N3 Tromboza parietala a aortei in ateroscleroza

Definitia :Ateroscleroza este o boala cronica, rezultata din dereglarea

metabolismului lipidic si proteic, caracterizata prin afectarea arterelor
de tip elastic si elastico-muscular sub forma de depuneri focale in intima
a lipidelor si proteinelor si de proliferarea reactiva a tesutului
cunjunctiv.Stadiile (fazele) macroscopice ale procesului
aterosclerotic.La examen macroscopic se distng urmatoarele tipuri de
modificari aterosclerotice, care reflecta dmamica procesului: 1) pete si
bandelete lipidice; 2) placi fibroase; 3) lezium complicate, reprezentate
de placi fibroase cu exulceratii, hemoragii si depozite de mase
trombotice; 4) calcinoza sau aterocalcinoza.

1)Petele sau bandeletele lipidice sunt portiuni de culoare galbena sau

galbena-surie(pete), care uneori fuzioneaza si formeaza bandelete, dar
nu proemina pe suprafata intimei. Contin lipide, depistate in coloratia
totala a vasului cu coloranti pentru lipidede exemplu cu sudan. Petele si
bandeletele apar, in primul rind, in aorta pe peretele posterior si la
mvelul ramificarilor ei, apoi - in arterele mari.

2)Placile fibroase prezinta formatiuni dense, ovale sau rotunde, albe

sau albe-galbuicare contin lipide si proemina pe suprafata intimei.
Deseori ele se contopesc imprimind suprafetei interioare a vasului un
aspect mamelonat si stenozind considerabil lumenul lui. Placile fibroase
se observa mai ales in aorta abdominala, in ramurile ponite din aorta, in
arterele inimii encefalului rinichilor, extremitatilor infenoare, arterele
carotide

3)Lezium omplicate apar in cazurile, cand in grosimea placii predomina

descompunerea complexelor proteolipidice si se formeaza detritusul,
care amintestecontinutul unui chist de retentie a glandei sebacee, adica
ateromul. De aceea astfel de modificari se numesc ateromatoase
Leziumie complicate genereaza tromboza acuta a arterelor si
dezvoltarea infarctului, embolia cu mase trombotice ateromatoase,
formarea anevrismului vasului la nivelul exulceratiilor.

4)Calcinoza sau aterocalcinoza este faza finala a aterosclerozei.

caractenzata prin depunerea sarurilor de calciu in placile fibroase, adica
prin calcificarea lor, Placile capata o consistenta pietroasa (petrificarea
placilor), peretele vascular la nivelul pietrificarii deformandu-se
considerabil.
Tabloul macroscopic al trombozei parietale a aortei

Pe intima aortei se evientiaza un trom parietal de culoare bruna,

consistenta densa, cu aspect gofrat

Complicatii

Tromboze, tromboembolii si embolie cu mase ateromatoase cu

dezvoltarea infartelor (de exemplu a rinichilor) si a gangrenei (de
exemplu a intestinului, membrului inferior. Adesea pe baza
aterosclerosei se dezvolta anevrismul aortei, adica bombarea peretelui
pe locul leziunii lui, mai fregvent a exulceratiilor

N4 Hipertrofia ventriculului sting al inimii

Peretele ventriculului sting al inimii are circa 2cm grosime.Norma fiind

de 1,3cm.Inima fiind marita in dimensiuni. Hipertrofie ventriculara
stanga - o ingrosare a peretelui muscular, ceea ce duce la o creștere în
inima și perturbarea funcționării normale a organismului. Acest lucru
este periculos patologie care se dezvolta in adultii tineri si mai in varsta,
aceasta poate provoca un atac de cord, stop cardiac și chiar moartea.
Cauzele hipertrofie ventriculara stanga Îngroșarea miocardului în zona
a ventriculului stang nu este o singura boala, ci mai degrabă o consecință
a patologiilor cardiovasculare grave: 
• hipertensiune arterială și hipertensiune arterială simptomatică. În
aceste condiții, ventriculul stâng în mod constant la putere maximă,
astfel încât fibrele musculare la nivelul miocardului inimii crește și
crește în volum. 
• boli de inima, stenoză aortică valvă în special. El devine un obstacol în
calea fluxului normal de sange din ventriculul stâng și face muschii mai
puternici ultimul declin.• Ateroscleroza aortei, în care ventriculul stâng
și este în tensiune constantă ridicată. 
În plus, la stânga hipertrofică ventriculară de multe ori tinerii implicați
în sport și încărcător. Aceste categorii de pacienți principala cauză a
schimbărilor în miocard sunt exercițiu sistematic grave în care
funcționează inima pentru uzura.Acest lucru afectează ventriculului
stâng modificări hipertrofice si persoanele obeze, au inimii de a pompa
sânge și în cantități mari, precum și durata lungă a patului vascular. De
asemenea este de a oferi oportunitate și predispoziție genetică la
îngroșarea pereților inimii.
N5 Hipertrofia ventriculului drept al inimii
Marirea in volum si masa a celulelor, tesutului muschiului ventriculului
sting al inimii. Dimensiunile si masa inimii sunt marite, peretele este
ingosat, masa lui poate atinge 1-1,5 cm (norma 0,2-0,3 cm) iar muschii
trabeculari si papilari sunt mariti in volum. Cavitatile inimii pot fi
ingustate, tonusul mischiului cardiac fiind crescut- hipertrofia
concentric( in stadiu de compensare) sau dilatate- excentrica (in de
decompensare). In ultimul caz consistent miocardului devine flasca,
avind aspect pe sectiune de carne fiarta din cauza leziunilor distrofice,
uneori are aspect de inima “tigrata” ca expresia a distrofiei grase a
miocarddului care reprezinta substratul morphologic al decompensarii
cardiac. Dilatarea inimii in stare compensate se numeste active sau
tonogena, iar in decompensare- pasiva sau miogena. Hipertrofia este
data dehipertensiunea in mica circulatie in cazul diferitort afectiuni
pulmonare cornice- emfizem, pneumoscleroza, bronsiectazie, TBC
cronica, precum si in leziuni valvulare cardiac.

