14.12.

2021)
1). Care este obicetul contabilitatii institutiilor publice?
-obiectul contabilitatii are ca activitate specializata in masurarea, evaluarea,
cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii
precum si a rezultatelor obtinute din activitatea institutiilor publice,
contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica,
prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara,
performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne cat si
pentru utilizatorii externi: Guvern, Parlament, creditori, clienti dar si alti utilizatori.
2). Care sunt cele patru componente ale contabilitatii publice?
-contabilitatea publica:- contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare care sa
reflecte incasarea si plata cheltuielilor aferente execitiului bugetar
- contabilitatea trezoriei statului
- contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii,
drepturilor si obligatiilor care sa reflecte evolutia situatiei financiare si
patrimoniale precum si a excedentului sau a deficitului patrimonial.
- abrogata la 22.04.2011, alin 2, art.20, a fost abrogata
de punctul al 3-lea art 1 din ORD. DE URGENTA nr.37 din 13 aprilie 2011,
publicata in monitorul oficial nr 285 din 22.04.2011
3). Principiile contabilitatii publice:
- Principiul continuităţii activităţii - Presupune că instituţia publică îşi continuă în
mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de desfiinţare sau reducere
semnificativă a activităţii.
- Principiul permanenţei metodelor - Metodele de evaluare trebuie aplicate în
mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.
- Principiul prudenţei - Evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă şi în special: -
trebuie să se ţină cont de toate angajamentele apărute în cursul exerciţiului
financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente
numai între data bilanţului şi data depunerii acestuia;
- Principiul contabilităţii pe bază de angajamente - Efectele tranzacţiilor şi ale
altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se
produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit
şi sunt înregistrate în evidenţele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale
perioadelor de raportare.
- Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii -
Componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat. -
Principiul intangibilităţii - Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar
trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.
- Principiul necompensării - Orice compensare între elementele de activ şi de
datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă, cu excepţia
compensărilor între active şi datorii permise de reglementările legale, numai după
înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală.
- Principiul comparabilităţii informaţiilor - Elementele prezentate trebuie să dea
posibilitatea comparării în timp a informaţiilor. - Principiul materialităţii (pragului
de semnificaţie) - Orice element care are o valoare semnificativă trebuie
prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare, iar elementele cu valori
nesemnificative, dar care au aceeaşi natură sau au funcţii similare trebuie
însumate şi prezentate într- o poziţie globală. Un element patrimonial este
considerat semnificativ dacă omiterea sa ar influenţa în mod vădit decizia
utilizatorilor situaţiilor financiare.
- Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii asupra
aparenţei) - Informaţiile contabile prezentate în situaţiile financiare trebuie să fie
credibile, să respecte realitatea economică a evenimentelor sau tranzacţiilor, nu
numai forma lor juridică.Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea
în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general
4). Definiti sectorul financiar public (pagina 9)
- sectorul financiar public este o prevedere a veniturilor si cheltuielor pe o perioada
determinata, cat si un act continand aprobarea prealabila a veniturilor si cheltuielor
publice.
5). Ce este institutia publica? Exemple
- institutiile publice sunt organizatii de stat create pentru realizarea unor activitatii
socio-culturale, deci ele nu indeplinesc o acvitate economica direct productiva.
-ex. Parlament,Guvern , ministere, consilii judetene, municipale, locale (orasenesti,
comunale).
6). Criterii de analiza a institutiilor publice
- dupa sistemul de finantare: - finatate intergral din resurse bugetare
- finantate din mijloace extrabugetare
- finantate integral din mijloace extrabugetare
- dupa nivelul la care sunt organizate:-
- dupa clasificarea ierarhica a ordonatorilor:- institutii publice ierarhic superioare
- institutii publice subordonate

- dupa statulul juridic al institutiei:- institutii publice cu personalitate juridica

- institutii publice fara personalitate juridica

7). Deosebiri intre entitatile publice si cele privtate (pagina 10)

