funcționare a
fotorezistorului, a termorezistorului și a
diodei semiconductoare.
Identificarea unor posibilități practice de
aplicare a curentului electric în diferite
medii (în viața cotidiană/în tehnică).
Electrocinetică
Curent electric și circuite Definirea sau recunoașterea conceptelor:
de curent continuu. curent electric continuu, intensitate a
Aplicații. curentului electric, rezistența electrică,
rezistivitate, forțe exterioare/ secundare,
Intensitatea curentului. tensiune electromotoare, rezistența internă,
Tensiunea electrică. scurtcircuit, lucrul curentului electric,
Legea lui Ohm pentru o puterea electrică;
porțiune de circuit fără
generator de curent. Exprimarea prin simboluri specifice a
legilor, a definițiilor mărimilor fizice și a
Lucrul și puterea unităților de măsură a acestora: intensitate a
curentului electric. curentului electric, rezistența electrică,
Legea lui Joule rezistivitate, legea lui Ohm pentru o
*Gruparea porțiune de circuit, tensiune
conductoarelor. electromotoare, rezistența internă, legea lui
Ohm pentru un circuit întreg, rezistența
Tensiunea echivalentă a grupării în serie și în paralel a
electromotoare. Legea conductoarelor, lucrul curentului electric,
lui Ohm pentru un circuit puterea electrică, legea lui Joule,
întreg. Scurtcircuitul, *randamentul circuitului;
consecințe.
Aplicarea la descrierea fenomenelor/
*Randamentul situațiilor problemă a legilor, relațiilor
circuitului electric. fizice pentru: intensitate a curentului
electric, rezistența electrică, rezistivitate,
*Gruparea mixtă a
legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit,
conductoarelor.
tensiune electromotoare, rezistența internă,
legea lui Ohm pentru întreg circuit,
rezistența echivalentă a grupării în serie și
în paralel a conductoarelor, lucrul
curentului electric, puterea electrică, legea
lui Joule, *randamentul circuitului;
Utilizarea reprezentărilor schematice în
scopul soluționării problemelor (circuit
electric, rezistor, reostat, ampermetru,
voltmetru, grupare serie/paralel);
*Stabilirea interconexiunilor dintre diverse
domenii ale fizicii pentru soluționarea
problemelor de tip integrativ;
*Elaborarea/proiectarea investigației
experimentală a situațiilor-problemă, cu
descrierea etapelor de realizare.
Medii conductoare de Definirea sau recunoașterea conceptelor:
curent electric (calitativ). supraconductibilitate, semiconductor de tip
Aplicații practice ale n și p, termorezistor, fotorezistor, conducția
curentului electric în extrinsecă și intrinsecă, efect fotoelectric
diferite medii. intern, diodă semiconductoare, tranzistor,
electroliză, descărcare electrică în gaze,
*Curentul electric în
emisie termoelectronică, plasma, dioda cu
metale. Dependența
vid;
rezistivității metalelor de
temperatură. Descrierea relațiilor între termenii sau
Supraconductibilitatea. simbolurile utilizate în expresiile/legile
fizicii aplicate pentru descrierea
*Curentul electric în
semiconductoare.
fenomenelor;
Aplicații ale Aplicarea la descrierea fenomenelor/
semiconductoarelor situațiilor problemă a legilor, relațiilor
(fotorezistorul, fizice pentru: dependența rezistivității
8
 termorezistorul, dioda metalelor de temperatură, dependența
semiconductoare). rezistenței conductorului de temperatură;
*Curentul electric în Utilizarea reprezentărilor schematice în
electroliți (calitativ). scopul soluționării problemelor (forțelor de
Aplicații practice ale acțiune asupra purtătorilor de sarcină în vid,
electrolizei. circuite electrice, graficul dependenței
rezistivității în funcție de temperatură);
*Curentul electric în
gaze (calitativ). *Plasma. *Stabilirea interconexiunilor dintre diverse
Aplicații. domenii ale fizicii pentru soluționarea
problemelor de tip integrativ;
*Curentul electric în vid
(calitativ). Aplicații. *Elaborarea/proiectarea investigației
experimentală a situațiilor-problemă, cu
descrierea etapelor de realizare.

