UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT INTENAŢIONAL ŞI EUROPEAN

CURRICULUM
la disciplina

„Drept internaţional public”

Ciclul I, Licenţă

Program DREPT

AUTORI:
Diana SÂRCU,
doctor habilitat în drept, conferenţiar universitar,
Olga DORUL,
doctor în drept, conferenţiar universitar
Nicolae OSMOCHESCU
doctor în drept, profesor universitar

CHIŞINĂU 2021

1
APROBAT Şef Departament_____________________
la şedinţa Departamentului
din 26 august 2021

2
 PRELIMINARII
Prezentarea generală a disciplinei
Cursul de drept internaţional public, ca disciplină academică la Facultatea de Drept,
Universitatea de Stat din Moldova, în ultimii ani a căpătat o amploare considerabilă şi interes ştiinţific
de proporţii. Graţie schimbărilor structurale calitative în domeniul pregătirii cadrelor juridice de înaltă
calitate, dreptul internaţional public devine ramura de profil în pregătirea studiului academic al
studenţilor.
Dreptul internaţional public, oferă astfel prima tatonare cu un nou nivel superior în materie de
relaţii juridice amplasate în plan extern, exemplificând posibilitatea existenţei lor fără o jurisdicţie
autoritară. Necesitatea unui studiu complex şi profund al cursului respectiv este indispensabilă pentru
calificarea juristului contemporan.
Dreptul internaţional apără şi dezvoltă valori esenţiale pentru viaţa omenirii cum sunt pacea,
securitatea internaţională sau progresul şi libertatea popoarelor şi ale omului. În condiţiile în care
relaţiile internaţionale ale Moldovei cunosc o amplă desfăşurare, însuşirea problemelor multiple,
complexe şi nu rareori dificile pe care le comportă materia dreptului internaţional prezintă o
importanţă de netăgăduit pentru toţi cei interesaţi în cunoaşterea acestei disciplini.
Scopul prezentului curs este acela de a familiariza studenţii cu tot spectrul de probleme cu care
se confruntă societatea internaţională a statelor, metodele şi instrumentele de realizare a politicii
externe.
În cadrul cursului o atenţie deosebită este acordată problemelor teoretice, iniţiind studenţii în
terminologia dreptului internaţional, relaţiilor internaţionale, relaţiilor diplomatice şi consulare,
tratatelor internaţionale etc. Un rol aparte al acestei discipline revine scopului de a dezvolta la studenţi
capacităţile de orientare practică în aspectele ce ţin de procedura încheierii tratatelor internaţionale, ce
vizează elementele populaţiei unui stat, prevenirii şi combaterii infracţiunilor internaţionale,
reglementării paşnice a diferendelor internaţionale etc.
Locul şi rolul disciplinei în formarea competenţelor specifice ale programului de formare
Cursul de drept internaţional public are drept scop final acumularea de cunoştinţe şi formularea de
competenţe necesare pentru ca în activitatea sa profesională juristul, să poată satisface toate exigenţele
necesare în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. În mod particular, disciplina va forma abilităţi inerente
unui funcţionar public de natură să reprezinte în modul cuvenit statul său în relaţiile internaţionale de
natură bilaterală sau multilaterală. Este cazul angajaţilor direcţiilor responsabile de asigurarea
întreţinerii şi administrării bunei derulări a relaţiilor dintre Republica Moldova şi alte state sau entităţi
– subiecte ale Dreptului internaţional. De asemenea, este cazul consilierilor pentru cei mai inalţi
oficiali ai statului, în procesul formatării imaginii oficiale pe plan internaţional a instituţiei pe care o
reprezintă.
Limba de predare a disciplinei
Cursul ”Drept internaţional public” este ţinut în limbile română și rusă.
Beneficiarii
Prezentul curriculum este elaborat întru asigurarea procesului de instruire a studenţilor anului II,
Facultatea de Drept, USM.
I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Forma de Codul Denumirea Responsabil de Sem. Ore total:
de

învăţămînt disciplină
Evaluare

disciplinei disciplinei Tota inclusiv

credite

l C S L LI
Nr.

cu F03O21 Drept Diana Sârcu III 180 39 39 - 102 ex 6

frecvenţă internaţion Olga Dorul
la zi al public
Cu F03O11 Drept Diana Sârcu III 180 26 10 - 144 ex 6
frecvenţă internaţion Olga Dorul
redusă al public