Deosebiri – entitatile publice cuprind statul, unitatile administrative teritoriale si
ale instituiilor de drept public, pe cand cele private cuprind intreprinderile
economice, bancile si societatile de asigurarii private.
- pentru entitatile publice resursele se procura in cea mai mare parte prin
masuri de constrangere luate de autoritatile publice intr-o masura mica pe baze
contractuale prin confruntarea cererii si ofertei de capital de imprumut.
- impotriva entitatilor publice nu se pot lua masuri de excutare silita
atunci cand nu efectueaza cheltuieli neprevazute, pe rand pentru cele private se pot
aplica masuri de excutare silita daca nu si0au indeplinit obligatiile .
- entitatile publice urmaresc satisfacerea nevoilor generale ale societatii,
cele private au ca obiectivrealizarea de profit.
- gestiunea entitatilor publice este supusa dreptului public, iar gestiunea
entitatilor private urmeaza regulile dreptului financiar.
8). Ce este ordonatorul de credite? (pagina 11) – glosar
-ordonatorul de credite este conducatorul institutiilor publice, centrale si locale in
functie de drepturile conferite de lege in legatura cu aprobarea, repartizarea si
utilizarea fondurilor bugetare.
9). Ce sunt creditele bugetare?
Credit bugetar – sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot
ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele legale contractate
în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare;

10). Care sunt atributiile ordonatorilor de credite?

-angajarea,lichidarea si ordonarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare
repartizate, aprobate potrivit prevederilor legale.
- realizarea veniturilor
- angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni financiare
-integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc
- organizarea, tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiei
financiare asupra patrimoniului aflat in administrare si a executiei bugetare .
- organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a
programului de lucrari de investitii publice.
-organizarea evidentei programelor inclusiv a indicatorilor aferenti acestora.
-organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului conform prevederilor legale.

11). Ce este bugetul general consolidat?

- bugetul general consolidat - ansamblul bugetelor componente ale sistemului
bugetar, incluzând bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale,
bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele
instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul
asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele
instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor
provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror
rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor
externe nerambursabile, precum şi al altor entităţi clasificate în administraţia
publică, agregate, consolidate şi ajustate conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013
pentru a forma un întreg;
12). Care sunt componentele bugetului general consolidat?
Componentele clasice ale bugetului general consolidat:
- bugetul de stat - bugetele locale (bugetul centralizat al unităţilor administrativ-
teritoriale)
- bugetul asigurărilor sociale de stat
- bugetul asigurărilor pentru şomaj
- bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
- bugetele creditelor externe
- bugetele instituţiilor/activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii
- bugetele fondurilor externe nerambursabile
- bugetul Trezoreriei Statului
Componente asimilate
- bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale
- titlurile de despăgubirile ale Autorităţii Nationale pentru Restituirea
Proprietăţilor
- Fondul Proprietatea
13). Care sunt regulile de evaluare la intrarea in gestiune a bunurilor
(stocurilor)?
1. Costul de achizitie, în cazul bunurilor achizitionate de la terti, în
structura caruia se cuprind urmatoarele elemente:
 ·Pretul de cumparare a bunurilor, din care sunt deduse taxele
recuperabile (TVA), precum si rabaturile, remizele, risturnuri etc.
 ·Taxe vamale aferente bunurilor importate.
 ·Cheltuieli accesorii de achizitionare - acestea fiind cheltuielile directe
sau indirecte legate de aprovizionare pâna la intrarea bunurilor intrate
în gestiune, ele pot fi:
 ·Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;
