MODULUL 4

partea a II-a

SONDAJUL și CLASAREA
DOCUMENTELOR
 30-May-13

4.6 SONDAJUL - INTRODUCERE

Una din aplicaţiile utile pentru obţinerea de informaţii
constituie realizarea de sondaje în rîndul membrilor. Sondajul
poate fi folosit pentru a strînge idei cu privire la negocierea
CCM, a afla ce gîndesc membrii despre sindicat, a obţine
informaţii în legătură cu problemele de sănătate şi de
protecţia muncii, a recruta voluntari, a identifica activităţile
sociale care i-ar putea interesa pe membri sau pentru a afla
părerile acestora cu privire la diferite subiecte.
Pe lîngă culegerea de informaţii, sondajul are şi un alt scop
important. Simplul act de a pune întrebări comunică
membrilor faptul că sindicatul este interesat de ceea ce
gîndesc ei. Chiar şi numai acest lucru este un motiv suficient
de puternic şi de important pentru a avea în vedere realizarea
unui sondaj. 2
 30-May-13

4.6 SONDAJUL - INTRODUCERE

Nu trebuie să fiţi expert pentru a elabora un sondaj util.

Începeţi prin a vă gîndi la propria experienţă. Ce faceţi atunci
cînd primiţi în corespondenţă chestionare pentru un sondaj
sau un recensămînt?
Uneori le completaţi pe loc, alteori le aruncaţi imediat sau
uneori le puneţi unele peste altele, spunîndu-vă: “Mă voi
ocupa de ele atunci cînd o să am timp”, ceea ce, de obicei,
este echivalent cu niciodată.
Care sunt caracteristicile formularelor pe care le
completaţi? Iată, în cele ce urmează, o descriere a lor:

3
 30-May-13

4.6 SONDAJUL - INTRODUCERE

CARACTERISTICILE SONDAJELOR
 Scurte – nu trebuie să îţi ia toată seara să le completezi;

 Uşoare – e mai rapid să bifezi un răspuns care ţi se oferă,

decît să fii nevoit să scrii un răspuns de lungimea unui
“eseu”;
 Subiect interesant – cu cît subiectul te interesează mai
mult, cu atît îţi vei face timp să completezi formularul;
 Completarea formularului contează – răspunsurile nu
urmează să fie aruncate undeva sau trecute cu vederea. Cel
care pune întrebarea este cu adevărat interesat de răspuns.

4
 30-May-13

4.6.1 - FAZELE SONDAJULUI

În cele ce urmează, vă prezentăm cîteva sugestii cu privire

la elaborarea unui sondaj în rîndul membrilor.
Trebuie să fiţi conştient de faptul că acest tip de sondaj nu
este “ştiinţific” şi nimeni nu poate să pretindă că rezultatele
sale sunt exacte.
Sondajul va furniza o idee de ansamblu asupra opiniilor
membrilor şi va arăta acestora faptul că organizaţia sindicală
locală este cu adevărat interesată.

5
 30-May-13

4.6.1. - FAZELE SONDAJULUI

 faza întîi – Stabiliţi tema sondajului şi persoanele cărora

acesta urmează să le fie distribuit
 faza a doua – Elaborarea sondajului
 faza a treia – Distribuirea sondajului
 faza a patra – Centralizaţi şi faceţi cunoscute rezultatele

6
 30-May-13

4.6.1.1 - FAZA ÎNTÎI – STABILIREA TEMEI

Un sondaj poate fi folositor prin realizarea de chestionare,
care pot răspunde la mai multe teme, prin întrebări de tipul:
 Ce părere au membrii despre sindicatul din care fac parte?

 Cît de mult ştiu despre acesta?

 Citesc buletinele informative ale sindicatului şi anunţurile

de la avizier?
 Consideră că sindicatul îi ajută personal?

 Cunosc conţinutul contractului colectiv de muncă?

 Consideră că sistemul de rezolvare a revendicărilor

funcţionează?
 După părerea lor, cotizaţiile sunt folosite în mod corect?