Domeniul Electromagnetism
Electromagnetism
Descrierea mișcării purtătorilor de Câmpul magnetic al
sarcină electrică în câmp magnetic. curentului electric.
Inducția magnetică.
Explicarea fenomenului de inducție *Mișcarea purtătorilor de
electromagnetică și *autoinducție. sarcină electrică în câmp
magnetic omogen.
Aplicarea formulei forței
electromagnetice (Ampere), a formulei Acțiunea câmpului
forței Lorentz, a formulei fluxului magnetic asupra
câmpului magnetic, a legii inducției purtătorilor de sarcină
electromagnetice, *a regulii lui Lenz, *a
electrică în mișcare.
inductanței, *a energiei câmpului Forța Lorentz.
magnetic la rezolvarea problemelor/
situațiilor-problemă. Fluxul magnetic.
Inducția
*Proiectarea activităților de investigație electromagnetică.
experimentală pentru/ și soluționarea
Aplicații practice ale
situațiilor- problemă.
inducției
electromagnetic.
Legea lui Faraday.
*Regula lui Lenz.
*Fenomenul de
autoinducție. *Inductanța
circuitului electric.
*Energia câmpului
magnetic.
Curentul electric alternativ
Descrierea modalităților de generare a t. *Generarea tensiunii
e. m. alternative. electromotoare
alternative.
Compararea mărimilor ce caracterizează
curentul alternativ cu mărimile ce Curentul electric
caracterizează curentul continuu. alternativ. Mărimi
caracteristice. Valori
Rezolvarea problemelor cu aplicarea efective ale intensității
mărimilor caracteristice curentului curentului și ale tensiunii intensitatea și tensiunea instantanee,
alternativ: intensitatea și tensiunea alternative.
instantanee, valorile efective ale
intensității și ale tensiunii alternative, *Circuite ideale de
frecvența, perioada, pulsația, *faza, curent electric alternativ
*defazajul, valoarea efectivă a tensiunii și cu rezistor, bobină și
a intensității; *rezistența activă, condensator.
*reactanța inductivă, *reactanța
9
Identifică domeniile de aplicație practică a
interacțiunilor magnetice, a inducției
electromagnetice și a *autoinducției;
Descrie mișcarea purtătorilor de sarcină în
câmp magnetic;
Explică fenomenul de inducție
electromagnetică și *autoinducție;
Completează/ extrage informațiile într-un/
dintr-un grafic și/ sau tabel;
*Proiectează activități de investigație
experimentală pentru/ și soluționarea
situațiilor-problemă;
Aplică formula forței electromagnetice
(Ampere); formula forței Lorentz; formula
fluxului câmpului magnetic; legea inducției
electromagnetice; *regula lui Lenz;
*formula inductanței, *a energiei câmpului
magnetic la rezolvarea problemelor/
situațiilor-problemă.
Descrie modalitățile de generare a tensiunii
electromotoare alternative;
Explică principiul de funcționare a
transformatorului;
Aplică mărimile caracteristice curentului
alternativ la rezolvarea problemelor:
valorile efective ale intensității și ale
tensiunii alternative, frecvența, perioada,
pulsația, *faza, *defazajul, valoarea
efectivă a tensiunii și a intensității;
*rezistența activă, *reactanța inductivă,
capacitivă, *puterea activă, raport/ Reprezentarea prin *reactanța capacitivă, *puterea activă,
coeficient de transformare. fazori. coeficientul/ raportul de transformare.
Explicarea principiului de funcționare a *Puterea activă în circuit
transformatorului. de curent alternativ.
Transformatorul.
Oscilații și unde electromagnetice
*Descrierea, din punct de vedere Oscilații *Identifică domeniile de aplicare științifică
energetic, a oscilațiilor libere în circuitul electromagnetice libere și tehnică a undelor electromagnetice;
oscilant. și forțate. Circuitul
oscilant. *Analogia Descrie: *procesele oscilatorii din circuitul
*Stabilirea analogiei dintre oscilațiile dintre oscilațiile oscilant; generarea câmpului
electromagnetice și oscilațiile mecanice. electromagnetice și electromagnetic și propagarea undelor
electromagnetice; fenomenele de
Descrierea calitativă a producerii oscilațiile mecanice. interferență, difracție și *polarizare a
câmpului electromagnetic și a propagării Câmpul electromagnetic. luminii întâlnite în natură și în tehnică;
undei electromagnetice.
Unde electromagnetice. *Stabilește analogia dintre oscilațiile
Aplicarea relațiilor dintre mărimile Clasificarea undelor electromagnetice și oscilațiile mecanice;
caracteristice undei electromagnetice la electromagnetice.
rezolvarea problemelor/ situațiilor- Aplicații practice. *Proiectează activități de investigație
problemă. experimentală pentru/ și soluționarea
Interferența luminii. situațiilor-problemă;
Identificarea unor domenii de aplicații *Dispozitivul Young.
științifice și tehnice ale undelor Aplică relațiile dintre mărimile
electromagnetice, ale interferenței și ale Difracția luminii. caracteristice undei electromagnetice la
difracției luminii. Rețeaua de difracție. rezolvarea problemelor/ situațiilor-
problemă.
Utilizarea conceptelor și a formulelor ce *Împrăștierea luminii
caracterizează *interferența și difracția (calitativ).
luminii (*unde coerente, *drum optic,
*drum geometric, *tablou de interferență, *Polarizarea luminii
*condiția de formare a maximelor și a (calitativ). Aplicații
minimelor de interferență, *interfranjă, practice.
*lățimea spectrului, formula rețelei de
difracție) la rezolvarea problemelor/
situațiilor-problemă.
Descrierea calitativă a fenomenelor de
interferență, difracție și *polarizare a
luminii întâlnite în natură și în tehnică.
*Proiectarea activităților de investigație
experimentală pentru/ și soluționarea
situațiilor-problemă.

Domeniul Fizica modernă

*Elemente de teorie a relativității restrânse
Descrierea mișcării corpului în raport cu Bazele teoriei relativității Descrie particularitățile mișcării și
diferite sisteme de referință inerțiale pe restrânse. Principiul elementelor de dinamică relativistă;
baza mecanicii clasice. relativității în mecanica
clasică. Postulatele Aplică dependența masei de viteză; formula
Descrierea unor mișcări și a unor teoriei relativității impulsului relativist și a legăturii dintre
interacțiuni cu utilizarea elementelor de restrânse. masă și energie la rezolvarea problemelor/
dinamică relativistă. situațiilor-problemă.
Elemente de dinamică
Aplicarea dependenței masei de viteză, a relativistă. Principiul
formulei impulsului relativist și a
fundamental al
legăturii dintre masă și energie la
rezolvarea problemelor. dinamicii. Relația dintre
masă și energie.