 ·Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare.
Nu se includ în costul de achizitie cheltuielile financiare aferente finantarii
necesare constituirii stocurilor si nici sconturile financiare acordate pentru
plata înainte de scadenta.
2. Costul de productie, în cazul bunurilor si serviciilor obtinute din
activitatea proprie de exploatare, format din:
Pretul de achizitie a materialelor consumate;
Cheltuielile directe de fabricatie;
Cheltuieli indirecte de fabricatie.
3. Valoarea de utilitate, în cazul bunurilor aduse ca:
Aport la capital;
Obtinute cu titlu gratuit;
Din donatii.
Costul de intrare în patrimoniu este denumit si valoare de intrare sau
valoare contabila.
Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii
Regula generala de evaluare si înregistrare a stocurilor, la inventar, este
evaluarea la valoarea actuala sau de utilitate denumita si valoare de
inventar. Aceste valori se stabilesc în functie de utilitatea bunului în
întreprindere sau pretul pietei si se identifica, în functie de destinatia lor,
astfel:
Stocurile destinate vânzarii, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma
valorii nete de realizare, care este data de pretul de vânzare previzionat, din
care se scad cheltuielile cu transport, comisioane etc.
Semifabricatele si productia în curs de executie se evalueaza la valoarea
componentelor materiale încorporate la care se adauga costurile stadiilor
de prelucrare.
Materiile prime si materiale consumabile destinate utilizarii în exploatare se
evalueaza la costul lor de înlocuire.
La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudentei, potrivit
caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor,
respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. În acest
sens:
În cazul în care se constata ca valoarea de inventar, stabilita în functie de
utilitatea bunului pentru unitate si pretul pietei, este mai mare decât
valoarea cu care sunt acestea înregistrate în contabilitate, în listele de
inventariere vor fi înscrise valorile din contabilitate.
În cazul în care valoarea de inventar este mai mica decât valoarea din
contabilitate, în listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar.
Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, în cazul constatarii unor
deprecieri relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru
deprecieri, care sa reflecte situatia reala existenta, chiar si în cazul în care
aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.
Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile
constatate, nu sunt deductibile fiscal.
În cazul constatarii unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor
lua masura imputarii acestora la valoarea lor de înlocuire. Prin valoarea de
înlocuire se întelege costul de achizitie, în care sunt incluse costul de
cumparare practicat pe piata, taxele nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli
de transport aprovizionar.
Evaluarea stocurilor la închiderea exercitiului prin bilant contabil
Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabila pusa de acord
cu rezultatele evaluarilor la inventariere, astfel pot fi posibile urmatoarele
cazuri:
Pentru stocurile la care au rezultat diferente în plus între valoarea de
inventar si valoarea de intrare, în bilant acestea sunt evaluate la valoarea
lor de intrare, deci plusul de valoare nu se înregistreaza în contabilitate.
Pentru stocurile la care s-au constatat diferente în minus între valoarea de
inventar si valoarea lor de intrare, acestea se evalueaza în bilant la valoarea
de inventar. În contabilitate aceste stocuri vor continua sa fie înregistrate la
valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se
înregistreaza prin intermediul conturilor de provizioane. Daca din valoarea
de întrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost
calculate si înregistrate provizioane, se obtine valoarea de inventar ca
valoare neta ce se înscrie în bilant.
Pe baza celor aratate mai sus se desprinde regula generala de evaluare si
înregistrare a stocurilor, si anume: înregistrarea lor în contabilitate la
valoarea de intrare, stabilita la nivelul costului de achizitie sau a costului de
productie, dupa caz, ca forme a costului istoric. Prin aceasta se asigura
aplicarea principiului realitatii, costurile efective de achizitie si de productie
fiind parametrii reali ai valorii stocurilor.