Complicatii: insuficienta cardiac globala cu hipertensiune portal, ascita.

N6 Hialinoza valvulelor inimii-viciu mitral.

Noţiune de hialinoză:În hialinoză sau distrofia hialină în ţesutul
conjunctiv se formează mase omogene,translucide,de consistenţă
dură(hialinul) care amintesc cartilajul hialin,ce se depozitează
extracelular.

Tabloul macroscopic:Cuspidele valvulei mitrale sunt

îngroşate,deformate ,concrescute între ele,de consistenţă dură,culoare
albicoasă,netransparentă,coardele tendinoase sunt îngroşate şi
scurtate;orificiul atrio-ventricular stîng este redus,strîmtat.Importanţa
funcţională:Funcţia valvulei este grav alterată,se instalează valvulopatia
cardiacă:steatoza sau insuficienţa mitrală,sau mai frecvent,boala mitrală
cu predominanţa stenozei sau insuficienţei valvulare.Procesele
patologice precedente hialinozei:Hialinoza se poate dezvolta ca o
consecinţă a următoarelor procese patologice:intumescenţa
fibrinoidă,plasmoragie,inflamaţie cronică,necroză şi scleroză.

Complicaţii:insuficienţă cardiacă,edem
pulmonar,bronhopneumonie,tromboză
intracardiacă,tromboembolii,infarcte.
N7 Viciu cardiac congenital( defect al septului interventricular)
Definitia viciului congenital.

Viciu ce se dezvolta in urma tulburarilor morfogenezei in perioada

intrauterina.

Indicati particularitatile macroscopice ale cordului.

Cordul marit pe sectiune in spatiul interventricular.Defectul are

diametrul egal cu 1 cm prin care single arterial se amesteca cu single
venos.

Complicatiile precoce si tardive ale acestui viciu.

N8 Tromb sferic in atriul sting

Atriul sting dilatat bombat in lumenul caruia un tromb de forma sferica

opaca .Suprafata neteda culoare bruna.Complicatii trombembolie.

Embolia reprezinta circulatia in singe sau in limfa a unor particole

neintilnite in conditii normale, si obstructia vaselor de catre ele.

Embolii sint vehiculati in circulatia sangvina in 3 directii:

1) Din sitemul venos al marii circulatii si inima dreapta in vasele mici

circulatii, daca embolii se gasesc de exemplu in sitemul venelor cave
inferioare sau superioare, atunci ei nimeresc in plamini

2) Din compartimentele stingi ale inimii – aorta si arterele mari precum

si (rareori) din venele pulmonare – in arterele inimii, creerului,
rinichilor, splinei, intestinului, extremitatilor

3)Din ramificatiile sistemului portal in vena porta a ficatului.

Variantele de embolie in dependenta de natura embolului.

Embolia grasoasa ,Embolia aeriana , Embolia gazoasa ,Embolia tisulara

Embolia microbiana.Complicatii:In primul rind complicatiile
tromboembolice ale arterei pulmonare care duce la moarte subita.
Tromboembolia arterelor marii circulatii este o cauza fregventa a
dezvoltarii ale infarctelor al creerului, rinichilr, splinei, si gangrenei
intestinului, extremitatilor.
N9Infarct miocardic.
Infarct miocardic:În inimă infarctul este de obicei alb cu lizereu
hemoragic,de formă neregulată.Atacă de regulă ventricolul stîng şi
septul interventricular.Cel mai frecvent se poate dezvolta sub fondul
aterosclerozii şi bolii hipertensive.

Definiţia infarctului:Infarctul este necroza unei porţiuni de organ sau a

unui organ întreg cauzată de întreruperea irigaţiei cu sînge,fiind o
consecinţă a ischemiei.

Tabloul macroscopic:Cordul este secţionat,ventriculul stîng,în regiunea

apicală se observă o rouă albicioasă cu depuneri de trombi între
muşchii papilari,cu rămolirea miocardului în această rouă.

Cauze:tromboza,trombembolia arterei regiunii apicale.