3
 I. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Unităţi de conţinut Ore

d/o Curs Seminar Lucrul
individual
Zi f/r zi f/r zi f/r
1. Noţiuni introductive 2 2 3 1 4 8
2. Izvoarele dreptului internaţional 2 2 2 1 4 8
3. Principiile fundamentale ale dreptului 4 2 4 1 10 16
internaţional
4. Subiecţii dreptului internaţional 4 2 4 1 10 12
5. Dreptul tratatelor 3 4 4 1 8 16
6. Populaţia în dreptul internaţional 2 1 2 1 4 8
7. Teritoriul în dreptul internaţional 4 2 4 1 10 10
8. Dreptul mării 3 2 2 8 8
9. Dreptul internaţional cosmic 2 1 2 4 6
10. Dreptul diplomatic şi consular 3 2 2 1 8 10
11. Soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale 2 2 2 4 8
12. Dreptul internaţional penal 2 1 2 6 8
13. Dreptul răspunderii internaţionale 2 1 2 1 6 8
14. Drept internaţional al mediului ambiant 2 1 2 1 8 10
15. Drept internaţional umanitar 2 1 2 8 8
TOTAL 39 26 39 10 102 144

II. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE
1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor,
paradigmelor şi metodologiei din domeniul
juridic
2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea
datelor şi informaţiilor referitoare la
probleme concrete de drept
FINALITĂŢI DE STUDIU
- a defini conceptele de bază ale dreptului
internaţional public (metodă de reglementare,
izvor de drept, sistem internaţional ş.a.);
- a relata despre evoluţia instituţiilor dreptului
internaţional public în diferite etape istorice
de dezvoltare a civilizaţiei;
- a face generalizări referitoare la diferite
instituţii ale dreptului international public;
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii juridice a
unei sau altei norme sau instituţii de drept
internaţional public;
- a stabili locul şi rolul dreptului internaţional
public în contextul altor ştiinţe juridice;
- a argumenta esenţa unor instituţii de drept
international public
- a identifica problemele de drept specifice
ramurii drept international public;
- a alege metoda cea mai eficientă pentru
acumularea datelor şi informaţiilor referitoare
la problema concretă de drept international
public;
- a argumenta eficienţa metodelor utilizate
pentru culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la problemele de drept

4

3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova, -
a instrumentelor juridice internaţionale
- a identifica normele relevante;
- a interpeta corect norma de drept
4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor
specifice din domeniul juridic în
soluţionarea problemelor de ordin practic
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de
reglementări sau coliziuni
6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee
în vederea formulării soluţiilor
interpretative ale normelor juridice
7. Formularea propunerilor în vederea -
perfecţionării cadrului legal existent
- a stabili normele juridice din legislaţia
international public;
- a evalua datele şi informaţiile culese/
accumulate, prin prisma relevanţei pentru
problematica dreptului international public.
a distinge izvoarele cutumiare și
convenţionale;
internaţional;
- a raporta norma aplicabilă la situaţia concretă;
- a analiza raportul dintre norma naţională şi
cea internaţională;
- a formula propuneri de armonizare a
prevederilor normelor naţionale cu
prevederile tratatelor internaţionale.
- a identifica tehnici şi instrumente specifice
domeniului dreptului internaţional public;
- a identifica problemele de ordin practic din
domeniul dreptului internaţional public;
- a selecta tehnica / instrumentul corect din
punct de vedere legal pentru a soluţiona
problema de ordin practic;
- a determina soluţiile corecte pentru
problemele de ordin practic vizând materia
dreptului internaţional public;
- a decide asupra diverselor situaţii practice în
baza cunoştinţelor acumulate şi ţinând cont de
prevederile legii;
- a elabora planuri de acţiune-model ce pot fi
raportate la situaţiile concrete din practica
judiciară.
- a identifica lacunele şi carenţele din domeniul
dreptului internaţional public;
- a analiza critic cadrul normativ existent în
domeniul dreptului internaţional public;
- a estima eficienţa codificărilor contemporane
de drept internaţional public;
- a expune opinia proprie referitoare la lacunele
şi carenţele din domeniul dreptului
internaţional public;
- a argumenta opinia proprie expusă referitoare
la lacunele şi carenţele din domeniul
dreptului internaţional public.
- a compara doctrina şi experienţa practică în
vederea alegerii soluţiei interpretative corecte
a normei de drept international public;
- a interpreta normele dreptului internaţional
public ;
- a utiliza tehnici de probare a cutumei
internaţionale.
a interpreta legislaţiei naţională prin prisma
compatibilităţii cu tratatele internaţionale;
5
 naţională care conţin carenţe;
- a propune concepţii pentru ameliorarea
conţinutului normelor sau instituţiilor de drept
internaţional public;
- a exprima viziunii proprii asupra
perspectivelor dezvoltării dreptului
internaţional public ;
- a face propuneri de lege ferenda.
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi - a îndeplini la termen, eficient şi responsabil
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi sarcinile profesionale;
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu - a respecta regulamentele instituţiei;
respectarea principiilor eticii juridice - a respecta principiile eticii juridice;
- a formula recomandări în vederea
determinării celor mai concludente soluţii şi
interpretări.
9.Utilizarea eficientă a resurselor de - a utiliza eficient resursele de comunicare, atât
comunicare, a surselor de formare în limba română, cât şi într-o limbă de
profesională asistată, atât în limba română, circulaţie internaţională;
cât şi într-o limbă de circulaţie - a argumenta opiniile proprii;
internaţională - a întreţine o discuţie, manifestând
competenţă, consecvenţă, formulare şi
expunere logică;
- a redimensiona activitatea profesională în
raport cu noile politici şi strategii
educaţionale;
- a participa la formarea profesională continuă ;
- a produce noi cunoştinţe prin realizarea
proiectelor inovaţionale.

III. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Subiectul 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Obiective Unităţi de conţinut
- Să reproducă noţiunea dreptului internaţional; 1. Noţiunea dreptului internaţional public
- Să opereze cu distincţia drept internaţional
public şi drept internaţional privat; 2. Evoluţia dreptului internaţional public
- Să prezinte periodizarea evoluţiei dreptului
internaţional; 3. Normele dreptului internaţional public
- Să reproducă definiţia normei de drept
internaţional; 4. Sistemul dreptului internaţional public
- Să definească norma ius cogens;
- Să propună tehnici de identificare a normelor 5. Funcţiile dreptului internaţional public
ius cogens;
- Să definească sistemul dreptului internaţional; 6. Raportul dintre dreptul internaţional şi cel
- Să identifice ramurile şi instituţiile dreptului intern
internaţional;
- Să formuleze funcţiile dreptului internaţional şi
ale sistemului dreptului internaţional;
- Să identifice cauzele interacţiunii ordinii
juridice interne şi celei internaţionale; Termeni-cheie : Noţiunea, evoluţia, normele,
- Să relateze principalele teorii cu privire la sistemul, funcţiile, raportul.
raportul dintre dreptul intern şi cel internaţional.

6
Subiectul 2. IZVOARELE DREPTULUI INTERNAŢIONAL
Obiective Unităţi de conţinut
- Să definească izvorul de drept internaţional; 1. Noţiuni generale de izvor al dreptului
- Să identifice categoriile izvoarelor dreptului internaţional.
internaţional;
- Să reproducă elementele definitorii ale cutumei 2. Izvoarele principale ale dreptului
şi tratatului internaţional; internaţional.
- Să estime avantajele şi dezavantajele cutumei
internaţionale în raport cu tratatul internaţional; 3. Sursele subsidiare ale dreptului
- Să propună tehnici de soluţionare a conflictului internaţional.
dintre o normă convenţională şi una cutumiară;
- Să elucideze importanţa surselor subsidiare ale 4. Codificarea dreptului internaţional.
dreptului internaţional;
- Să identifice noţiunea şi tipurile codificării
dreptului internaţional;
- Să argumenteze necesitatea codificării
dreptului internaţional; Termeni-cheie :Noţiuni generale, izvoare,
- Să evalueze procesul de codificare a dreptului surse subsidiare, codificare.
internaţional оn perioada contemporană.

Subiectul 3. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INTERNAŢIONAL

Obiective
-Să definească principiile fundamentale ale
dreptului internaţional;
- Să identifice conţinutul principiilor
fundamentale;
- Să stabilească trăsăturile specifice ale
principiilor fundamentale;
- Să evalueze procesul de codificare a
principiilor dreptului internaţional;
- Să recomande principii în devenire şi să
argumenteze necesitatea consacrării unor noi Termeni-cheie : Definiţie, codificare, conţinut,
principii fundamentale.
Unităţi de conţinut
1. Definiţia principiilor fundamentale ale
dreptului internaţional.
2. Codificarea principiilor fundamentale ale
dreptului internaţional.
3. Conţinutul principiilor fundamentale ale
dreptului internaţional.
principii fundamentale.