7
 30-May-13

FAZA ÎNTÎI – STABILIREA TEMEI

 Ce părere au despre locurile lor de muncă? (Răspunsul la o

asemenea întrebare poate să fie extrem de valoros atunci cand
contractul de muncă se apropie de sfîrşit, ajutîndu-vă să vă concentraţi
asupra problemelor care apar cu cea mai mare frecvenţă).
 Care sunt principalele nemulţumiri?
 Sunt membrii de sindicat multumiţi cu salariile şi alocaţiile
pe care le primesc?
 Este volumul de muncă prea mare?
 Ce probleme noi apar?
 Ce părere au despre angajator?

8
 30-May-13

FAZA ÎNTÎI – STABILIREA TEMEI

 Care este poziţia membrilor din punct de vedere politic?

 Care sunt problemele politice importante?
 Sunt membrii conştienţi de legătura care există între
economie, politică, sindicatul din care fac parte, locurile lor
de muncă şi puterea sindicatului lor?

9
 30-May-13

FAZA ÎNTÎI – STABILIREA ȚINTEI

În paralel cu stabilirea temei, trebuie să vă hotărâţi şi
asupra celor care urmează să primească acest chestionar.
Oare acesta trebuie să fie expediat numai membrilor de
sindicat sau tuturor celor din întreprindere, cărora li se aplică
prevederile contractului colectiv de muncă, indiferent dacă
sunt sau nu înscrişi în sindicat?
Dacă sindicatul local este prea mare pentru a putea
permite expedierea chestionarelor sondajului tuturor
membrilor, puteţi să distribuiţi sondajul unui eşantion
reprezentativ de membri. De exemplu, dacă numărul
membrilor este de 10.000, puteţi să alegeţi dintre aceştia
500 de persoane, ale căror idei şi opinii sunt probabil
reprezentative pentru un grup mai mare.
10
 30-May-13

FAZA ÎNTÎI – STABILIREA ȚINTEI

Dacă vă adresaţi unui grup ţintă, asiguraţi-vă că acesta

este reprezentativ pentru structura demografică a membrilor
de sindicat (de exemplu, dacă 50% dintre membri sunt
femei, atunci 50% din eşantion trebuie să fie reprezentat de
femei. Dacă 20% dintre membri reprezintă o minoritate,
atunci 20% din eşantion trebuie să fie o minoritate etc.

11
 30-May-13

4.6.1.2. - FAZA A DOUA – ELABORAREA SONDAJULUI

Există două tipuri fundamentale de întrebări de sondaj:
 deschise

şi
 închise.

Diferenţa între o întrebare închisă şi una deschisă este

asemănătoare cu diferenţa dintre un test grilă şi un examen
pe bază de eseu.
Întrebările închise presupun numai un număr limitat de
răspunsuri posibile. O întrebare închisă este una de tipul
“Este cerul albastru, da sau nu?”.
“Cum arată cerul?” este o întrebare deschisă, deoarece
răspunsul nu se limitează la “da” sau “nu”. La cea de-a doua
întrebare se poate răspunde în multe feluri diferite.
12
 30-May-13

FAZA A DOUA – ELABORAREA SONDAJULUI

Un alt exemplu: “Care dintre problemele ce fac obiectul
negocierilor prezintă cea mai mare importanţă pentru dvs. Bifaţi
una dintre ele:
__ salariul,
__asistenţa medicală,
__zilele de concediu,
__pensia”
este o întrebare închisă. Cel intervievat nu are altă alegere decît
să bifeze unul dintre cele patru răspunsuri.
“Ce problemă în cadrul negocierilor vi se pare cea mai
importantă?”, continuată de un spaţiu unde urmează să se
completeze răspunsul, este o întrebare deschisă. Respondenţii
pot să emită mai multe răspunsuri.
13
 30-May-13