Varianta de infarct miocardic în dependenţă de formă şi culoare:

După formă:triunghiular(conic) şi neregulat

După culoare:alb(ischemic),roşu(hemoragic),alb cu chenar

roşu(ischemic cu chenar hemoragic)

Localizarea frecventă:sub endocard(infarct subendocardial),sub epicard

(infarct subepicardial) sau care cuprinde toată grosimea
miocardului(infarct
transmural).Consecinţe:autoliza,organizarea,incapsularea,petrificarea,f
ormarea chisturilor,hemosideroza,supuraţia.Complicaţii:insuficienţă şi
anevrism cardiac.

N10 Anevrisin cardiac cronic cu tromboza.

Definitia anevrismlui cardiac. Tabloul macroscopic al anevrismului
cardiac cronic cu tromboza. Cauza. Complicatii.Anevrismul cardiac
cronic este de obicei consesecinta infarctului vast transmural, cind
teesutul conjunctiv cicatricial , ce substituie infarctul devine perete al
inimii. Acesta se efileaza si sub presiunea singelui se bombeaza, formind
sacul anevrismal, umplut cu mase trombotice stratificate. Anevrismul
cronic induce insuficienta cardiaca cronica, compliacatii
tromboembolice si rupturi ale peretelui enevrismului cu tamponada
cavitatii pericardului. Aceste complicatii sint cele mai fregvente cauze de
deces in cardiopatia ischemica cronica.
N11 Pericardita fibrinoasa
Definitia inflamafiei.Tabloul macroscopic al pericarditei fibrinoase si
denumirea metaforica a cordului. Variantele inflamatiei fibrinoase.
Cauze. Consecinte.Inflamatia este o reactie vaso – mezenchimala locala
complexa, care apare la lezarea tesuturilor, cauzata de actiunea unor
agenti de origine diferita. Aceasta reactie este orientata spre lichidarea
agentului lezant si restabilirea tesutuli alterat.

Dupa particularitatiele exudatului se disting urmatoarele varietati de

inflamatie exsudativa: seroasa, fibrinoasa, purulenta, putrida,
hemoragica, catarala si mixta.Variantele inflamatiei fibrinoasa:
crupoasa si difteroida

Cauzele: poate fi provocata de agenti infectiosi asa ca diplococii,

streptococi si stafilococi, agentii patogeni ai difteriei si dezinteriei,
microbacteria tuberculozei, virusul gripei. Poate fi cauzata si de toxine
de origine endogena (uremie) sau exonena(intoxicatie cu clorura de
mercur).

Macropreparat:Epicardul este opac suprafata lui este neregulata,

acoperita cu depozite de fibrina albe-galbui sub forma de vilozitati care
apar datorita miscarilor cordului. Denumirea metaforica a cordului:
cord vilos.Consecinte: pe mucoase dupa desprinderea peliculelor ramin
defecte de diferita adincime – ulceratii, care in inflamatia crupoasa sint
superficiale, iar in cea difteroinda – profunde, insotite de leziuni
cicatriciale. Exudatul fibrinos de pe membranele seroase poate fi supus
resortie. Formarea aderentelor intre foitele seroase ale pleurei,
peritoneului sacului pericardic
N12 Cardioscleroza difuza

Miocardul ventriculului sting pe sectiune cu fascicule albicioase de tesut

conjunctiv raspindite difuz in consecinta miocarditei interstitial (la
mature cu cardioscleroza)la copii in urma unor multe procese
inflamatorii nu ramin cid oar se observa. - Definiţie: induraţia inimii
datorită fibrozei miocardului - Clasificare: - Cardioscleroza postinfarct:
cicatrice albă-sidefie cu diametrul de peste 1-1,5 cm - Cardioscleroza
difuză: pe fondul brun-roşcat al miocardului se văd benzi albe-sidefii
înguste („ca firele de aţă”) – caracteristice pentru ischemia cronică

Stare patologica determinata de proliferarea tesutului conjunctiv in

muschiul inimii. Poate fi difuza si in focar. De obicei este un proces
secundar.Din punct de vedere morfologic se disting urmatoarele tipuri:
cardioscleroza postinfarctica, cardioscleroza postmiocarditica
(postinflamatorie), cardioscleroza de substitutie sau de inlocuire (in
ateroscleroza coronariana) si cardioscleroza ca urmare a diferitelor
cardiomiopatii.

N13Cicatrice postinfarctice în miocard(cardioscleroză

macrofocală).
Tabloul macroscopic:Miocardul secţionat ,se observă cicatrice
postinfarctică de culoare surie,cu deformarea peretelui,septului
interventricular.

Cauze:substituirea maselor necrotice cu ţesut conjunctiv.

Variantele de cardioscleroză:

Complicaţii:formarea unui anevrism cardiac cu posibilă erupere a

acestuia,formarea trombilor pe peretele acestui anevrism,hipertrofia
miocardului în zonele adiacente.
N14Anevrism aortic.
Definitia de anevrism. Dilatare circumscrisa a arterei sau a
inimii,bombare pulsatila.Apare ca consecinta a slabirii peretelui
vascular sau cardiac si pierderea elasticitatii lui.

Tabloul macroscopic al anevrismului de aorta.

Peretele aortei este o dilatare sacciforma a lumenului .Dilatarea se

produce in sectoarel cu placi multiple exulcerate datorita faptului ca se
micsoreaza elasticitatea peretelui.In anevrism de aorta se depun mase
trombotice.