Subiectul 4. SUBIECŢII DREPTULUI INTERNAŢIONAL

Obiective Unităţi de conţinut
- Să identifice noţiunea de subiect al dreptului 1. Definiţia subiecţilor dreptului internaţional
internaţional.
- Să aplice criteriile care trebuie întrunite pentru 2. Statul – subiect originar şi deplin în drepturi
calitatea de subiect;
- Să distingă categoriile subiecţilor de drept 3. Recunoaşterea statelor
internaţional;
- Să estime statul ca subiect principal al dreptului 4. Neutralitatea statelor
internaţional;
- Să identifice competenţele statului; 5. Succesiunea statelor
- Să definească recunoaşterea statelor;
- Să compare formele şi tipurile recunoaşterii 6. Organizaţia internaţională
statelor; interguvernamentală – subiect derivat şi limitat
- Să reproducă noţiunea de neutralitate a statului; în drepturi
- Să determine definiţia succesiunii statelor;
- Să distingă materiile în care este aplicabilă 7. Alţi participanţi la relaţiile internaţionale
instituţia succesiunii statelor;

7
- Să evalueze procesul de afirmare a statalităţii şi
de participare a Republicii Moldova оn cadrul
societăţii internaţionale;
- Să argumenteze lipsa personalităţii juridice Termeni-cheie :Definiţie, recunoaşterea
internaţionale a persoanei fizice, organizaţiilor statelor, neutralitate, succesiunea statelor.
internaţionale non-guvernamentale, a societăţilor
transnaţionale, a umanităţii.

Subiectul 5. DREPTUL TRATATELOR

Obiective Unităţi de conţinut
− Să reproducă criteriile de definire a tratatului 1. Definiţia şi clasificarea tratatelor
internaţional; internaţionale
− Să identifice definiţia dreptului tratatelor;
- Să distingă formele de denumire atribuite 2. Definirea dreptului tratatelor internaţionale
tratatelor internaţionale;
- Să definească deplinele puteri; 3. Conţinutul tratatelor
- Să determine momentul intrării în vigoare,
suspendării şi încetării valabilităţii tratatelor 4. Elementele şi condiţiile de validitate a
internaţionale; tratatelor internaţionale
- Să identifice viciile de consimţământ la
încheierea unui tratat internaţional; 5. Fazele încheierii tratatelor internaţionale
- Să clasifice varietatea tratatelor internaţionale;
- Să deosebească elementele principale ale 6. Rezervele la tratatele internaţionale
tratatului de elementele accesorii;
- Să compare efectele tratatelor internaţionale 7. Aplicarea tratatelor internaţionale
faţă de părţile contractante şi efectele tratatelor
faţă de terţi; 9. Încetarea tratatelor internaţionale
- Să propună elementele de conţinut ale unui
tratat internaţional; 10. Revizuirea tratatelor internaţionale
- Să proiecteze fazele încheierii tratatelor
internaţionale; 11. Interpretarea tratatelor internaţionale
- Să estime natura juridică şi efectele rezervelor
la tratat; 12. Modul de încheiere a tratatelor de R.M
- Să propună tehnici şi procedee de interpretare a internaţionale.
tratatelor internaţionale;
- Să optimizeze modul de încheiere a tratatelor
de R.M. Termeni-cheie : Definiţie, clasificare,
- Să evalueze procedura de revizuire a tratatelor conţinutul statelor, elemente, condiţii, aplicare.
internaţionale.

Subiectul 6. POPULAŢIA ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL

Obiective Unităţi de conţinut
- Să reproducă definiţia populaţiei; 1. Noţiunea populaţiei în dreptul internaţional
- Să identifice elementele populaţiei; 2. Reglementările internaţionale cu privire la
- Să definească pluricetăţenia şi apatridia; cetăţenie
- Să reproducă definiţia refugiatului; 3. Pluricetăţenia şi apatridia
- Să determine condiţiile expulzării; 4. Regimul juridic aplicabil străinilor
- Să evaluieze reglementările internaţionale cu 5. Expulzarea
privire la cetăţenie; 6. Refugiaţii
- Să propună modalităţi de reducere a cazurilor 7. Dreptul la azil
de pluricetăţenie şi apatridie;
- Să formuleze principalele regimuri juridice Termeni-cheie : Noţiune, reglementări,
aplicabile străinilor; pluricetăţenia, apatridia, expulzarea, refugiaţi,

8
- Să argumenteze natura juridică a dreptului la azil. dreptul la azil.

Subiectul 7. TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL

Obiective Unităţi de conţinut
-- Să definească teritoriul de stat; 1. Noţiunea de teritoriu în drept internaţional
- Să reproducă definiţia frontierei de stat;
- Să determine teritoriile cu regim juridic special; 2. Noţiunea, clasificarea şi stabilirea
- Să evalueze procedura modificărilor teritoriale; frontierelor de stat
- Să argumenteze necesitatea instituirii unor zone
denuclearizate; 3. Modificarea teritorială
- Să evalueze codificarea regimului zonelor
polare arctice şi antarctice. 4. Fluviile internaţionale
Să definească fluviile internaţionale;
- Să selecteze principiile de navigaţie pe fluviile 5. Regimul juridic al spaţiului aerian
internaţionale;
- Să estime regimul juridic de navigaţie pe 6. Teritorii cu regim special
Dunăre ;
- Să determine regimul navigaţiei aeriene; Termeni-cheie :Noţiunea, clasificarea,
- Să compare statutul juridic al spaţiului aeriAn modificarea teritorială, fluviile internaţionale,
cu cel al spaţiului aerian naţional. spaţiul aerian.