10
 Elemente de fizică cuantică
Definirea conceptelor: cuantă de energie, Efectul fotoelectric Identifică domeniile de aplicare a efectului
foton, efect fotoelectric, frecvență de extern. Legile efectului fotoelectric; *modul de abordare
prag, tensiune de frânare/ stopare. fotoelectric extern. ondulatoriu sau corpuscular a naturii
luminii în scopul unei descrieri adecvate;
*Explicarea efectului fotoelectric extern, Cuantă de energie.
a esenței ipotezei lui Planck despre cuanta Fotonul. *Explică efectul fotoelectric extern; esența
de energie, a esenței ipotezei lui de ipotezei lui Planck despre cuanta de
Broglie la descrierea interacțiunilor din Aplicații practice ale energie; esența ipotezei lui de Broglie la
punct de vedere ondulatoriu-corpuscular. efectului fotoelectric descrierea interacțiunilor din punct de
extern. vedere ondulatoriu-corpuscular;
Aplicarea formulelor energiei, a masei și
a impulsului fotonului, a legilor efectului *Proprietățile ondulatorii Aplică formula energiei, a masei și a
fotoelectric, a ecuației lui Einstein pentru ale materiei. Ipoteza lui impulsului fotonului; legile efectului
fotoefect la rezolvarea problemelor. de Broglie. Dualismul fotoelectric; ecuația lui Einstein pentru
undă-corpuscul. fotoefect la rezolvarea problemelor/
Identificarea domeniilor de aplicare a situațiilor-problemă.
efectului fotoelectric extern.
*Identificarea, în cazul unor situații
concrete, a modului de abordare
ondulatoriu sau corpuscular a naturii
luminii în scopul unei descrieri adecvate.
Elemente de fizică a atomului
Descrierea calitativă a diferitor modele Experiența lui Descrie diferite modele de atomi utilizând
de atomi. Rutherford. Modelul proprietățile generale ale acestora;
planetar al atomului
*Modelarea structurii atomului în baza *Interpretează, în cadrul modelului Bohr,
rezultatelor experimentului Rutherford. Postulatele lui Bohr. spectrele atomice ale hidrogenului;
*Modelul cuantic al
Argumentarea stabilității atomului pe atomului de hidrogen. Argumentează stabilitatea atomului în baza
baza postulatelor lui Bohr. postulatelor lui Bohr.
*Spectre. Tipuri de
*Interpretarea în cadrul modelului Bohr a spectre. Aplicații
spectrelor atomice ale hidrogenului. (spectrometru).
*Identificarea spectrelor de emisie/ *Emisia spontană și
absorbție (spectre continue, de bandă, de indusă. Efectul LASER
linii). (calitativ). Aplicații în
diverse domenii.

Elemente de fizică a nucleului atomic

Caracterizarea nucleelor atomice, Nucleul atomic. Descrie nucleele atomice, utilizând
utilizând proprietățile generale ale Structura nucleului. proprietățile generale ale acestora;
acestora: dimensiuni, masă, sarcină *Energia de legătură.
electrică, structură. Stabilitatea nucleului. Explică procesele de dezintegrare α, β, γ;

*Evidențierea stabilității diferitor nuclee Radioactivitatea. Aplică formula de calculare a *energiei de

în funcție de structura acestora și energia Dezintegrarea legătură a nucleului și a *energiei de
de legătură pe nucleon. radioactivă. Legea legătură pe nucleon; legea dezintegrării
dezintegrării radioactive. radioactive; legea conservării numărului de
*Aplicarea formulei de calculare a sarcină și legea conservării numărului de
energiei de legătură a nucleului și a Reacții nucleare. Legi de masă la rezolvarea problemelor/ situațiilor-
energiei de legătură pe nucleon la conservare în reacții problemă.
rezolvarea problemelor. nucleare (a numărului de
sarcină, a numărului de
Explicarea proceselor de dezintegrare α, masă).
β, γ.
Fisiunea și fuziunea
Aplicarea legii dezintegrării radioactive, nucleelor. Reactorul
a legii conservării numărului de sarcină și nuclear.
a legii conservării numărului de masă la
rezolvarea problemelor/ situațiilor-
problemă.

11
 4. Exemple de itemi

Exemplele de itemi sunt destinate pentru a familiariza candidații la examenul național de

bacalaureat, profesorii, autorii de teste cu structura, tipologia itemilor. În programa de examen sunt
prezentate exemple de itemi/sarcini care nu epuizează întreaga varietate de formulări posibile de
itemi/sarcini.

A) Itemi cu răspuns scurt

Continuați următoarele propoziții astfel, ca ele să fie adevărate:

Accelerația unei mingi este ............. proporțională cu forța aplicată acesteia. (direct)
Energia internă este o mărime de ............................. (stare)
Capacitatea electrică a condensatorului plan cu aer este ........................... proporțională cu aria
plăcilor condensatorului. (direct)
Efectul fotoelectric nu are loc dacă frecvența radiației incidente este ....................decât cea de prag.
(mai mică)

B) Itemi cu corelarea conceptelor

Stabiliți (prin săgeți) corespondența dintre următoarele mărimi fizice și unitățile ce le
exprimă:
Forța Arhimede J
Perioada oscilațiilor mA
Tensiunea electromotoare N
Reactanța capacitivă. s
Energie internă V
kΩ

C) Itemi cu alegere multiplă

Determinați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, marcând A, dacă afirmația este
adevărată și F dacă afirmația este falsă:
a) Mișcarea rectilinie uniformă este mișcarea cu accelerație nulă. A F
b) La creșterea presiunii unui gaz ideal în procesul izocor temperatura gazului scade A F
c) Intensitatea curentului printr-un conductor nu depinde de tensiunea aplicată acestui
A F
conductor.
d) Undele electromagnetice reprezintă unde transversale. A F
e) Reacțiile nucleare reprezintă transformările unor nuclee în altele ca rezultat al
A F
interacțiunii cu diferite particule sau nuclee

D) Itemi cu rezolvare completă

O rază laser cu lungimea de undă 600 nm este incidentă normal pe o rețea de difracție ce conține
100 fante/mm. La ce distanță de la maximul central se va observa maximul de ordinul 2, pe un
ecran plasat pe direcția razei la distanța 2 m de la rețea?

REZOLVARE:
d sin  = m
1
d=
n
sin   tg
x
tg =
D
x = Dnm= 0,24m
12
 E) Itemi care ar implica un experiment
Dispuneți de un voltmetru cu rezistența internă cunoscută RV, o baterie cu tensiune electromotoare
cunoscută ε, fire de conexiune
Determinați valoarea rezistenței interne a bateriei.
a) Descrieți succint modul de lucru și desenați schema circuitului;
b) Deduceți formula de calcul.

REZOLVARE:
Se conectează voltmetrul la bornele bateriei și se măsoară tensiunea indicată U .