Enumerati in ce unitati nosologice se dezvolta.

Se dezvolta in ateroscleroza,sifilis,traumatisme,sindromul Marfan

Variantele anevrismului de aorta.

Dupa forma-cilindrice,sacciforme,herniforme.

Peretele anevrismului format de aorta-anevrism adevarat,cel care este

delimitat de tesurile adiacente si hematom-anevrism fals

Daca singele cauzeaza clivajul mediei de la intima sau adventitie,ceea ce

duce la formarea unui canal tapetat cu endoteliu-anevrism disecant.

Complicatii.

Duce la atrofia tesuturilor adiacente-de ex. a sternului, a corpului

vertebrelor

N16Endocardita reumatica verucoasa recurenta.

Definitia de febra reumatica-Boala infecto-alergica caracterizata prin
afectarea sistemica progresiva a tesutului conjunctiv cu localizarea
preponderenta in sistemul cardiovascular si articulatii.

Tabloul macroscopic al inimii si al aparatului valvular in febra

reumatica.Valvele mitrale ingrosate opace cu depozitari varicoase de
culoare bruna(mase trombotice, faramicioase,opace).Indicati
complicatiile cardiace si extracardiace in endocardita reumatica.Vicii
cardiace,troboembolii,cardioscleroza,obliteratia pericarduluiCriteriile
Djons de diagnosticare .
N18Trombendocardita parietala
Endocardita trombotica se întâlneste în cazuri de boli cronice grave în
perioada terminala, de unde si numele de endocardita
casectica sau marantica. Apare sub forma de vegetatii unice sau multiple
în apropierea marginii libere a valvelor inimii stângi, mai rar ale celei
drepte, mai ales pe fondul unor leziuni fibroase anterioare. Este
urmarea unei stari de hipercoagulabilitate caracteristica starilor
preagonale, putând fi cauza unor embolii. Este caracteristica bolnavilor
cu forme avansate de cancer, urmarea patrunderii în sânge de tesut
necrotic tumoral, fenomen responsabil si de producerea trombozei
migratoare Trousseau.

Endocardita
Reprezinta o infectie localizata de obicei la nivelul valvelor (endocardită
valvulară), la care se poate asocia inflamaţiaendocardului parietal
(endocardită parietală) şi a coardelor tendinoase (endocardită
cordală).In general,inflamaţia endocardului se traduce prin apariţia pe
suprafaţa sa a unor mici excrescenţe, numite veruci, care prin progresul
bolii pot deveni mai mari şi mai neregulate, vegetaţii, interesând cu
predilecţie endocardul valvular, uneori şi cel parietal.

Etiologic se disting endocardite infectioase si neinfectioase.Endocardita

neinfectioasa Cea mai comuna forma de endocardita neinfectioasa este
reprezentata de endocardita reumatica. Apare  în  cursul 
reumatismului  acut şi  se  asociază  frecvent  cu miocardita, uneori şi cu
pericardită reumatică. Interesează cel mai frecvent valvele bicuspide şi 
aortice. La randul ei imbraca trei manifestari:

– endocardita simpla → valvele sunt îngroşate, edemaţiate, prezintă

degenerări mucoide, fibrinoide şi proliferarea elementelor celulare
conjunctive (fibroblaşti, histiocite).  Endoteliul  valvular nu este lezat, 
din  acest motiv  pe suprafaţa lor nu se formează trombi. Evolueaza spre
fibroza cicacitreala a valvelor;

– endocardita verucoasa simpla →  in apropierea marginii libere,

corespunzător liniei de contact a valvelor, endoteliul se distruge, ceea ce
este urmat de formarea unor mici trombi verucoşi, dispuşi în şir ca
mărgelele. Aceşti trombi sunt formaţi din trombocite, fibrină şi puţine
leucocite si sunt aseptici.

Valvele se hialinizeaza si se calcifica fapt ce determina valvulopatii;

– endocardita verucoasa recurenta → pare în cazul reactivării
reumatismului acut. Leziunile se produc pe valvele deja deformate,
fibroase, deci pe fondul unei valvulopatii existente.

Endocardita infectioasa
Endocarditele  infecţioase se caracterizează prin  distrugeri tisulare
grave cu ulceraţii multiple pe suprafaţa valvelor. Pe aceste ulceraţii se
formează trombi mai voluminoşi, care conţin şi agentul patogen
(bacterii, ciuperci), deci sunt trombi septici. In functie de evolutie se
disting:

– endocardita ulceroasa acuta → apare ca o complicaţie endocardică a

unei septicemii cu diverse puncte de plecare (pneumonii, supuraţii
cutanate, infecţii minore), cu diferiţi germeni, în special stafilococi, dar
şi streptococi,  pneumococi. Pe valvele afectate apar ulceraţii extinse, iar
pe aceştia se formează trombi mai mari, cu aspect polipos („endocardită
ulcero-polipoasă”). În valvă se observă infiltrat granulocitar, necroză, iar
trombii sunt formaţi din fibrină, hematii şi conţin bacterii, respectiv
ciuperci;

– endocardita subacuta (lenta) → evoluează în cadrul unei septicemii

prelungite,  subacute sau cronice. In 70-75 % din cazuri este produsă de
Streptococcus viridans microorganisme ce provin de obicei din focarele
inflamatorii ale cavităţii bucale, sinusurilor paranazale, amigdalelor, din
granuloamele dentare etc. Pe suprafaţa valvelor fibrozate, deformate
apar ulceraţii, trombi (septici) şi mici vegetaţii polipoase, constituite din
ţesut de granulaţie.

