Copii Adulti

Tulburarea de personalitate dependentă

Criterii de diagnostic

O necesitate omniprezentă și excesivă de îngrijire care duce la un comportament supus și agățat și la

frici de separare, începând de la vârsta adultă timpurie și prezentă într-o varietate de contexte, după
cum indică cinci (sau mai multe) dintre următoarele:

Are dificultăți în a iniția proiecte sau a face lucruri pe cont propriu (din cauza lipsei de încredere în sine
în judecată sau abilități, mai degrabă decât din cauza lipsei de motivație sau energie).

Este nerealist preocupat de fricile de a fi lăsat să aibă grijă de el însuși.

Face eforturi excesive pentru a obține îngrijire și sprijin de la ceilalți, până la punctul de a se oferi
voluntar pentru a face lucruri neplăcute.

Caută urgent o altă relație ca sursă de îngrijire și sprijin atunci când o relație apropiată se încheie.

Se simte inconfortabil sau neajutorat atunci când este singur din cauza fricilor exagerate de a nu putea
să aibă grijă de el însuși.

Are dificultăți în a-și exprima dezacordul cu ceilalți din cauza fricii de pierdere a sprijinului sau aprobării.

Are nevoie de alții să-și asume responsabilitatea pentru majoritatea domeniilor majore ale vieții sale.

Oleander alb

Cercetări curente

Codependența VS. Dependenţă

Costuri sociale
dependența ca factor de risc pentru boli fizice

utilizarea și cheltuielile de îngrijire a sănătății

afectarea funcțională globală și specifică domeniului

violenta fata de ceilalti

victimizarea de către alții

autoagresiune.

„Spre deosebire de tradiția clinică, dependența de trăsături

și DPD sunt asociate cu comportamente care duc la nenumărate consecințe negative pentru dependenți

persoana, cei apropiați și societatea în ansamblu.” (Bornstein, 2012)

Experiențe negative și DPD

Cercetare Cont.

Predictorii de pre-tratament și

Factori în timpul tratamentului și modificări ale DPD

Există o relație între DPD și experiențele negative din copilărie. Abuzul sexual sau fizic, intimidarea,
controlul excesiv al familiilor și un mediu sărac (scoruri IQ, sănătate fizică și comportamente
interpersonale) la începutul vieții pot duce la dezvoltarea DPD, precum și a multor alte tulburări de
personalitate mai târziu în viață.

Implicații culturale

Cercetat Cont.

(Birgenheir & Pepper, 2011)

Agreabilitatea nu este neapărat asociată cu

Dependenţă

Referințe

(Chen, Nettles & Chen, 2009)

Birgenheir, D. G. și Pepper, C. M. (2011).

Experiențele de viață negative și dezvoltarea tulburărilor de personalitate cluster c: o perspectivă
cognitivă. Terapia cognitiv-comportamentală, 40(3), 190-205.

Borge, F., Hoffart, A., Sexton, H., Martinsen,

E., Gude, T., Hedley, L. și Abrahamsen, G. (2010). Predictorii pre-tratament și factorii în timpul
tratamentului asociați cu schimbarea trăsăturilor de tulburare de personalitate evitantă și dependentă
în rândul pacienților cu fobie socială. Clinical Psychology & Psychotherapy, 17(2), 87-99.

Bornstein, R. F. (2012). Iluminând a

Problemă clinică neglijată: costurile societale ale dependenței interpersonale și tulburării de

personalitate dependentă. Journal of Clinical Psychology, 68(7), 766-781. doi:10.1002/jclp.21870

Chen, Y., Nettles, M. E. și Chen, S. (2009).

Regândirea tulburării de personalitate dependentă; compararea diferitelor relații umane în contexte

culturale. Journal of Nervous and Mental Disease, 197(11), 793-800.

Lowe, J., Edmundson, M. și Widiger, T. A. (2009).

Evaluarea dependenței, a agreabilității și a relației lor. Evaluare psihologică, 21(4), 543-553.

doi:10.1037/a0016899

Dependența ridicată este corelată

• competență scăzută,

autodisciplină scăzută

imaturitate

control slab al impulsurilor (constrângere scăzută)

(reflectând parțial lor

credința și prezentarea lor ca fiind neputincioși și incompetenți

și au nevoie de sprijin, asistență și îndrumare din partea altora).

(Lowe, Edmundson și Widiger, 2009)

Are dificultăți în a lua decizii de zi cu zi fără o cantitate excesivă de sfaturi și asigurări din partea
celorlalți.

Terapia cognitivă S-a demonstrat că reduce simptomele DPD

„Îmbunătățirea simptomelor și cognițiilor legate de fobia socială este asociată cu îmbunătățirea

trăsăturilor tulburării de personalitate dependente și evitante”.

Borge și colab., 2010)