R = r + RV

I=
R
U = I RV
 −U
r = RV
U

5. Exemple de teste. Exemple de bareme de corectare

Exemplul de test permite oricărui candidat la examenul național de bacalaureat și publicului larg să-
și facă o idee despre structura testului de bacalaureat, numărul de sarcini/itemi, forma și nivelul de
complexitate ale acestora. Baremul de corectare oferă o idee despre cerințele pentru completitudinea
și corectitudinea prezentării unui răspuns detaliat și asigură unificarea corectării şi notării la nivel
naţional.

13
 Test, Profilul real

Nr. Itemi Scorul

I ÎN ITEMII 1-3 RĂSPUNDEȚI SCURT LA ÎNTREBĂRI CONFORM CERINȚELOR
ÎNAINTATE:
1 Continuați următoarele propoziții astfel, ca ele să fie adevărate: L L
a) Odată cu mărirea lungimii pendulului gravitațional frecvența oscilațiilor lui se 0 0
........................ 2 2
b) La comprimarea adiabatică a unui gaz temperatura lui ...............................………..... 4 4
c) Diferența de potențial dintre două puncte ale unui metal aflat într-un câmp electrostatic 6 6
este ............................................................... 8 8
d) Câmpul magnetic nu acționează asupra sarcinilor electrice ce se mișcă în câmpul dat 10 10
dacă vectorul viteză este ........................ cu vectorul inducției câmpului magnetic.
e) În rezultatul dezintegrării γ sarcina nucleului ..........................................
2 Stabiliți( prin săgeți) corespondența dintre următoarele mărimi fizice și unitățile ce L L
le exprimă: 0 0
Forța Lorentz mT 2 2
Energia mecanică kV 4 4
Inducția magnetică MW 6 6
Potențialul electric V/m 8 8
Puterea curentului electric mN 10 10
J
3 Determinați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, marcând A, dacă L L
afirmația 0 0
este adevărată și F dacă afirmația este falsă: 2 2
a) Coeficientul de frecare depinde de reacțiunea normală. A F 4 4
b) La dilatarea izotermică energia internă a gazului ideal se modifică. A F 6 6
c) Perioada oscilațiilor unui pendul elastic pe Lună este mai mare decât pe Pământ. A F 8 8
d) Două sarcini pozitive aflate aproape una de alta se resping. A F 10 10
e) La micșorarea lungimii de undă a luminii incidente, viteza fotoelectronilor se mărește.
A F
II.ÎN ITEMII 4-9 RĂSPUNDEȚI LA ÎNTREBĂRI SAU REZOLVAȚI, SCRIIND
ARGUMENTĂRILE ÎN SPAȚIILE REZERVATE.
În figura alăturată ese reprezentată L L
schema nivelurilor energetice ale unui 0 0
4 atom și un șir de tranziții cuantice 1 1
posibile între ele. Stabiliți care din 2 2
aceste tranziții corespund: 3 3

emisiei radiației electromagnetice cu

lungime de undă minimă; ___________

absorbției radiației electromagnetice cu

lungime de undă maximă;___________

emisiei radiației electromagnetice cu

frecvență minimă;_________________

14
 Stabiliți câte dezintegrări α și, respectiv, β- au fost expulzate în procesul transformărilor L L
radioactive a izotopului de uraniu 92238U în izotopul de plumb 82206Pb?. 0 0
5 1 1
REZOLVARE:
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7

L L
6 În vârfurile A și B ale dreptunghiului reprezentat în figură se
0 0
află sarcinile QA=q (q>0) și QB=-q. În mijlocul M al laturii 1 1
DC se află o sarcină QM=q. 2 2
3 3
Să se indice la o scară arbitrară, forțele cu care primele două
sarcini acționează asupra sarcinii din punctul M, precum și
rezultanta lor.

În figura alăturată este reprezentat graficul dependenței de timp a intensității curentului i a) a)

(t) printr-o bobină. L L
7 Inductanța bobinei este L = 0,45 H. 0 0
а) Determinați viteza variației intensității curentului pe fiecare 1 1
din cele trei intervale de timp pentru care este construit 2 2
graficul; 3 3
b) Cu ce este egală TEM de autoinducție pe fiecare interval de
timp din grafic.
REZOLVARE:
b) b)
L L
0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

15
 Un corp cu masa de 1 kg este susținut printr-un fir paralel la L L
planul înclinat, care formează un unghi de 450 cu orizontala. 0 0
8 Indicați forțele pe desen și determinați forța de tensiune din fir 1 1
dacă valoarea maximă a coeficientului de frecare static dintre 2 2
corp și plan este egal cu 0,2; 3 3
Accelerația căderii libere se va considera g = 10 m s 2 , iar 4 4
sin 45 = cos 45 = 0, 71 5 5
6 6
REZOLVARE:
7 7
8 8
9 9
10 10
11 11

În circuitul din figură se cunosc rezistențele R1= 2,0 , R2= 4,0 . Considerând a) a)
ampermetrele ideale, determinați: L L
9 a) valoarea curentului indicat de ampermetrul 0 0
A, dacă ampermetrul A1 indică 1,0 A. 1 1
b) valoarea rezistenței totale și a tensiunii 2 2
aplicate circuitului. 3 3
4 4
REZOLVARE:
5 5

b) b)
L L
0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5

16
 III. ÎN ITEMII 10-12 SCRIEȚI REZOLVAREA COMPLETĂ A SITUAȚIILOR DE PROBLEMĂ
PROPUSE.
În figura alăturată este reprezentat graficul unui ciclu închis a) a)
efectuat asupra unui gaz ideal monoatomic. L L
10 a) Să se scrie, în baza unei analize, temperatura gazului în 0 0
stările 1,2,3,4 în ordinea creșterii; 1 1
b) Să se calculeze lucrul efectuat de gaz în acest ciclu, dacă p0 2 2
= 4.105 Pa, V0 = 4 L.
c) Să se demonstreze în care transformare gazul primește b) b)
căldură şi în care cedează. L L
0 0
REZOLVARE:
1 1
2 2
3 3
4 4

c) c)
L L
0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

Un fascicul laser cu lungimea de undă de 600 nm este incident normal pe o rețea de L L

difracție. Pentru o poziție a ecranului în raport cu rețeaua, maximul de ordinul m se 0 0
11 formează la 10 cm de la maximul central. Modificând lungimea de undă a fasciculului 1 1
incident, maximul de ordinul m se formează pe ecran la o distanță mai mică cu 2,5 cm 2 2
decât în cazul inițial. Să se determine lungimea de undă a fasciculului laser în al doilea 3 3
caz. 4 4
5 5
REZOLVARE:
6 6
7 7