Complicatiile endocarditei
– emboliile sunt cele mai frecvente complicaţii. Consecinţele lor sunt
diferite: în endocarditele verucoase se produc infarcte cerebrale, renale,
splenice, mai rar în miocard iar în endocarditele ulceroase se produc
infarcte suprainfectate, datorita emboliilor cu trombi septici.
N20 Atrofia bruna a inimii
Atrofie-proces de micsorare in volum a celulelor, tesutului inimii sau
suspendarea activitatii functionale. Inima este micsorata in dimensiuni
si masa, epicardul nu contine tesut adipos, arterele epicardiene prezinta
proeminente sub epicard, avind aspect serpuitor, muschiul are o nuanta
bruna datorita acumularii pigmentului lipofucsina in cellule. Atrofia
generala sau casexia se intilneste sub forma de casexie alimentara,
canceroasa sau hipofizara, cerebral s.a. atrofia locala poate fi
disfunctionala cauzata de vascularizarea insuficienta; de
compresiune ;neurotic; sub actiunea factorilor chimici si fizici.

N24 Ruptura inimii in infarct de miocard.

Difinitia infarctului. Necroza unei portiuni de organ sau a unui organ
intreg,cauzata de intreruperea irigatiei cu singe,fiind o cosnsecinta a
ischemiei.

Cauze. Spasmul prelungit,tromboza,embolia sau suprasolicitarea

finctionala a organului in conditiile irigarii lui insuficiente.Enumerati
variantele de infarct de miocard in dependenta de localizarea infarctului
in muschiul cardiac.

I.M. subendocardic,intramural,subepicardic si transmural.

Tabloul macroscopic. In regiunea apexului VS se evidentiaza ruptura

peretelui pe o distanta de 2 cm,cu dezvoltarea tamponadei pericardului.

Notiunea de infarct repetat si infarct recidivant.

I.M. Recidivant-aparitia unui focar de I.M. in perioada cind procesul

necrotic primar inca nu s-a cicatrizat,in decursul a 8 saptamini

I.M.Repetat-I.M. se dezvolta peste citeva luni sau ani de la cicatrizarea

completa a focarului infarctic precedent. Consecintele. Pe locul
infarctului se formeaza o cicatrice dura,iar in miocardul persistent are
loc hipertrofia regenerativa.

Complicatii.

Insuficienta cardiaca acuta,soc cardiogen,fibrilatie ventriculara,edem

pulmonar,tulburari de ritm si de conducere,anevrism acut si ruptura
inimii cu tamponarea pericardului,tromboza intracardiaca,pericardita.
N31 Pneumonie focala confluenta
Plaminul cu multiple mici sectoare de induratiice se simt la palpare pe
sectiune se determina focare confluente 0.4-0.8cm in diametru de
culoare albicioasa galbuie in pneumonia stafilococica focare sint
albicioase galbuie sau rosii intunecate pot fi ca spre exemplu in
pneumonia streptococica.

Complicatii :Formarea abceselorin focarele de pneumonie,se produce

necroza si apar microabcese.

N39 CANCER PULMONAR CENTRO-HILAR (CENTRAL)

Carcinom = tumoare maligna ce se dezvolta din cellule epiteliale putin

diferentiate sau nedeferentiate.

Macroscopic : SE dezvolta in mucoasa bronhiei principale,lobare si in

partea initiala a bronhiei segmentare,la inceput sub forma de nodul
mic(placa) sau polip,ulterior capata forma cancerului endbronsic
difuz,nodular,ramificat sau nodular-ramificat,de culoare cenusie.Hilul
pulmonary este distrofiat,ingrosat.Factorii etiologici :=inspirarea
substantelor cancerigene,fumatul,modificarile precanceroase :
hiperplazia bazocelulara,displazia si metaplazia pavimentoasa

Clasificarea clinico-morfologica a carcinomului pulmonary dupa forma

macroscopica :

1.In forma de placa 2.polipos 3.endobronsic difuz

4.nodular

5.ramificat

6.nodular-ramificat

Complicatii : atelectazia,pneumonia,abces,bronsiectaziile,pleurezia
serohemoragica sau hemoragica,metastaze,casecxie.
N41 .CANCER LARINGIAN

Carcinom = tumoare maligna ce se dezvolta din cellule epiteliale putin

diferentiate sau nedeferentiate.

Macroscopic : In cavitatea laringelui se observa un nodul tumoral ce

creste exofit,proeminind pe suprafata mucoasei ,de consistenta
dura,avind in centru o zona de necroza si exulceratie.

Formele histologice frecvente :

Cea mai frecventa forma este cancerul epidermoid (pavimentos) cu sau

fara cornificare.

Complicatii : asfixie mecanica,hemoragie,inlamatiesecundara,infectie

supraadaugata,metastaze,indeosebi in limfoganglionii regionali.