Subiectul 8. DREPTUL MĂRII

Obiective Unităţi de conţinut
- Să distingă apele interioare maritime de cele 1. Noţiunea, principiile şi izvoarele dreptului
nemaritime; mării
- Să identifice categoriile de nave maritime şi
regimul lor de trecere prin marea teritoriale; 2. Spaţii maritime supuse jurisdicţiei
- Să identifice libertăţile şi principiile naţionale,
recunoscute în marea liberă;
- Să stabilească legătura dintre zonele 3. Spaţii maritime cu regim mixt,
maritime supuse jurisdicţiei statului şi cele
nesupuse jurisdicţiei statului; 4. Spaţii maritime nesupuse jurisdicţiei
- Să stabilească statutul juridic al zonei naţionale.
internaţionale a spaţiilor submarine;
- Să compare regimul juridic a strâmtorilor şi
canalelor internaţionale;
- Să proiecteze criterii de delimitare a zonelor
maritime;
- Să formuleze metode de cooperare dintre Termeni-cheie : Noţiune, principii, izvoare,
state în scopul combaterii infracţiunilor spaţii maritime.
internaţionale comise în marea liberă.

Subiectul 9. DREPTUL INTERNAŢIONAL COSMIC

Obiective Unităţi de conţinut
- Să determine regimul spaţiului cosmic; 1. Noţiunea şi izvoarele dreptului
- Să determine activităţile statelor pe Lună şi internaţional cosmic
alte corpuri cereşti;
-Să identifice principiile dreptului 2. Principiile dreptului internaţional cosmic
internaţional cosmic;
- Să aplice mecanismul răspunderii survenite 3. Statutul astronauţilor şi a obiectelor lansate

9
din activităţi spaţiale; în spaţiul cosmic
- Să stabilească regimul comunicaţiilor
spaţiale; 4. Regimul juridic al corpurilor cereşti
- Să propună principiile teledetecţiei prin
sateliţi; 5. Principiile teledetecţiei prin sateliţi
- Să estime statutul astronauţilor şi al
obiectelor spaţiale; Termeni-cheie : Noţiunea, izvoarele,
- Să proiecteze obligaţiile statelor în vederea principiile, statutul astronauţiolor, spaţiul
salvării astronauţilor şi recuperarea obiectelor cosmic, corpuri cereşti.
spaţiale.

Subiectul 10. DREPTUL DIPLOMATIC ŞI CONSULAR

Obiective
- Să definească dreptul diplomatic;
- Să definească dreptul consular;
- Să identifice categoriile izvoarelor dreptului
diplomatic şi consular;
- Să stabilească relaţiile diplomatice şi
consulare;
- Să compare organele de stat responsabile de
relaţiile internaţionale;
- Să repartizeze atribuţiile Ministerului
Afacerilor Externe al Republicii Moldova;
- Să determine procedura de numire a şefului
misiunii diplomatice, a postului consular şi a
personalului diplomatic şi consular;
- Să distingă clasele şi gradele diplomatice şi şi consulare
consulare;
- Să compare privilegiile şi imunităţile
diplomatice şi consulare;
- Să stabilescă actualitatea şi trăsăturile
diplomaţiei ad-hoc;
- Să estime activitatea diplomatică a
Republicii Moldova;
- Să propună structura misiunilor diplomatice
permanente şi a oficiilor consulare;
- Să formuleze funcţiile diplomatice şi
consulare
- Să propună privilegiile şi imunităţile
diplomatice şi consulare.
Unităţi de conţinut
1.Noţiunea şi evoluţia dreptului diplomatic şi
consular
2.Izvoarele dreptului diplomatic şi consular
3.Organele de stat responsabile de relaţiile
internaţionale
4. Misiunile diplomatice permanente
5. Oficiile consulare
6. Personalul, clasele şi posturile diplomatice
7. Funcţiile diplomatice şi consulare
8. Privilegiile şi imunităţile diplomatice şi
consulare
9. Misiunile speciale
10. Reprezentarea statelor pe lângă
organizaţiile internaţionale
11. Activitatea diplomatică a Republicii
Moldova.

Termeni-cheie : Noţiune, evoluţie, misiuni

diplomatice, oficiile consulare, personalul,
clasele, posturi diplomatice, funcţii, privilegii.