17
12 Fie, trebuie să determinați coeficientul de frecare static dintre un paralelipiped și o L L
suprafață orizontală. Aveți la dispoziție un fir elastic, o riglă gradată în milimetri, o bară 0 0
de lemn (un paralelipiped) și o scândurică de lemn.. 1 1
a) Descrieți cum veți proceda; 2 2
b) Deduceți formula de calcul; 3 3
REZOLVARE: 4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
9 9
10 10
11 11
12 12

18
 Barem, Profilul real

Nr. Răspunsuri Punctaj corespunzător etapelor de Σ

rezolvare
1. a) ...micșorează.
b) ...se mărește. 10 p
c) ....nulă. Pentru fiecare răspuns corect - câte 2 p.
d) ... paralel.
e) ....nu se modifică.
2. Forța Lorentz – mN
Energia mecanică –J
Inducția magnetică – mT Pentru fiecare răspuns corect câte 2 p. 10 p
Potențialul electric –kV
Puterea curentului electric –MW
3. a) F; b) F; c) F; d) A; e) A. Pentru marcarea corectă a fiecărei afirmații – 10 p
câte 2 p
4. 3, 6, 4 Pentru fiecare răspuns corect câte 1p.

3p
5. 238
U →82
206
Pb + x + y Pentru scrierea reacției în formă generală 1p
92
Pentru transcrierea reacției cu substituția
238
92 U →82
206
Pb + x 42 He+ y 0−1e simbolurilor 2p 7p
238 = 206 + x·4 + y·0 Pentru aplicarea corectă a legii conservării
92 = 82 + x·2 + y·(-1) numărului de masă - 1p.
x=8 Pentru aplicarea corectă a legii conservării
y=6 numărului de sarcină 1p.
Pentru răspuns corect 2p.
6. Pentru reprezentarea forței de atracție 1p. 3 p
Pentru reprezentarea forței de respingere 1p.
Pentru reprezentarea forței rezultante 1p.

7. i A
а) 0≤t≤1s, t
=1
s
;
a) Pentru determinarea vitezei de variație a
i curentului pe fiecare porțiune 3p
1s<t≤2s, =O
t
2s<t≤3s, i = −3 At
b)
s
Pentru formula tensiunii de autoinducție 1p
i 7p
b)  ai = −L Pentru determinarea TEM de autoinducție pe
t
fiecare porțiune 3p
0≤t≤1s,  ai = −0, 45V

1s<t≤2s,  ai = 0V
2s<t≤3s,  ai = 1,35V

19
8. a) a) pentru indicarea forțelor 4p
pentru legea a doua a lui Newton 1p 11 p
pentru scrierea ecuațiilor proiecțiilor 2p
pentru formula forței de frecare 1p
pentru obținerea formulei finale 1p
pentru răspunsul final (valoarea numerică,
unitatea de măsură) 2p

Ffr + mg + T + N = 0
 Ffr + T − mg sin  = 0

 N − mg cos  = 0
Ffr =  N
T = mg ( sin  −  cos  )
T = 4 2 N = 5,7 N

9. a) a) Pentru formula intensității curenților la 10 p

I = I1 + I2 legarea paralel 1p.
U1 = U2, Pentru formula tensiunii la legarea paralel 1p
U1,2 = I1,2 R1,2 I1R1 = I2R2 Pentru formula căderii de tensiune 1p
I2 = I1R1/R2 = ...= 0,5A pentru răspunsul final (valoarea numerică,
I = 1 + 0,5 = 1,5 A unitatea de măsură) 2p
b)
1 1 1 b) Pentru scrierea formulei de calcul a
= + rezistenței totale 1p
R R1 R2
pentru exprimarea rezistenței totale 1p
R1R2
R= = 1,33  Calcului rezistenței totale 1p
R1 + R2 Pentru formula căderii de tensiune 1p
U = I R = 2,0V Calculul tensiunii aplicate 1p
10. a) Aplicăm ec. de stare termică a a) Pentru cunoașterea formulei ec. de stare:
gazului ideal pentru fiecare din cele 4 și relației
stări: pV = vRT 1p
1: 2p0V0 = vRT1 Pentru stabilirea relației dintre temperaturi: 10 p
2: p0V0 = vRT2 T2 < T1=T3 < T4 1p
3: 2p0V0 = vRT3 b) Pentru determinarea lucrului efectuat de
4: 4p0V0 = vRT4 gaz ca aria subgraficului pV 1p
De unde rezultă: T2 < T1=T3 < T4 pentru formula lucrului efectuat de gaz 1p
b) L = aria dreptunghiului 2341 pentru rezultatul final 2p
L=(2p0 – p0)(2V0 - V0) = p0V0 = ... c) Pentru stabilirea dacă gazul primește sau
=1600 J. cedează căldură, pentru fiecare transformare
c) 1-2: L < 0, ΔU <0, => Q12 < 0, 4p
cedează ;