N42 Metastaze de cancer in plamin.

Definitia de metastaza. Tabloul macroscopic al metastazelor de cancer in
plamin. Complicatiile. Caile de metastazare.

Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor

tumorale insamintarea si multiplicarea lor la distanta de tumoarea
primara formind noduli tumorali secundari ori metastazele. Este
caracteristic pentru tumorile malgne ( cancer, sarcom, melanom.

In plamin se observa multipli noduli tumorali secundari metastatici,

dispusi neordonat, mai mult sau mai putin bine delimitati de dimensiuni
variabile

Metastazele hematogene in plamini se intilenesc in cancerul glandei

mamare, stomacului Metastarea se poate produce pe cale: 1)sanguina
(metastaze hematogene) 2)limfatica (metastaze limfogene)

3) prin continuitate ( de ex. Perineural)

4) prin contiguitate ( metastaze prin implantare sau contact) care se

intilnesc mai fregvent pe membranele seroase ( de ex carcinomatoza
pertoneului, pleurei)
N 59 CANCER ESOFAGIAN

Carcinom = tumoare maligna ce se dezvolta din cellule epiteliale putin

diferentiate sau nedeferentiate.

Macroscopic.Formele de cancer esofagian.

Formele : 1.inelar dens 2.papilar 3.exulcerat

=Cancerul inelar dens reprezinta o formatiune tumorala,care cuprinde

circular peretele esofagului pe o anumita portiune,lumenul esofagului e
ingustat.La necrozarea si exulcerarea tumorii permeabilitatea
esofagului se restabileste.Cancerul papilar aminteste o formatiune
nodulara,mamrlonata,amplasata pe o baza lata si scurta,Pe suprafata
nodulului se intilnesc eroziuni,hemoragii.Tumoare e moale,roza-cenusie
sau rosie –cenusie,bine delimitate..Se necrozeaza usor,cu formare de
ulceratii ce patrund in organelle si tesuturile vecine.

=Cancerul exulcerat reprezinta o ulceratie canceroasa,de forma

ovala,intinsa de-a lungul esofagului

Factori etiologici : =excitarea cronica a mucoasei esofagului : alimente

fierbinti,indigestia,alcoolul,fumatul.

=modificarile cicatriceale dupa arsuri

=infectiile gastro-intestinale cornice

=dereglarile anatomice

=Modificarile precanceroase : leucoplazia si displazia grava a epiteliului

mucoasei

Complicatii : metastaze mai ales pe cale limfogena,fistule esofago-

traheale,pneumonia prin aspiratie,abcesul si gangrene
plaminului,empiemul pleural,mediastinita purulenta,casexia.
N60 CANCER GASTRIC

Carcinom = tumoare maligna ce se dezvolta din cellule epiteliale putin

diferentiate sau nedeferentiate.

Clasificarea clinico-morfologica ce tine cont de forma macroscopica cu

crestere predominant exofita expansiva :

1.cancer in forma de placa = se depisteaza mai frecvent in portiunea

pilorica,pe mica si mare curbura reprezentind o ingrosare slaba a
mucoasei in forma de placa cu lungimea de 2-3 cm.Mobilitatea pliurilor
mucoasei la ecest nivel e limitata.

2.cancer polipos = are forma unui nod cu suprafata viloasa,cu diametrul

de 2-3 cm,amplasat pe un piciorus.Tesutul tumorii e roz-cenusiu sau
rosu-cenusiu,bogat in vase sanguine.

3/cancer fungos(fungiform) = formatiune

nodulara,mamelonata,amplasata pe o baza lata si scurta.Pe suprafata
nodulului tumoral se intilnesc eroziuni,hemoragii sau depuneri fibrino-
purulente.Tumoarea e moale,roza-cenusie sau rosie-cenusie,bine
delimitate.

4.cancer exulcerat

a)cancer gastric ulceros primar = cancerul exofit este supus exulcerarii

chiar in debutul dezvoltarii lui,cu formarea la inceput a ulcerului
canceros acut,iar mai apoi a celui cronic.

b)cancer ,,in farfurie’’ = o formatiune rotunda,care atinge uneori

dimensiuni mari cu marginile circumvalate alburii si exulcerare in
centru.Fund al ulcerului poate fi un organ vecin in care patrunde
tumoarea.Stratul muscular persista desi este infiltrate cu cellule
tumorale.
c)cancer din ulcer cronic = se intilneste pe mica curbura.Proliferarea
intense a tesutului cicatriceal,scleroza si tromboza vaselor,distrugerea
stratului muscular pe fundul cicatriceal al ulcerului.

Factorii etiologici :

=cancerigenii exogeni

=sterile precanceroase : gastrita cronica atrofica,anemia

pernicioasa,ulcerul gastric cronic,adenoamele stomacului,bontul
stomacului,boala Menetrier

=modificarile precanceroase : metaplazia intestinala si displazia grava.