Subiectul 11. SOLUŢIONAREA PAŞNICĂ A DIFERENDELOR INTERNAŢIONALE

Obiective Unităţi de conţinut
- Să definească diferendul internaţional; 1. Noţiunea şi tipologia diferendelor
- Să determine eficienţa mijloacelor internaţionale.
diplomatice de soluţionare a diferendelor
internaţionale; 2. Mijloace diplomatice de soluţionare a
- Să identifice efectele mijloacelor diferendelor internaţionale.

10
 jurisdicţionale de soluţionare a diferendelor
internaţionale; 3. Mijloace jurisdicţionale de soluţionare a
- Să analizeze în aspect comparativ mijloacele diferendelor internaţionale.
diplomatice de soluţionare a diferendelor
internaţionale; 4. Soluţionarea paşnică a diferendelor
- Să distingă jurisdicţia ad-hoc de jurisdicţia internaţionale în cadrul organizaţiilor
permanentă; internaţionale.
- Să propună mijloace diplomatice de
soluţionare a diferendelor internaţionale;
- Să propună mijloace jurisdicţionale de
soluţionare a diferendelor internaţionale;
- Să formuleze premisele de recurgere la
soluţionarea paşnică a diferendelor Termeni-cheie :Noţiunea, tipologia, mijloace
internaţionale în cadrul organizaţiilor diplomatice, soluţionare paşnică.
internaţionale.

Subiectul 12. DREPTUL INTERNAŢIONAL PENAL

Obiective Unităţi de conţinut
- Să definească dreptul internaţional penal; 1. Definiţia dreptului internaţional penal
- Să identifice subiectele dreptului
internaţional penal; 2. Principiile şi izvoarele dreptului
- Să determine conţinutul principiilor dreptului internaţional penal
internaţional penal;
- Să stabilească elementele constitutive ale 3. Infracţiunile internaţionale
infracţiunilor internaţionale;
- Să identifice premisele instituirii jurisdicţiei 4. Asistenţa juridică în materie penală
internaţionale penale;
- Să distingă dreptul internaţional penal de 5. Jurisdicţii internaţionale penale.
dreptul penal internaţional;
- Să determine categoriile infracţiunilor
internaţionale;
- Să propună forme de asistenţă juridică în
materie penală; Termeni-cheie :Difiniţia, principiile, izvoarele,
- Să selecteze jurisdicţiile internaţionale infracţiunile internaţionale, asistenţa juridică.
penale.

Subiectul 13. DREPTUL RĂSPUNDERII INTERNAŢIONALE

Obiective Unităţi de conţinut
- Să identifice noţiunea răspunderii statelor; 1. Noţiunea răspunderii internaţionale.
- Să definească fapta internaţională ilicită şi
elementele ei; 2. Fundamentul răspunderii internaţionale.
- Să reproducă particularităţile răspunderii
organizaţiilor internaţionale; 3. Angajarea răspunderii internaţionale.
- Să distingă noţiunea şi particularităţile
sancţiunilor internaţionale; 4. Tipurile şi formele răspunderii
- Să stabilească fundamentul răspunderii internaţionale.
internaţionale;
- Să argumenteze necesitatea angajării 5. Răspunderea pentru activităţi neinterzise de
răspunderii internaţionale pentru activităţi legale; dreptul internaţional.
- Să evalueze procesul de codificare a
răspunderii internaţionale; 6. Răspunderea organizaţiilor internaţionale.
- Să proiecteze angajarea răspunderii
internaţionale; 7. Sancţiunile în dreptul internaţional.

11
- Să stabilească tipurile şi formele răspunderii
internaţionale;
- Să recomande activităţi neinterzise de dreptul Termeni-cheie :Noţiunea, fundamentul,
internaţional pentru care survine răspunderea tipurile, formele, răspunderea, sancţiunile.
internaţională.

Subiectul 14. DREPTUL INTERNAŢIONAL AL MEDIULUI AMBIANT

Obiective
- Să definească dreptul internaţional al
mediului;
- Să identifice particularităţile dreptului
internaţional al mediului;
- Să stabilească consacrarea principiului
protecţiei mediului ambiant;
- Să argumenteze necesitatea instituirii
cooperării instituţionalizate în domeniul
mediului ambiant;
- Să proiecteze parcursul reglemetărilor
universale şi regionale în domeniul protecţiei
mediului ambiant;
- Să selecteze obiectele protecţiei
internaţionale ale mediului ambiant;
- Să propună formele răspunderii internaţionale principii, obiectul, răspunderea internaţională.
pentru daunele aduse mediului ambiant.
Unităţi de conţinut
1. Definiţia şi evoluţia dreptului internaţional
al mediului ambiant
2. Izvoarele şi principiile dreptului
internaţional al mediului ambiant
3. Obiectele protecţiei internaţionale ale
mediului ambiant
4. Cooperarea internaţională instituţionalizază
în domeniul mediului ambiant.
5. Răspunderea internaţională pentru daunele
aduse mediului ambiant.
Termeni-cheie :Definiţie, evoluţie, izvoare,