20
 2-3: L = 0, ΔU>0, => Q23 > 0,
primește
3-4: L > 0, ΔU>0, => Q34 > 0,
primește
4-1: L = 0, ΔU <0, => Q41 < 0,
cedează.
11. 𝑑 sin𝜑1 = 𝑚𝜆1 Pentru formula rețelei de difracție aplicata
𝑑 sin𝜑2 = 𝑚𝜆2 primului caz 1p.
sin𝜑 ≈ tg 𝜑 Pentru formula rețelei de difracție aplicata
𝑥 cazului doi 1p.
tg 𝜑 =
𝐷 Pentru aproximația valabilă pentru unghiuri
𝑥 − ∆𝑥 7p
mici 1p.
𝜆2 = 𝜆1 = 450 nm
𝑥 Pentru definiția tangentei 1p
Pentru formula finală 1p.
Pentru răspuns corect (valoarea numerică,
unitatea de măsură) 2p.
12. a)
1. Se suspendă corpul și se măsoară Pentru descrierea metodei și argumentarea
întinderea firului. măsurărilor 4p 12 p
2. Se plasează corpul pe masă și se 1)
întinde firul ușor. Se măsoară alungirea Pentru echilibrul forțelor 1p.
maximă a firului, fără ca corpul să se Pentru expresia forței elastice 1p.
miște. Pentru expresia forței de greutate 1p.
2)
1. F0 = G F0 = kx0 G = mg Pentru echilibrul forțelor pe orizontală 1p.
2. F = Ff F = kx Ff =  N N = mg Pentru expresia forței elastice 1p.
Pentru expresia forței de frecare 1p.
x
= Pentru echilibrul forțelor pe verticală 1p.
x0 Pentru expresia coeficientului de frecare 1p.

Total 100 p

1. Orice rezolvare corectă prin altă metodă (sau omiterea/gruparea unor pași intermediari),
se va aprecia cu punctajul maxim pentru itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă prin altă metodă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi
punctată proporțional cu conținutul de idei prezentat, din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate
pentru a ajunge la rezultat prin metoda aleasă.

21
 Test, profil UMANIST

Nr. Item Punctaj

I ÎN ITEMII 1-3 RĂSPUNDEȚI SCURT LA ÎNTREBĂRI CONFORM CERINȚELOR
ÎNAINTATE:
1 Continuați următoarele propoziții astfel, ca ele să fie adevărate: L L
a) Mișcarea mobilului cu o viteză ................................... este o mișcare uniformă. 0 0
b) Impulsul punctului material este egal cu ..........................dintre masa și viteza lui. 2 2
c) Mărimea egală cu numărul de moli pe care îl conține o substanță se numește
............................................................. 4 4
d) Purtătorii de sarcină electrică în metale sunt ................................................ 6 6
e) Sarcina electrică a neutronului este ................................. 8 8
10 10
2 Stabiliți (prin săgeți) corespondența dintre următoarele mărimi fizice și L L
unitățile ce le exprimă: 0 0
Energia potențială V 2 2
Presiunea cm
Intensitatea câmpului electric kPa 4 4
Tensiunea electrică V/m 6 6
Lungimea de undă Wb 8 8
J 10 10
3 Determinați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, marcând A, dacă L L
afirmația este adevărată și F dacă afirmația este falsă: 0 0
a) Produsul dintre masa corpului și accelerația acestuia este egal cu forța rezultantă 2 2
care acționează asupra corpului. A F
b) Perioada este egală numeric cu numărul de oscilații efectuate într-o unitate de 4 4
timp. A F 6 6
c) La încălzirea izobară a unei cantități constante de gaz, acesta se comprimă. 8 8
A F 10 10
d) La mărirea distanței dintre plăcile paralele a condensatorului plan, capacitatea
electrică a lui se mărește. A F
e) Generatorul de curent alternativ transformă energia termică în energie electrică.
A F
II. ÎN ITEMII 4 – 9 RĂSPUNDEȚI LA ÎNTREBĂRI SAU REZOLVAȚI, SCRIIND
ARGUMENTĂRILE ÎN SPAȚIILE REZERVATE:
4 Un corp este urcat, cu frecare, pe un plan înclinat prin L L
intermediul unui resort a cărui direcție coincide cu direcția 0 0
deplasării. Reprezentați forțele ce acționează asupra 1 1
corpului. 2 2
REZOLVARE: 3 3
4 4

5 În reacția nucleară de mai jos, identificați particula necunoscută.

238
92 U → 90
234
Th + X
22
 L L
0 0
1 1
2 2
3 3

6 Un corp, cu masă de 1,0 kg, se mișcă pe o a) a)

suprafață orizontală sub acțiunea unei forțe L L
constante F. În figură este prezentat graficul 0 0
proiecției vitezei corpului în funcție de timp. 1 1
Determinați: 2 2
a) viteza inițială a corpului; b) b)
b) modulul accelerației corpului;
L L
c) modulul forței F.
REZOLVARE: 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
c) c)
L L
0 0
1 1
2 2
3 3

7 Un foton are impulsul 1,0·10-27 kg·m/s. Determinați: a) a)

a) lungimea de undă a fotonului; L L
b) energia fotonului. 0 0
REZOLVARE: 1 1
2 2
3 3
4 4
b) b)
L L
0 0
1 1
2 2
3 3

23
8 Un mol de gaz ideal cu temperatura inițială 400 K este răcit izocor de la presiunea a) a)
2·105 Pa la presiunea 105 Pa, apoi se destinde izobar de la volumul 8,31 L la L L
volumul 10,31 L. Determinați: 0 0
a) temperatura gazului în starea 2; 1 1
b) variația energiei interne în transformarea 1-2; 2 2
c) lucrul efectuat de gaz în transformarea 2-3. 3
3
REZOLVARE:
4 4
b) b)
L L
0 0
1 1
2 2
3 3
c) c)
L L
0 0
1 1
2 2
3 3

9 Un condensator plan cu aria unei armături 10 cm2 și distanța dintre ele de 2 mm are a) a)
în interior o placă dielectrică (εr=5), care umple tot spațiul dintre armături. L L
Condensatorul este conectat la o tensiune de 40 V. Determinați: 0 0
a) sarcina electrică a condensatorului; 1 1
b) intensitatea câmpului electric dintre armături. 2 2
REZOLVARE: 3
3
4 4
5 5
b) b)
L L
0 0
1 1
2 2
3 3