Complicatii : metastazele ganglionilor limfatici

regionali,supraclaviculari de obicei din stinga (metastaze
Virchow),metastaze Schnitzer(in ganglionii limfatici ai tesutului cellular
pararectal), cancerul ovarian Krukenbergcarcinomatoza
peritoneului,perforatia peretelui,hemoragie,inflamatie chiar pina la
dezvotarea flegmonului gastric.icter,hipertensiune portala,ascita,ocluzie
intestinala,stenoza pilorica,pleurezia hemoragica sau fibrino-
hemoragica,empiem pleural,casexia.
N74.METASTAZE DE CANCER IN FICAT

Metastaze = noduli tumorali secundari.

Macroscopic : Se observa numerosi noduli tumorali secundari

metastatici,dispusi neordonat,mai mult sau mai putin bine delimitati,de
dimensiuni variabile.

Caile posibile de metastazare :

=hematogena

=limfogena

=prin implantare

CARACTERISTICA TUMORILOR MALIGNE :

Gradul de diferentiere : cellule immature,nediferentiate,pierd

asemanarea cu tesutul de origine.

Forma de crestere : invaziva

Variantele de atipie : tisular, cellular

(ultrastructural,biochimic,histochimic, antigenic).

Caracterul influentei asupra organismului : influenta tumorii maligne

poate fi locala si generala.Local = distruge tesuturile circumiacente si
organelle invecinate,duce la sechele grave.General = tulburari
metabolice,dezvoltarea casexiei.
N83Rinichi ratatinat.
Definitia nefrosclerozei.

Induratia si ratatinarea rinichilor datorita proliferarii tesutului

conjunctiv.Poate fi un proces primar,ce se dezvolta in urma sclerozei
vaselor renale in boala hipertensiva si ateroscleroza,sau secendar in
urma modificarilor inflamatorii ale glomerulilor, tubilor si stromei
rinichilor.

Tabloul macroscopic.

Micsorat,consistenta densa,suprafata micro-,macronodulara.Capsula e

detasata cu greu.Pe sectiune surie-cenusie.Hotarul sratului
cortical,medular nu se diferentiaza.

Enumerati in ce entitati nosologice se dezvolta si care sint

particularitaile morfologice ale acestora.

Se dezvolta in boala hipertensiva si ateroscleroza –ratatinarea

primara,iar in glomerulonefrita cronica,pielonefrita,amiloidoza renala-
ratatinare secundara.

In boala hipertensiva –pe suprafata rinichilor apar numeroase focare

mici de depresiune datorita atrofiei glomerulilor,iar cei relativ intacti se
hipertrofiaza si proiecteaza pe suprafata renala sub forma de granule
rosii-surii.Rinichii sunt micsorati,consistenti,suprafata lor e
microgranulara parenchimul atrofic.

In ateroscleroza-rinichiul e ratatinat, macronodular

Cauzele ratatinarii renale.

Scleroza vaselor renale si procesele inflamatorii si distrofice ale

glomerulilor,tubilor si stromei renale.

Complicatii.

Duce la dezvoltarea insuficientei renale cronice.

N84 Rinichi in leucoza

Rinichii sunt mariti in dimensiuni relative densi au culoare cafenie

deschisa(albicioasa cenusie) ,pe sectiune structura rinichiului este
nedeterminata (infectie leucemica),hotarul dintre straturi este
sters.aspectul rinichiului e legata de infiltratia difuza cu elemente
leucemice.

N90 hipertrofia peretelui vezicii urinare in adenoma de

prostata)
Peretele vezicii urinare, trabeculele muscular sunt ingrosate
considerabil, cavitatea dilatata; prostate este marita in dimensiuni, are
consistent densa, suprafata neregulata, nodular. In prostata se constata
un process tumoral- hiperplazia adenomatoasa nodular (adenoma-
tumoare benigna din epiteliu granular); nodulii tumorali exercita
presiune asupra uretrei, producind staza uurinii in vezica si hipertrofia
compensatorie a peretelui ei. In recesurile ce se formeaza printer
trabeculii musculari hipertrofiati se pot depune saruri urinare si forma
calculi; pe fondul stazei urinare se pot asocial procese inflamatoare ale
mucoasei vezicale (cistite). Ca exemplu de hipertrofie hormonala, care
nu are un rol compensator, poate servi hiperplazia granular a
endometriului

N109 Atrofia Ovarului

Ovarul este micsorat in dimensiuni consistent densa suprafata

albicioasa (scleroza in ovar) atrofia are character fiziologic
dysfunctional legata de virsta senile apacientului.
N121Hemoragie cerebrala (hematom).
Definitia hemoragiei. Variantele de hemoragie. Tabloul macroscopic al
hematomului cerebral. Cauze. Complicatii. Consecinta.

Hemoragia reprezinta iesirea singelui din lumenul vaselor sau din

cavitatile inimii.

Poate fi externa cind singele se scurge in afara organismului, si interna

cind singele se acumuleaza in tesuturi, organe sau cavitati.