Subiectul 15. DREPTUL INTERNAŢIONAL UMANITAR

Obiective Unităţi de conţinut
- Să definească dreptul internaţional umanitar; 1. Definiţia, izvoarele şi principiile dreptului
- Să precizeze actualiateta şi importanţa internaţional umanitar
dreptului internaţional umanitar;
- Să contureze conţinutul principiilor dreptului 2. Reguli de purtare a războiului terestru, naval şi
umanitar; aerian
- Să identifice participanţii la ostilităţi;
- Să stabilească persoanele care beneficiază de 3. Metode şi mijloace interzise de purtare a
statutul prizonierilor de război; conflictelor armate
- Să definească neutralitatea оn timp de
război; 4. Protecţia victimelor conflictelor armate
- Să stabilească coraportul dintre dreptul
internaţional umanitar şi dreptul internaţional 5. Răspunderea pentru încălcarea dreptului
al drepturilor omului; internaţional umanitar
- Să compare legile de purtare a războiului
terestru, maritim şi aerian;
- Să determine modalitatea de răspundere
pentru încălcarea dreptului internaţional
umanitar;
- Să selecteze mijloacele şi metodele legitime
de purtare a războiului;
- Să argumenteze necesitatea protecţiei
civililor şi a bunurilor civile; Termeni-cheie :Definiţia, izvoarele,
- Să evalueze statutul prizonierilor de război; principiile, război terestru, metode, mijloace
- Să formuleze obligaţia de reprimare a interzise, răspunderea.
infracţiunilor la normele dreptului umanitar.

12
 IV. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI
Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
d/o realizare
1. Recenzia unui studiu / ▪ Lecturarea ▪ Surse relevante pentru
monografii ▪ Analiza, reflecţii disciplină
critice ▪ Publicaţii recente
▪ Elaborarea ▪ Conţinutul să corespundă
recenziei rigorilor
− ştiinţifice
− lingvistice
− etice
− de tehnoredactare
▪ Caracter analitic
▪ Integrarea cunoştinţelor
anterioare
▪ Volum (5-10 pagini)
2. Referat la tema:
▪ Studiu bibliografic ▪ Profunzimea studiului
▪ Studiu ▪ Diversitatea surselor
experimental ▪ Analiza critică a
▪ Analiza, reflecţii rezultatelor prezentate
critice ▪ Volumul (20-25 pagini)
▪ Organizarea ▪ Identificarea posibilităţilor
dezbaterilor de aplicare a rezultatelor
ştiinţifice pe
marginea
problemelor actuale
în materia dreptului
internaţional public
▪ Proiectarea
schemelor de
analiză
comparativă din
care ar rezulta
propunerile de lege
ferenda

3. Proiect de cercetare ▪ Proiectarea etapelor ▪ Actualitatea temei de 30.11.2018-

▪ Documentarea cercetat 14.12.2018
▪ Stiudiu de caz ▪ Metode/tehnici adecvate
▪ Realizarea ▪ Formularea corectă a
investigaţiei aparatului categorial
(elaborarea ▪ Analiza/prelucrarea datelor
memoriilor) ▪ Originalitatea formei de
▪ Calificarea juridică prezentare
a evenimentelor ▪ Corectitudinea utilizării
precăutate termenilor
▪ Prezentarea ▪ Relevanţa concluziilor
rezultatelor în
cadrul proceselor
simulate de drept
itnernaţional
umanitar