24
 III. ÎN ITEMII 10-12 SCRIEȚI REZOLVAREA COMPLETĂ A SITUAȚIILOR DE
PROBLEMĂ PROPUSE:
10 Un corp a fost lansat pe o suprafață orizontală cu asperități cu viteza inițială de 4 m/s. L L
Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafață este 0,2. Determinați 0 0
distanța parcursă de corp până la oprire. Accelerația căderii libere este g=10 m/s . 2 1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
9 9
10 10

11 Un conductor rectiliniu este menținut în poziție orizontală de către un câmp L L

magnetic cu inducția 0,01 T, când prin acesta trece un curent cu intensitatea 2,7 A. 0 0
Indicați forțele ce acționează asupra conductorului și sensul curentului electric. 1 1
Determinați densitatea conductorului dacă aria secțiunii transversale a lui este egală 2 2
cu 1,0 mm2, iar accelerația căderii libere este 10 m/s2. 3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
9 9
10 10
11 11
12 12

25
12 Dispuneți de un voltmetru și un ampermetru, o rezistență necunoscută, o sursă de L L
curent continuu, întrerupător și fire de conexiune. Cu ajutorul firelor de conexiune 0 0
și dispozitivelor menționate se realizează un circuit, utilizat pentru determinarea 1 1
rezistenței necunoscute. Desenați schema circuitului, deduceți formula de calcul 2 2
pentru rezistența necunoscută. 3 3
4 4
5 5
6 6
7 7

26
Barem, profil Umanist

Nr. Răspunsuri Punctaj corespunzător etapelor de Σ

rezolvare
1. a) ....constantă ... pentru fiecare răspuns corect câte 2p.
b) …produsul ...
c) … cantitate de substanță. 10 p.
d) …electronii.
e) …nulă.
2. Energia potențială J pentru fiecare răspuns corect câte 2p.
Presiunea kPa
Intensitatea câmpului el. V/m 10 p.
Tensiunea electrică V
Lungimea de undă cm
3. A, F, F, F, F. pentru fiecare răspuns corect câte 2p. 10 p.
4.

pentru indicarea corectă a fiecărui vector se

4 p.
acordă câte un punct.

5. particula  ( 4
2 He ) pentru aplicarea corectă a legii conservării
numărului de masă 1p.
pentru aplicarea corectă a legii conservării 3 p.
numărului de sarcină 1p.
pentru identificarea corectă a particulei 1p.
6. a) υ0=10 m/s a) pentru răspunsul corect (valoarea
numerică, unitatea de măsură) 2p.
b) 𝜐 = 𝜐0 + 𝑎𝑡
b) pentru ecuația vitezei în funcție de timp
𝜐−𝜐0 𝑚
𝑎= = 0,5 1p.
𝑡 𝑠2
pentru obținerea formulei finale 1p.
9 p.
c) 𝐹 = 𝑚𝑎 = 0,5 𝑁 pentru calculul corect (valoarea numerică,
unitatea de măsură) 2p.
c) pentru legea a doua a lui Newton 1p.
pentru calcul corect (valoarea numerică,
unitatea de măsură) 2p.
7. ℎ a) pentru formula impulsului fotonului 1p.
a) 𝑝𝑓 = 𝜆
ℎ pentru formula finală 1p.
𝜆 = 𝑝 = 6,63 ∙ 10−7 𝑚 pentru calcul corect (valoarea numerică,
𝑓
ℎ𝑐 unitatea de măsură) 2p. 7 p.
b) 𝜀𝑓 = = 3 ∙ 10−19 𝐽
𝜆 b) pentru formula energiei fotonului 1p.
pentru calcul corect (valoarea numerică,
unitatea de măsură) 2p.
𝑝1 𝑝2
8. a) = a) pentru ecuația transformării izocore
𝑇1 𝑇2
1p.
𝑇2 =
𝑝2 𝑇1
= 200 𝐾 pentru formula finală 1p. 10 p.
𝑝1
pentru calcul corect (valoarea numerică,
unitatea de măsură) 2p.

27
 3 b) pentru formula variației energiei interne
b) ∆𝑈 = 2 𝜈𝑅(𝑇2 − 𝑇1 ) = −2493 𝐽
1p.
c) 𝐿23 = 𝑝2 (𝑉3 − 𝑉2 ) = 200 𝐽 pentru calcul corect (valoarea numerică,
unitatea de măsură) 2p.
c) pentru formula lucrului gazului ideal
1p.
pentru calcul corect (valoarea numerică,
unitatea de măsură) 2p.
9 a) 𝐶 = 𝜀0 𝜀𝑟 𝑑
𝑆 a) pentru formula capacității
𝑞 condensatorului plan 1p.
𝐶=𝑈 pentru formula capacității electrice 1p.
𝑞 = 𝜀0 𝜀𝑟
𝑆𝑈
= 8,85 ∙ 10−10 𝐶 pentru formula finală 1p.
𝑑 pentru calcul corect (valoarea numerică,
𝑈
b) 𝐸 = = 20 kV/m unitatea de măsură) 2p. 8 p.
𝑑
b) pentru formula intensității câmpului
electric dintre armăturile condensatorului
1p.
pentru calcul corect (valoarea numerică,
unitatea de măsură) 2p.
10 L = Ec pentru teorema variației energiei cinetice
1p.
mv 2
Ec = pentru expresia energiei cinetice 1p.
2 pentru expresia variației energiei cinetice
∆𝐸𝑐 = 𝐸𝑐 − 𝐸𝑐0 1p.
𝐿 = −𝐹𝑓𝑟 ∙ 𝑑 pentru expresia lucrului mecanic a forței de
𝐹𝑓𝑟 = 𝜇𝑁 frecare 1p.
10 p.
pentru formula forței de frecare 1p.
𝑁=𝐺 pentru egalitatea dintre forța de reacțiune și
𝐺 = 𝑚𝑔 forța de greutate 1p.
0𝜐2 pentru formula forței de greutate 1p.
𝑑 = 2𝜇𝑔 = 40 𝑚
pentru formula finală 1p.
pentru calcul corect (valoarea numerică,
unitatea de măsură) 2p.
11 pentru indicarea pe desen a forței Ampere
1p.
pentru indicarea pe desen a forței de
greutate 1p.
pentru stabilirea și indicarea corectă a
sensului curentului electric 2p.
pentru condiția de echilibru a conductorului
1p.
G−F = 0 pentru formula forței de greutate 1p.
12 p.
G = mg pentru formula forței Ampere 1p.
m = V pentru exprimarea masei prin volum și
densitate 1p.
V = Sl
pentru exprimarea volumului prin aria
F = BI l
secțiunii transversale și lungime 1p.
BI
 = = 2, 7  103 kg m3 pentru formula finală 1p.
Sg pentru calcul corect (valoarea numerică,
unitatea de măsură) 2p.

