PLAN DE ÎNGRIJIRE

PENTRU PACIENTUL CU
ARTERIOPATIE
OBLITERANTĂ
ATEROSCLEROTICĂ

As. med. pr. Delia Bândean

 MOTIVAŢIA
“ Când nu mai este
posibilă vindecarea
este de datoria noastră
să îngrijim”

Cicely
 DEFINIŢIE
 sindrom de ischemie periferică cronică
progresivă determinat de leziuni arteriale
ateromatoase
 localizarea electivă a procesului
aterosclerotic arterial este la nivelul
membrelor inferioare, la nivelul bifurcaţiilor,
al cudurilor, ale ramificaţiilor în zone expuse
factorului mecanic de presiune crescută
 substratul anatomo-patologic este
reprezentat de boala aterosclerotică de bază
 sindroamele arteriale cuprind un număr relativ
mare de afecţiuni, de etiologie variată, care
implică diferite porţiuni ale arborelui arterial

 arteriopatiile pot apărea la orice vârstă cu o

simptomatologie clinică ce aparţine teritoriului
irigat, dar mai ales organului sau segmentului
din organism tributar vasului implicat

 importanţa recunoaşterii sindroamelor arteriale

este reliefată de faptul că, în contrast cu
afectarea vasculară coronariană, boala arterială
periferică cronică este de obicei nerecunoscută
de pacient, nediagnosticată şi netratată la timp,
motive care determină numeroase implicaţii
sociale şi economice
Boala coronariană este principala cauză de
mortalitate la adulţi pe plan mondial (1996)
Boala coronariană 7.2 mil.
Cancer 6.3 mil
Boala cardiovasculară 4.6 mil
Infecţii acute ale tractului 3.9 mil
respirator
Tuberculoză 3.0 mil
BPOC 2.9 mil
Boli diareice 2.5 mil
Malarie 2.1 mil
SIDA 1.5 mil
Hepatită B 1.2 mil
BOALA CARDIOVASCULARĂ
Principalii factori de risc

Hipertensiune Dislipidemie Diabet Obezitate Fumat

RELEVAN
RELEVANŢAŢA
D
DIISLIPIDEMI
SLIPIDEMIEI
EI ATEROGEN
ATEROGENEE

C
CAA FACTOR
FACTOR DE
DE RIS
RISCC
CARDIOVASCULAR
CARDIOVASCULAR

Ce pacienţi sunt afectaţi?

 RISCUL
RISCUL CARDIOVASCULAR
CARDIOVASCULAR
CATEGORII
CATEGORII DE
DE PACIENŢI
PACIENŢI CU
CU RISC
RISC
CRESCUT
CRESCUT

 DIABET ZAHARAT

 SINDROM METABOLIC

 OBEZITATE
Dislipidemia
Dislipidemia
aterogenă:
aterogenă:

Consecinţe vasculare
 Placa aterosclerotică
etape de dezvoltare
Grad I Grad II Grad III Grad IV Grad V Grad VI

Celule Striuri lipidice Striuri Miez lipidic Miez lipidic Placă

spumoase lipidice aterosclerotic aterosclerotică
extracelulare în pat de complicată
fibroză (ruptură de
placă, tromboză,
hemoragie)

•Acumulare intra- şi extracelulară de lipide •Creşterea plăcii

Dezvoltarea fibrozei
•Formarea miezului lipidic •Aterotromboză
în jurul miezului lipidic
•Ruptura plăcii
•Răspuns parietal inflamator

Asimptomatic Posibile
even. clinice
 Dislipidemia aterogenă
Implicaţii clinice
Certitudine

Tulburările lipidice contribuie

semnificativ la riscul excesiv de boli
cardiovasculare
Implicaţie

Toţi pacienţii trebuie monitorizaţi

din punct de vedere lipidic
 TABLOU CLINIC
simptomele apar când lumenul vascular este îngustat cu peste 75%

Sindrom clinic subiectiv: Sindrom clinic obiectiv:

 durere  modificări ale amplitudinii
pulsului
 tulburări senzitive locale
 modificări trofice: piele
lucioasă, uscată, reducerea
 senzaţia de oboseală pilozităţii, unghii cu striaţii,
locală deformate, fragile, mate

 apariţia de ulceraţii
 apariţia de necroze
 gangrena
 impotenţă funcţională
 SEMNE, SIMPTOME,
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ

 durerea ischemică de efort – “claudicaţie intermitentă”