FAZA A DOUA – ELABORAREA SONDAJULUI

Avantajul unei întrebări închise este că răspunsurile pot fi
mai uşor centralizate. Dacă se pune o întrebare deschisă
unui număr de 200 de persoane, sindicatul poate să ajungă
în situaţia în care primeşte 200 de întrebări diferite, ceea ce
ar fi destul de greu de centralizat.
Dezavantajul unei întrebări închise constă în faptul că
sindicatul local nu ar afla, în acest caz, decît care dintre cele
4 probleme – salarii, asistenţă medicală, zile de concediu sau
pensii – prezintă cea mai mare importanţă pentru cel
intervievat.
Dacă membrii sunt interesaţi de probleme complet
diferite, sindicatul local nu poate să afle acest lucru, decît
dacă le dă posibilitatea să le enumere în scris.
14
 30-May-13

FAZA A DOUA – ELABORAREA SONDAJULUI

Avantajul întrebărilor deschise este exact la polul opus.

Organizaţia sindicală locală primeşte un volum foarte mare
de informaţii de la persoanele care îşi dau osteneala să
răspundă.
Dezavantajul întrebărilor deschise constă în faptul că
răspunsurile pot să fie mult prea numeroase şi, în consecinţă,
greu de manevrat.
Compromisul optim este de a realiza un sondaj alcătuit, în
principal, din întrebări închise, cu una sau două întrebări
deschise, pentru a da astfel membrilor ocazia de a-şi exprima
opiniile în legătură cu o problemă.

15
 30-May-13

FAZA A DOUA – ELABORAREA ÎNTREBĂRILORI

Variante cu răspunsuri multiple

 Care este sursa din care aflaţi cele mai multe informaţii
despre organizaţia locală?
__ buletinul informativ al sindicatului
__ responsabilii sindicali
__ alţi membri de sindicat
__ şedinţe

16
 30-May-13

FAZA A DOUA – ELABORAREA ÎNTREBĂRILORI

Scara gradată

 Cum apreciaţi utilitatea adunărilor noastre de sindicat?

__ întotdeauna utile
__ rareori utile
__ uneori utile
__ niciodată utile

17
 30-May-13

FAZA A DOUA – ELABORAREA ÎNTREBĂRILORI

Ordinea importanţei
Clasificaţi următoarele preocupări legate de locul de
muncă, în funcţie de importanţa pe care acestea o prezintă
pentru dvs., numărul unu fiind cea mai importantă, iar
numărul şase cea mai puţin importantă:
__rezolvarea satisfăcătoare a revendicărilor
__pensiile
__asigurarea medicală
__salariile
__sănătatea şi protecţia muncii
__discriminarea
Altele (specificaţi) ______________________
18
 30-May-13

FAZA A DOUA – ELABORAREA ÎNTREBĂRILORI

Simplu DA / NU:

Aţi votat la ultimele alegeri pentru liderii şi responsabilii

sindicali?
___DA ___NU

Alte exemple de întrebări puse în cadrul sondajelor sunt

prezentate în încheiere. Nu uitaţi, sondajul trebuie să fie
scurt.
Rezumaţi-vă la un număr minim de întrebări, pentru a vă
achita de această problemă.

19
 30-May-13

FAZA A DOUA – DOUĂ PROBLEME

1. Membrii de sindicat trebuie sau nu să semneze
chestionarul?
E posibil ca membrii organizaţiei sindicale să fie dispuşi să
răspundă cu mai multă sinceritate dacă ştiu că pot să-şi
păstreze anonimatul.
Pe de altă parte, ar fi util să se ştie ce anume gîndeşte o
persoană anume.
De regulă, cea mai bună abordare, în funcţie şi de
condiţiile din cadrul sindicatului local, este să se dea
oamenilor posibilitatea să semneze chestionarul de sondaj,
dacă doresc să o facă, fără însă a solicita în mod expres
acest lucru.
20
 30-May-13