28
 12 Se conectează bateria în paralel cu pentru indicarea în circuit a rezistorului
rezistența și ampermetrul legat în serie, 1p.
iar voltmetrul legat în paralel la pentru indicarea corectă în schemă a
rezistență. voltmetrului (legat în paralel cu rezistorul)
1p.
pentru indicarea corectă în schemă a
ampermetrului (legat în serie cu rezistorul)
1p.
pentru indicarea corectă a sursei de
tensiune 1p. 7 p.
utilizarea corectă în circuit a
întrerupătorului electric 1p.
pentru utilizarea corectă a notațiilor
simbolice pe scheme a dispozitivelor
U
electrice (ampermetru, rezistor, voltmetru,
R= întrerupător, sursă de tensiune) 1p.
I
pentru formula de definiție a rezistenței
electrice 1p.

Total 100

1. Orice rezolvare corectă prin altă metodă (sau omiterea/gruparea unor pași intermediari),
se va aprecia cu punctajul maxim pentru itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă prin altă metodă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi
punctată proporțional cu conținutul de idei prezentat, din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate
pentru a ajunge la rezultat prin metoda aleasă.

ANEXE
Constante fizice
Sarcina elementară e = 1,60 10–19 C Constanta lui Avogadro N A = 6,02 1023 mol−1
Masa de repaus a electronului me = 9,11 10 –31 kg Constanta lui Boltzmann k = 1,38 10 –23 J K
Viteza luminii în vid c = 3,00 108 m s Constanta universală a gazelor R = 8,31 J ( mol  K )
Constanta gravitațională K = 6,67 10 N  m kg
–11 2 2
Constanta lui Planck h = 6,63 10 –34 J  s
Constanta electrică  0 = 8,85 10 –12 F m Constanta electrostatică ke = 9,00 109 N  m 2 C2

29
 MECANICĂ
ax t 2
x = x0 + v0x t ; x = x0 + v0 x t + ; vx = v0 x + ax t ; vx2 − v02x = 2ax sx ;
2
2 2
;  = ; v =  r ;  = 2 ; ac = v .
1
=
T T r
mm
F = ma ; F12 = −F21 ; F = K 1 2 2 ; Fe = −kl ; Ff =  N ; FA = 0Vg ; p =  gh ; M = Fd .
r
L mv 2 2
p = mv ; p = F t ; Lmec. = Fscos  ; P = ; Ec = ; L12 = Ec2 − Ec1 ; Ep = mgh ; Ep = kx ;
t 2 2

( )
L12 = − Ep2 − Ep1 ; x = Asin (t + 0 ) ; T = 2
l
g
; T = 2
m
k
;  = vT ; y = Asin (t − kx + 0 ) .
FIZICĂ MOLECULARĂ ȘI TERMODINAMICĂ
1 2 3 3RT m
p = m0 nv 2 = n tr . ;  tr . = kT ; p = nkT ; vT = ; pV =  RT ;  = ; R = kN A ; M = m0 N A ;
3 3 2 M M
p V pV
pV = const. , T = const. ; = const. , V = const. ; = const. , p = const. ; = const. , m= const.
T T T
3m Q − Q2 T −T
U= RT ; L = pV ; Q = cmT ; QV = V m; QT = T m ; Q = U + L ;  = 1 ; max. = 1 2
2M Q1 T1
 p F 4 F l
 = a = a ;  = s ;h= ; =E ;
 s ps l  gd S l
ELECTRODINAMICĂ
q1 q2 1 F U kq
F = ke ; ke = ; E= ; E= ;  =W ;  = ;  = U = L ;
r r 2
4 0 q d q r q
q S n
1 n
1 CU 2
; C = 0 r ; CP =  Ci ;
C= =  ; We =
U d i =1 C S i =1 Ci 2
q U   l n
1 n
1
I= ; I= ; I= ; I s.c. = ; R =  ; Rs =  Ri ; =  ; L = I Ut ; Q = I 2 Rt ; P = I U ;
t R R+ r r S i =1 R p i =1 Ri
L R
 = u ; Rş = A ; Ra = ( n − 1) RV ; Fm = I Bl sin  ; FL = qvB sin  ;
Lt n −1
 i
 = BScos ;  i = − ;  = Li;  ai = −L ;
t t
CU 2 Im Um I 2 N1 U1 1
We = ; q = qm cos (t + 0 ) ; I = ; U = ;  K = = ; XC = ; XL =  L ;
2 2 2 I1 N2 U 2 C
T = 2 LC ;
  l 1
 = 2m ;  =  ( 2m+ 1)  ; d sin  = m ; d = =
2 2 N n
FIZICĂ MODERNĂ
0 m0 m0v E
 = ; l = l0 1 − v2 c2 ; m = ; p= = 2
v; E = mc2;
1− v c 2 2
1 − v2 c2 1− v c 2 2 c
Ec = ( m − m0)c ; E − p c = m c ; 2 2 2 2 2 4
0
t
2 −
hc h mvmax c ln 2
f = ; pf = ; h = Le + ; = ; h = En − Em ; N = N0 e− t ;  = ; N = N0 2
T1 2

  2  T1 2
A− 4
A
Z X→ Y + 24 He ; AZ X →
Z− 2
A
Y + −10 e ; 1 eV = 1,60 10−19 J ; 1 u = 1,66 10−27 kg .
Z +1

30