13
Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
d/o realizare
4.
▪ Elaborarea planului ▪ Concordanţa dintre
▪ Realizarea obiective şi conţinut
obiectivelor/sarcinil ▪ Utilitatea/actualitatea
or materialelor acumulate
Teze anuale ▪ Acumularea ▪ Aprecierea propunerilor
informaţiei de ameliorare a cadrului
▪ Studiul practicii normativ naţional şi
internaţionale în internaţional în materie
materie ▪ Volumul (30-35 pagini)
▪ Prezentarea ▪ Forma de prezentare
rezultatelor
IV. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE
a) Formele de organizare a instruirii în cadrul disciplinei Dreptul internaţional public sunt:
a. activităţile frontale
b. activităţile de grup
c. activitatea individuală.
a. Activităţile frontale cuprind: lecţia (cursul universitar), seminarul, activităţile-vizită, etc.
b. Activităţile de grup dirijate cuprind: consultaţiile, exerciţiile independente, vizita în grupuri
mici, cercul de interese, întâlniri cu specialişti, concursuri şi dezbateri, sesiuni de comunicări si
referate, reviste universitare.
c. Activităţile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă, studiul
în biblioteci, lectura suplimentară şi de completare, întocmirea de proiecte, referate, scheme, alte
lucrari scrise, comunicări ştiinţifice, alte proiecte practice.
b) Strategii/tehnologii didactice aplicate (specific disciplinei) : expunerea didactică; conversaţia
didactică (euristică, catehetică, în actualitate); demonstraţia (combinată, cu mijloace tehnice);
problematizarea; studiul de caz; metodele de simulare; învăţarea prin descoperire.
Mijloacele tehnice de instruire pot fi:
- mijloacele tehnice vizuale: proiectorul, fişe de lucru, tabla interactivă
- mijloacele tehnice auditive: radioul, casetofonul, etc.
- mijloacele tehnice audio-vizuale: video-player, tv, calculatorul
c) Strategii de evaluare a rezultatelor academice, inclusiv cu indicarea modalităţii de
calcul a notei finale.
Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv evaluarea în
cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre
evaluarea rezultatelor învăţării (a competenţelor). În acest context, la începutul semestrului
studenţii sunt familiarizaţi cu programul curricular al disciplinei Dreptul internaţional public
şi sunt informaţi despre formele şi modalităţile de evaluare, criteriile de apreciere.
Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluare iniţială;
Evaluare curentă;
Evaluare finală.
Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei.
Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,
seminariilor, activităţilor practice, consultaţiilor.
Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor
profesionale a viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate în
sala de curs, cât şi a lucrului individual;
Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.

14
 Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în
calendarul academic. Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi
au o pondere nu mai mică de 40 la sută din nota finală la disciplină.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.
Forma de realizare ale evaluării finale sunt: examenul (oral sau scris).
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice.
Numărul creditelor academice este determinat de 6 credite şi constată realizarea integrală a
volumului de muncă pretins studentului care demonstrează prezenţa anumitor competenţe.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul cursului,
seminariilor şi rezultatul lucrului individual, şi nota obţinută la examen. Rezultatul evaluării curente în
cadrul studiilor de licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei academice şi
în borderou (tabelul de note).
Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care
includ sarcini de diferit nivel de complexitate. Sarcinile sunt de trei niveluri:
1) de cunoaştere şi înţelegere;
2) de aplicare;
3) de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.
Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul de integrare solicită studentului rezolvarea situaţiilor de
problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă rezolvă
sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă faptul că
studentul posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei.
În cadrul disciplinei Dreptul internaţional public , se pune accent pe prezenţa în test a speţelor.
Aceste sarcini au caracter integrator, rezolvarea cărora demonstrează atât cunoaşterea materialului
teoretic, capacitatea de a gestiona cunoştinţele şi a stabili conexiunile relevante pentru rezolvarea
situaţiilor de problemă.
BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ:

1. Burian Al., Balan O., Sârcu D., Suceveanu N., Osmochescu N., Arhiliuc V., V. Gamurari, O.
Dorul. Drept Internaţional Public. Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Chişinău 2012.
2. Osmochescu N., Dorul O. Drept Internaţional Public. Note de curs (în scheme). CEP USM
2012.
3. Serbenco, Eduard. Drept Internaţional Public. Vol.1.- Ch.: [S.n.], 2014.- 328 p.
4. Ion Diaconu, Introducere in dreptul international public, Editura Pro Universitaria, 2015

BIBILIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ:
1. Bolitineanu Al., Năstase A., Aurescu B. DREPT INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN. Ed.
ALL BECK, 2-a ed. Bucureşti 2000.
2. Diaconu I. TRATAT DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC. 1 volum, Ed. “Lumina Lex”,
Bucureşti 2002.
3. Geamănu Gr. DREPT INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN. Ed. didactică şi pedagogică,
Bucureşti 1975/1981, 2 volume.
4. Mazilu Dumitru, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ediţia a II-a, Vol. 2, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2001
5. Moca Gheorghe, Duţu Mircea, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Editura Universul
Juridic, 2004;
6. Năstase A., Aurescu B., Jura C. DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC – SINTEZE PENTRU
EXAMENE. Ed. All Beck, Bucureşti 2002.

15
7. Niciu M. CULEGERE DE DOCUMENTE DE DREPT INTERNAŢIONAL. 2 volume, Ed.
Lumina LEX, 1997.
8. Niciu M. DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC. Ed. SERVOSAT, Arad, 2001.

16