FAZA A DOUA – DOUĂ PROBLEME

2. Sondajul trebuie sau nu să includă şi informaţii de ordin
demografic, de exemplu, trebuie respondenţii să-şi indice
vîrsta, sexul etc.?
Avantajul ar fi că, în felul acesta, s-ar putea afla mai multe
despre divizările din cadrul sindicatului local – oare
majoritatea femeilor au aceeaşi părere despre o anumită
problemă, în vreme ce opinia bărbaţilor este diferită?
21. Reacţia tinerilor este deosebită de cea a membrilor mai
în vîrstă?
Aceste tipuri de diferenţe pot să creeze probleme politice şi
organizatorice, pe care sindicatul trebuie să le cunoască şi să
le rezolve.
21
 30-May-13

FAZA A DOUA – SFAT

 Nu uitaţi să includeţi şi o notă care să explice motivul

pentru care se face acest sondaj şi modul în care vor fi
folosite informaţiile.
Aceasta poate să fie sub forma unei scrisori din partea
sindicatului local sau din partea preşedintelui Uniunii
Naţionale/Internaţionale. Membrii de sindicat pot să aibă
reţineri în exprimarea unor păreri sau în furnizarea unor
informaţii, mai ales dacă este pentru prima oară.
Explicarea scopului sondajului respectiv poate să înlăture o
parte din aceste temeri.

22
 30-May-13

4.6.1.3 - FAZA A TREIA – DISTRIBUIREA SONDAJULUI

Înainte de distribuirea propriu-zisă a sondajului, puteţi să

faceţi un “test prealabil”.
Împărţiţi chestionarul la un grup restrîns de persoane şi
cereţi-le să-l completeze, pentru a vă asigura că membrii vor
înţelege întrebările aşa cum au fost ele concepute.
Cereţi acestui grup pe care faceţi testarea prealabilă să
indice dacă chestionarul este uşor de completat şi să vă dea
orice altă sugestie, care ar putea duce la perfecţionarea
sondajului.

23
 30-May-13

FAZA A TREIA – DISTRIBUIREA SONDAJULUI

După realizarea acestui test prealabil şi după ce corecţiile
necesare au fost făcute, distribuiţi chestionarul.
În acest scop, sindicatul local poate să opteze pentru
folosirea structurii de la om la om, pentru distribuirea prin
intermediul responsabilului sindical sau pentru expedierea
chestionarului prin poştă.
Asiguraţi-vă că există un loc central, la care accesul se face
usor, pentru depunerea formularelor completate.
Puteţi să obţineţi cel mai mare număr de răspunsuri, dacă
chestionarele sunt înmînate direct de către responsabilii sau
propagandiştii sindicali, aceştia putînd aştepta pînă cînd se
completează formularele sau reveni a doua zi, pentru a le
colecta.
24
 30-May-13

4.1.6.4 - FAZA A PATRA – REZULTATUL SONDAJULUI

Aduceţi la cunoştinţa membrilor de sindicat rezultatele

sondajului.
Dacă cunosc concluziile la care s-a ajuns în urma acestui
sondaj, este foarte probabil ca membrii de sindicat să
participe la astfel de acţiuni în viitor.
Ei vor avea, de asemenea, posibilitatea să-şi compare
propriile opinii cu cele ale altor persoane din sindicat.
În funcţie de problemele abordate în chestionare,
rezultatele sondajului se vor prezenta conducerii
întreprinderii (întreprinderilor), în cadrul unei şedinţe a
factorilor de conducere cu reprezentanţii sindicatului
(sindicatelor).
25
 30-May-13

CHESTIONAR PENTRU MEMBRI - 1

1. Cît de des staţi de vorbă cu responsabilul dvs. sindical?
__ cel puţin o dată pe săptămînă
__ o dată la două săptămîni
__ o dată pe lună sau mai rar
2. În general, cum calificaţi activitatea pe care o desfăşoară
sindicatul pentru a vă reprezenta?
__excelentă
__bună
__satisfăcătoare
__slabă
__nu ştiu
26
 30-May-13

CHESTIONAR PENTRU MEMBRI - 2

3. Aţi participat la ultimele alegeri pentru lideri şi
responsabili sindicali?
__da __nu
4. Dacă nu aţi participat la adunările de sindicat din ultimele
şase luni, din ce motive nu aţi făcut-o?
__probleme de familie
__şcoala
__alte activităţi sociale care m-au împiedicat
__transport
__supravegherea copilului
__nu am ştiut de aceste adunări
__nu m-au interesat
27
 30-May-13