 durerea ischemică de repaus – foarte severă şi chinuitoare
 senzaţia de oboseală locală – la nivelul unei extremităţi
 modificări de sensibilitate locală – amorţeli, senzaţie de arsură,
hiperestezie locală
 stare generală afectată
PROBELEMELE PACIENTULUI
 alterarea ritmului cardiac şi circulator
 dificultatea de a se odihni
 deficit de autoîngrijire
 alterarea imaginii de sine
 comunicare insuficientă la nivel afectiv
 dificultatea de a acţiona conform propriilor
credinţe şi valori
 nelinişte faţă de semnificaţia propriei existenţe
 dificultate în a îndeplini activităţi recreante
 lipsa cunoştinţelor faţă de afecţiunea sa 
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Obiective
Diagnostic de Intervenţiile asistentei-
pe termen
îngrijire actual sau proprii şi delegate Evaluare
scurt, mediu,
potenţial (acţiuni de nursing)
lung
1.Alterarea circulaţiei. - diminuarea - evaluarea tegumentelor - perceperea
Cauze:- dezechilibru durerii tributare arterei obliterate pulsului la
între necesarul de O2 palpare
şi aportul sanguin - asigurarea unei - asigurarea igienei zonei
arterial asigurat de posturi corecte afectate - exprimarea
vase cu funcţionalitate în vedera diminuării durerii
deficitară recolorării - încurajează pacientul să se şi a senzaţiei de
- gradul de obliterare al tegumentelor mobilizeze pentru asigurarea disconfort la
vasului unei circulaţii adecvate mers
- tulburări vasculare
distonice - sfătuieşte pacientul asupra - diminuarea
- modificări de mijloacelor de diminuare a edemelor la
temperatură şi culoare edemelor nivelul
a tegumentelor membrelor
- tulburări trofice: - observă integritatea inferioare.
minore (tegumente, tegumentelor şi mucoaselor în
unghii, musculatură, timpul efectuării diferitelor
ROT) şi majore- tehnici de îngrijire.
gangrena.
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Diagnostic de îngrijire Obiective pe Intervenţiile asistentei-

actual sau potenţial termen scurt, proprii şi delegate Evaluare
mediu, lung (acţiuni de nursing)

2. Dificultatea de a se - pacientul să fie - ajută şi aşează - pacientul

mobiliza. capabil de a se membrele pacientului în acceptă să
deplasa cu ajutorul poziţii funcţionale şi
ceară ajutorul
unei alte persoane comode
Cauze: celor din jur
- încurajează pacientul
-deficit motor şi senzorial - pacientul să să se mobilizeze dacă - pacientul arată
atingă o autonomie starea lui o permite un interes
-diminuarea forţei maximală în - învaţă pacientul cum să crescut pentru
musculare. deplasare în funcţie folosească anumite
ingrijirile
de gravitatea bolii. mijloace pentru
deplasare în funcţie de personale
starea lui (fotoliu rulant, - reluarea
baston) progresivă a
- stabileşte un
program în care să mobilităţii
alterneze perioada de
odihnă şi de activitate.
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic de Obiective pe Intervenţiile
îngrijire actual sau termen scurt, asistentei-proprii şi Evaluare
potenţial mediu, lung delegate

3. Stare generală - informarea asupra -evaluarea alimentaţiei - evitarea

alterată cauzelor care duc la privind conţinutul de mişcărilor bruşte,
formarea de crampe sare, proteine şi lichide acestea
- manifestat prin durere musculare şi ingerate favorizând
de tip claudicaţie aplicarea de măsuri - sfătuieşte pacientul contracturi
intermitentă de prevenire şi să-şi îngrijească dureroase
combatere a durerii. picioarele purtând
- crampe musculare incălţăminte adecvată şi - excesul de Na
la nivelul membrelor călduroasă reţine apa,
inferioare şi acumulare - evaluarea edemelor: favorizând
de lichide(edeme). localizare, mărime, adm edemele
de diuretice la
indicaţia medicului - reducerea Na din
- sfătuieşte pacientul să alimentaţie
se odihnească mai mult
- evaluarea simptomelor
pentru o eventuală
agravare a stadiului de
obliterare a arterei
-adm de antialgice la
indicaţia medicului
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Diagnostic de Obiective pe Intervenţiile asistentei-

îngrijire actual termen scurt, proprii şi delegate Evaluare
sau potenţial mediu, lung (acţiuni de nursing)