14). Care sunt regulile de evaluarea la iesire din gestiune? (valoarea justa)
La iesirea din gestiune
La iesirea din gestiune stocurile se evalueaza, înregistreaza în contabilitate
si scad din gestiune la valoarea de intrare.
Determinarea valorii de intrare în cazul iesirilor este o problema mai
complexa, motiv pentru reglementarile din domeniul financiar-contabil
prevad urmatoarele metode:
-metoda costului mediu ponderat;
-metoda FIFO(primul intrat-primul iesit)
-metoda LIFO(ultimul intrat-primul iesit).
Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului
fiecarui element de baza mediei ponderate a costurilor, elementelor
similare aflate în stoc la începutul perioadei si a costului elementelor
similare cumparate sau produse(intrare) în cursul perioadei.Costul mediu
ponderat(Cmp) se determina conform relatiei:
             
                Stoc initial valoric(Siv)+Intrari valorice(Iv)
CMP = ------------------------------------------------------   
              Stoc initial cantitativ(Sic)+Intrari
cantitative(Ic)
Se calculeaza pe baza acestuia valoarea iesirilor(Ve):
     Ve=Cmp x Ce      Ce=cantitatea iesita.
Metoda poate fi aplicata  periodic sau dupa fiecare receptie.
Metoda FIFO (First In First Out; primul intrat primul iesit) presupune
evaluarea stocurilor la iesirea din gestiune la pretul de achizitue sau de
productie a primului lot intrat. Dupa terminarea acestuia se va lua în
considerare pretul urmatorului lot intrat în ordine cronologica.
Metoda LIFO ( Last In First Out; ultimul intrat primul iesit) presupune
evaluarea stocurilor la iesirea din gestiune în functie de costul de achizitie
sau pretul de productie al ultimului lot intrat.Dupa epuizarea acestuia se va
lua în considerare pretul urmatorului lot în ordinea inversa cronologica.
15). Care este metoda de contabilitate utilizata de catre instituiile publice?
( trei registre)
- Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de inregistrare
cronologica si sistematica a modificarii elementelor de activ si de pasiv ale
institutiei. Registrul-jurnal se intocmeste de fiecare institutie publica intr-un
singur exemplar,dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in
evidenta institutiei. Numerotarea filelor registrelor se va face in ordine
crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. Se
intocmeste zilnic sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica, fara
stersaturi si spatii libere, a documentelor in care se reflecta miscarea elementelor
de activ si de pasiv ale unitatii. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi
loc de activitate, pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit
jurnal-auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. Institutiile publice
pot utiliza jurnale auxiliare pentru operatiunile de casa si banca, decontarile cu
furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor, etc. Acestea pot inregistra in
Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. In
conditiile conducerii contabilitatii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare
automata a datelor, fiecare operatiune economico-financiara se va inregistra prin
articole contabile, in mod cronologic, dupa data de intocmire sau de intrare a
documentelor in unitate. In aceasta situatie, Registrul-jurnal se editeaza lunar, iar
paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor. In cazul in care o institutie
publica are unitati subordonate fara personalitate juridica care conduc
contabilitatea pana la balanta de verificare, Registrul-jurnal se va conduce de
catre unitatile subordonate, cu conditia inregistrarii acestuia in evidenta unitatii.
- Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza
toate elementele de activ si de pasiv grupate in functie de natura lor, inventariate
potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste de fiecare institutie publica intr-un
singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in
evidenta institutiei. Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea institutiei, cel
putin odata pe an pe parcursul functionarii institutiei, cu ocazia fuziunii, divizarii
sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege pe baza de
inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele
inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica
continutul fiecarui post al bilantului. Registrul-inventar se completeaza pe baza
inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de
pasiv inscrise in Registrulinventar au la baza listele de inventariere sau alte
documente care justifica continutul acestora. In cazul in care inventarierea are loc
pe parcursul anului, in Registrulinventar se inregistreaza soldurile existente la
data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de
la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului . 16 In cazul in care o
institutie publica are unitati subordonate fara personalitate juridica care conduc
contabilitatea pana la balanta de verificare, registrul-inventar se va conduce de
catre unitatile subordonate, cu conditia inregistrarii acestuia in evidenta unitatii.
-Registrul “Cartea mare“ este un registru contabil obligatoriu in care se
inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, existenta si miscarea
elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Registrul Cartea mare (sah) se
intocmeste intr-un exemplar, lunar, separat pentru debitul si separat pentru
creditul fiecarui cont sintetic, pe masura inregistrarii operatiunilor. Cartea mare
sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit
cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se va efectua numai
la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii.

16). Enumerati si explicati pe scurt etapele executiei bugetare ca parte a

procesului bugetar?
-În procesul execuţiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze:
angajament, lichidare, ordonanţare, plată.
-Execuţia bugetară la oraşe, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţe şi
municipiul Bucureşti se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au
calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.
-Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în
competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor
de specialitate ale instituţiilor publice.
-Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil, în
limita fondurilor disponibile.
-Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative.
Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor,
executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate.
Instrumentele de plată se semnează de către contabil şi şeful compartimentului
financiar-contabil
-Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază
de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce
acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate.
-Plata cheltuielilor la comune şi la instituţiile publice la care compartimentul
financiar-contabil are un număr de personal mai mic de 5 persoane se realizează de
către ordonatorul de credite şi de persoana împuternicită cu atribuţii financiar-
contabile, cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidenţa şi
raportarea angajamentelor bugetare şi legale.
 -Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plăţi în avans de până la
30%, în condiţiile dispoziţiilor legale
-Sumele reprezentând plăţi în avans, efectuate potrivit alin. (8) şi nejustificate
prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate, până la sfârşitul anului, în
condiţiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituţiile publice care au
acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost avansate.
-În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor şi serviciilor angajate, pentru
care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituţia publică se face cu
perceperea majorărilor de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile
bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat şi până s-au recuperat.
-Fac excepţie de la prevederile alin. (9) situaţiile expres reglementate prin
dispoziţii legale.