CHESTIONAR PENTRU MEMBRI - 3

5. Care este principala dvs. sursă de informaţii, în legătură cu ce se
întîmplă în sindicatul local?
__şedinţele de sindicat
__buletinul informativ editat de sindicat
__discuţiile cu ceilalţi membri
__responsabilul sindical.
6. Aţi primit ajutor din partea sindicatului local atunci cînd aţi avut
nevoie?
__întotdeauna
__de obicei
__uneori
__niciodată
__nu am avut niciodată nevoie de ajutor
28
 30-May-13

4.7 – CLASAREA DOCUMENTELOR

După un anumit timp, liderii sindicali ajung să adune multe

note, scrisori, procese verbale şi alte informaţii scrise.

Pe bună dreptate se spune că “informaţiile înseamnă

putere” şi de aceea este foarte important să puneţi la punct
un sistem de păstrare şi arhivare a materialelor.

Foarte folositoare sunt bibliorafturile şi dosarele transpa-

rente sau de carton (cîte unul pentru fiecare subiect).

29
 30-May-13

4.7 – CLASAREA DOCUMENTELOR

Toate documentele care tratează un anumit subiect ar trebui plasate
împreună într-un dosar.
 scrieţi pe fiecare dosar titlul obiectului conţinut;
 aplicaţi pe dosare etichete, indicînd clar conţinutul;

 plasaţi dosarele în ordine alfabetică, pentru a le putea găsi rapid pe cele care
vă interesează;
 cînd clasaţi hîrtii, mai ales scrisori sau procese-verbale, puneţi-le în ordine
cronologică, cele mai recente fiind deasupra;
 un document care tratează un subiect nou, trebuie plasat într-un dosar
distinct, cu o etichetă corespunzătoare;
 dacă un dosar devine prea voluminos, începeţi un altul sau divizaţi rubrica
principală în mai multe subcapitole. Ex.: un dosar intitulat “Securitate şi igienă”, poate fi
împărţit în: rapoarte de accidente; materiale de protecţie; produse toxice etc.;
 aruncaţi hîrtiile care au devenit între timp inutile (dar, mare atenţie, să nu
aruncaţi hîrtii importante).

30
 30-May-13

4.7.1 – SISTEMUL INFORMAȚIONAL

REALIZAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL AL SINDICATULUI

1. Crearea unei reţele în lanţ.

2. Nominalizarea echipei de lucru.

3. Nominalizarea persoanelor autorizate.

4. Crearea unei reţele de distribuţie.

5. Nominalizarea locurilor de afişare.

6. Nominalizarea mijloacelor de transmitere a informaţiei.

31
 30-May-13

4.7.1.1 – SISTEMUL INFORMAȚIONAL

CE TREBUIE FĂCUT PENTRU
REALIZAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL AL SINDICATULUI
 Nominalizarea persoanelor care preiau şi retransmit informaţia
(crearea unei reţele în lanţ).
 Nominalizarea persoanelor (echipei) care se ocupă de alcătuirea
materialelor şi multiplicarea lor.
 Nominalizarea persoanelor autorizate să transmită informaţia
(purtător de cuvînt).
 Crearea unei reţele de distribuţie (a ziarelor, fluturaşilor, buletinelor
informative etc.).
 Informarea membrilor privind persoanele care primesc şi transmit
informaţia.
 Nominalizarea locurilor de afişare şi a mijloacelor de transmitere a
informaţiei
32
 30-May-13

4.7.1.2 – SISTEMUL INFORMAȚIONAL

NOMINALIZAREA LOCURILOR DE AFIŞARE ŞI A MIJLOACELOR DE

TRANSMITERE A INFORMAŢIEI

UNDE CUM
 gazete  buletine informative
 porţi  fluturaşi
 parcări  afişe
 cantine  pliante
 vestiare  broşuri
 secţii  ziare

33