4. Deficit de a - tehnici de - evaluarea situaţiilor - găsirea

dormi şi a se combatere a obişnuite de odihnă (somn unei poziţii
odihni manifestat Insomniei normal, somnolenţă în confortabile
prin insomnie. timpul zilei) favorizând
- tehnici de - observarea oboselii şi circulaţia
Cauze: combatere a iritabilităţii
- durere iritabilităţii şi durerii - evaluarea stării - găsirea de
emoţionale, anxietate sau metode de
- anxietate depresie combatere a
- sfătuieşte pacientul să durerii şi anxietăţii
doarmă în poziţia în care
favorizează circulaţia la - evitarea
nivelul membrului afectat sedentarismului
- să facă plimbări scurte
înainte de culcare
- calmarea durerii cu
antialgice şi inducerea
somnului cu hipnotice la
indicaţia medicului
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic de Obiective pe Intervenţiile asistentei
îngrijire actual sau termen scurt, proprii şi delegate
potenţial mediu, lung (acţiuni de nursing)
5. Modificare a - pacientul să - dă pacientului
schemei corporale accepte posibilitatea să-şi exprime
modificarea sentimentele şi temerile sale
Cauze: imaginii sale faţă de problemele legate de
-modificarea imaginii corporale deplasarea sa
corporale -învaţă pacientul să identifice
resursele şi punctele sale
-pierderea unei forte pt a depăşi situaţia
funcţii fizice - învaţă pacientul să
accepte ajutorul altor
persoane
- educă anturajul în raport
cu nevoile pacientului
- discută cu pacientul
asupra unui eventual
handicap ţinând cont de
nivelul său de pregătire
-evită criticarea pacientului
dar şi supraprotecţia
Evaluare
- pacientul are
încredere în forţele
sale, fapt ce-l va
ajuta să
depăşească starea
actuală
- pacientul acceptă
imaginea sa
corporală şi speră
că va reveni la
statutul său social
pe care l-a avut
înainte (reintegrarea
în familie, la locul
de muncă, relaţiile
cu prietenii)
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Diagnostic de Obiective pe Intervenţiile asistentei-

îngrijire actual sau termen scurt, proprii şi delegate Evaluare
potenţial mediu, lung (acţiuni de nursing)
6. Riscul alterării - pacientul şi familia - identifică resursele - familia
dinamicii să se adapteze psihice ale pacientului încurajează
familiale. situaţiei nou - dă explicaţii familiei, pacientul
create legate de prietenilor asupra comunicând
Cauze: boală reacţiilor emoţionale deschis şi
- modificările fizice, ale pacientului eficace cu el
psihice şi sociologice determinate de boală
legate de boală - încurajează familia să - ajutorul
viziteze pacientul şi să familiei face ca
comunice cu el pacientul să
- educă familia să creeze facă faţă
un mediu ambiant nevoilor fizice,
plăcut pt pacient la psihice şi să-şi
domiciliu, la externare satisfacă
- pregăteşte familia pt a nevoile
recunoaşte semnele de spirituale
deprimare, îngrijorare şi
manifestări de
dependenţă
 CONCLUZII

Asistenta medicală are un rol foarte important în îngrijirea

bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare. Justifcarea rolului ei rezidă în
caracterul unor boli cardiovasculare(insuficienţa cardiacă, hipertensiune
arterială, infarct miocardic, etc), ce reclamă o spitalizare îndelungată,
deci o supraveghere continuă. Dar pentru a-şi împlini menirea, nu trebuie
să se mulţumească să cunoască noţiuni teoretice care să-i permită
depistarea unui semn precoce, ci şi interpretarea acestuia şi dacă este
nevoie, chiar intervenţia în situaţiile în care viaţa bolnavului depinde de
cunoştinţele sale.
Având în vedere lipsurile constatate în evaluările periodice ale
pacienţilor cărora li s-a prescris un tratament şi nu-l urmează întocmai,
asistenta medicală poate contribui la îmbunătăţirea calităţii informării
pacientului despre boala lui, complicaţiile şi despre problemele legate de
tratamentul acestuia.
Prin menţinerea contactului direct, a pacientului cu medicul curant şi
asistenta medicală şi prin exercitarea actului medical cu un mare grad de
responsabilitate şi profesionalism se realizează o strânsă legătură bazată
pe încredere, înaltă ţinută morală care vor mări complianţa pacientului la
tratament şi sfaturile medicale.
 CONCLUZII
Ajutând medicul şi pacientul, asistenta medicală creează
un climat favorabil pentru relaţia: medic-pacient-asistentă,
iar pentru aceasta asistenta trebuie să ţină cont de
următoarele sarcini:
 să pregătească fizic şi psihic pacientul
 să pregătească materialele şi instrumentele necesare
examinării
 a documentelor necesare: fişa de observaţie, rezultate de
laborator
 asigură condiţii de microclimat în salon
 recoltează, trimite produsele biologice către laborator
 pregăteşte pacientul fizic şi psihic pentru examinări
paraclinice
 administrează tratamentul medicamentos numai la
indicaţia medicului
 EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
Îngrijiri de prevenire Îngrijiri de prevenire Îngrijiri de prevenire
primară secundară terţiară
 depistarea  depistarea precoce a  prevenirea
persoanelor aflate la afecţiunilor complicaţiilor cronice
risc cardiovasculare
 reintegrarea în
modificarea stilului  dispensarizare societate a individului
de viaţă corectă cu afecţiuni cronice
 oprirea evoluţiei bolii

 reducerea
sedentarismului  tratamentul corect al
afecţiunii după sfatul
 dietă săracă în medicului
grăsimi animale şi
zaharuri  evitarea complicaţiilor
’’Sănătatea omului este ţelul

suprem al actului medical’’