17). Enumerati principalele categorii de venituri ale bugetului de stat

respectiv principalele cheltuieli ale bugetului de stat.
-venituri buget de stat (impozite, taxe și alte venituri):
- Impozit pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub
autoritatea consiliilor județene*1)
- Cote și sume defalcate din impozitul pe venit
- Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital
- Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată
- Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe
desfășurarea de activități
- Venituri din proprietate
- Venituri din prestări de servicii și alte activități
- Amenzi, penalități și confiscări
- Diverse venituri
- Transferuri voluntare, altele decât subvențiile
- Venituri din valorificarea unor bunuri
- Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate
- Alte operațiuni financiare
Cheltuieli buget de stat:
- Autorități publice și acțiuni externe(Autorități executive)
- Alte servicii publice generale(Fondul de rezervă bugetară la dispoziția
autorităților locale, Fond pentru garantarea împrumuturilor externe,
contractate/garantate de stat, Fond pentru garantarea împrumuturilor
externe, contractate/garantate de autoritățile administrației publice
locale, Servicii publice comunitare de evidență a persoanelor, Alte
servicii publice generale)
- Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi
- Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administrației
- Apărare (Apărare națională (Centre militare))
- Ordine publică și siguranță națională
- Învățământ
 - Sănătate
- Cultură, recreere și religie
- Asigurări și asistență socială
- Locuințe, servicii și dezvoltare publică
- Protecția mediului
- Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă
- Combustibili și energie
- Agricultură, silvicultură, piscicultura și vânătoare
- Transporturi
18). Enumerati principalele categorii de venituri si cheltuieli ale bugetelor
locale.
 Venituri proprii (Venituri curente, Venituri din capital)
 Venituri evidenţiate în afara bugetului local la venituri nefiscale (Taxe
speciale, Venituri din amortizarea mijloacelor fixe)
Prelavări din bugetul de stat (Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale,
Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit)
 Subvenţii primite de la bugetul de stat
 Subvenţii primite de la alte bugete
 Donaţii şi sponsorizări
Cheltuieli 1. Autorităţi executive
2. Învăţământ
3. Sănătate
4. Cultură
5. Asistenţă socială
6. Servicii, locuinţe
7. Mediu şi ape
8. Acţiuni economice
- agricultură
- transporturi şi comunicaţii
- alte acţiuni economice
9. Alte acţiuni
10. Fond pentru garantarea împrumuturilor
11. Transferuri din bugetele locale
12. Împrumuturi
13. Plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli
14. Rambursări împrumuturi acordate
15. Fonduri de rezervă
16. Excedent
19). Enumerati princialele categorii de venituri si cheltuieli ale asigurarilor
sociale de stat
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt structurate pe şase
resurse principale, din care patru sunt venituri de natură fiscală şi două
nefiscale.
veniturilor fiscale - contribuţii pentru asigurări sociale datorate de angajatori în
cote de 20%, 25% sau 30%, aplicate asupra fondului brut de salarii, în funcţie de
condiţiile de muncă
- contribuţii pentru asigurări sociale de stat, datorate de
salariaţi şi alte persoane asimilate, în cotă de 9,5%, aplicată asupra
salariilor brute, indiferent de condiţiile de muncă;
- contribuţii pentru asigurări sociale datorate de alte
persoane asigurate, care au o pondere de 1,2% în totalul
veniturilor bugetului pe anul 2005;
- contribuţii pentru asigurări sociale datorate de
persoanele aflate în şomaj
Veniturile nefiscale sunt formate din două surse: contribuţia pentru biletele de
tratament şi odihnă, cu o pondere mică în totalul veniturilor, şi „încasări din alte
surse“, cu o pondere puţin mai însemnată în totalul veniturilor acestui buget
Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat au ca principale destinaţi
pensiile de asigurări sociale de stat, cheltuielile pentru creşterea copiilor până la
2 ani, cheltuielile materiale şi serviciile, cele de tratament balnear şi de odihnă,
dobânzile pentru împrumuturile contractate, indemnizaţiile pentru concedii de
maternitate şi îngrijire a copiilor, cheltuielile de capital, ajutoarele acordate
asiguraţilor pentru decese şi proteze etc

20). Enumerati principalele categorii de venituri si cheltuieli ale bugetului

fondulu i unic de asigurari sociale de sanatate
 venituri fiscale, sub forma impozitelor directe (contributii)
 Venituri nefiscale, sub forma „încasări din alte surse
 Sume primite de la bugetul de stat pentru persoanele asigurate prin efectul
legii sub forma (contributii pt militirari, pers. Care executa o pedeapsa sau
sunt retinute arest preventiv)
 Cheltuieli: Servicii medicale şi medicamente
Cheltuieli de administrare a Fondului, respectiv:
 a) cheltuieli cu salariile;
 b) contribuţii pentru asigurări sociale de stat, sume care pentru bugetul
asigurărilor sociale de stat reprezintă venituri, sub forma contribuţiilor din
partea angajatorilor;
 c) contribuţii pentru asigurările de şomaj, sume care în bugetul asigurărilor
pentru şomaj reprezintă venituri din contribuţiile angajatorilor;
 d) contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate, sume care pentru
acelaşi buget reprezintă şi un venit, ca şi contribuţii din partea
angajatorilor.