Varitatile hemoragiilor externe:

Epistaxix- hemoragie nazala

Hemoptizie – hemoragie bronhopulmonara cu eliminarea singelui cu

sputa

Melena – eliminarea singelui prin scaun

Metroragie – hemoragie uterina

Menoragie – menstruatie abundenta si prelungita

Hematurie – eliminarea singelui cu urina

Otoragie – hemoragie din urechi

Varietati de hemoragii in cavitatile seroase si organe cavitare

Hemopericard

Hemotorax- hemoragie in cavitatea pleurala

Hemoperitoneu – acumularea de sinde in cavit peritoneala

Hemartroza – hemoragie in cavitatea unei articulatii

Hematocel – hemoragie in tunica vaginala a testicolului

Hemosalpinx – hemoragie in lumenul trompei uterine

Hemocolecist – hemoragie in cavitatea veziculei biliare

Varietati de hemoragii interstitiale:

Petesie – hemoragie mica punctiforma de origine capilara

Echimoza – hemoragie in piele, de dimensiunea unei unghii care nu

proemina la suprafata

Sufusiune hemoragica – hemoragie plata sub un invelis de dimensiuni

mari

Infiltratie hemoragica – hemoragie intrun tesut cu extinderea singelui

printre elemente tisulare

Hematom- hemoragie interstitiala cu acumulare circumscrisa de singe si

formarea unei cavitati datorita compresiunii si distructiei tesutului
adiacent

In tesutul encefalului se observa o acumulare de singe coagulat de

culoare rosu inchis. Infocarul hemoragic substanta cerebrala este
dezintegrata ( hematom cerebral). Mecanismul hemoragiei in acest caz
este ruparea peretelui arterial. Se intilneste mai ales in boala
hipertensiva si ateroscleroza arterelor cerebrale.

Clinic este insotita de coma cerebrala, paralizii. Ulterior singele din

focarul hemoragic se resoarbe treptat si apare o cavitate chistica cu
peretii de culoare bruna (datorita acumularii de hemosiderina

Consecinte:

1) formarea pigmentilor hemoglobinogeni ( hemosiderina, bilirubina)

2) resobtia singelui

3) organizarea

4) incapsularea

5) formarea cavitatilor chistice in creer

6) supuratia
N123 hidrocefalee
Este o attrofie locala de tip compresiv a tesutului cerebral cauzat de
dereglarea refluxului lichidului cefalorahidian, asfel se dilate
ventriculele laterale. Ca cauza poate servi meningita de diferita origine
sau a tumorilor cerebrale. Clinic se caracterizeaza prin cefalee, greta,
varsaturi.

N142 SPLINA IN LEUCOZA MIELOIDA CRONICA

Leucoza = afectiune tumorala sistemica ale tesutului hematopoietic.

Macroscopic : splina e marita considerabil,uneori ocupind aproape toata

cavitatea abdominala,masa ei atinge aproape 6-8 kg.Pe sectiune e de
culoare rosie-intunecata,uneori cu infarcte ischemice.Tesutul splinei
este dislocate si substituit de infiltrate leucemic,foliculii sunt
atrofici.Deseori se remarca scleroza si hemosideroza pulpei.In vase se
intilnesc trombi leucemici.

Stadiile de evolutie a leucozei mieloide cornice :

1.Monoclonala benigna

2.Policlonala maligna

Complicatii : staze si trombi leucemici ceea ce duce la infarcte si

hemoragii, manifestari ale autoinfectiei,metastaze,aplazia maduvei
osoase,pancitopenia.
N143 GANGLIONII LIMFATICI MEZENTERICI IN LEUCOZA
LIMFOIDA CRONICA

Leucoza = afectiune tumorala sistemica ale tesutului hematopoietic.

Macroscopic : Ganglionii limfatici mezenterici sunt mariti considerabil

in dimensiuni.Pe sectiune sunt suculenti,albi-roz.Infitratia lor
leucemica.

Variantele histogenetice de leucoza acuta :

1.nediferentiata

2.mieloblastica

3.limfoblastica

4.plasmoblastica

5.monoblastica

6.eritromieloblastica

7.megacarioblastica

Criza blastica = cresterea numarului formelor blastice atit in encefal cit

si in singe.

Hiatus leucemicus = crestere brusca a numarului de blasti si elemente

mature solitare in absenta formelor de tranzitie in curs de maturizare.
N145Maduva osoasa in leucoza

Un os tubular pe sectiune cu maduva osoasa din diafiza lucioasa galbuie

caracteristica pentru leucoze.Femurul cu maduva osoasa din diafiza
supusa metaplaziei ,in anemii si partial in leucoze maduva osoasa
galbena se transforma in rosie ceea ceduce la cresterea numarului de
elemente celulare tinere.

N146 .GANGLIONII LIMFATICI IN LIMFOGRANULOMATOZA

(LIMFOMUL HODGKIN)

Limfom = maladie tumorala regionala a tesutului hematopoietic si

limfatic.

Macroscopic : Ganglionii se maresc in dimensiuni si adera intre ei

(conflueaza).La inceput sunt moi,suculenti,cenusii sau cenusii-
roziatici,pe sectiune cu desen structural estompat.Apoi ei devin
densi,seci,cu portiuni de necroza si scleroza.

Boala Hodgkin = maladie cronica recidivanta,mai rar cu evolutie

acuta,,in care proliferarea tumorala se produce prin excelenta in
ganglionii limfatici.

Variantele histologice ale limfogranulomatozei :

1.varianta cu predominanta limfocitara

2.varianta cu scleroza nodulara

3.varianta cu celularitate mixta

4.varianta cu depletie limfocitara.

N147Splina in limfogranulomatoza.(splina porfirica)

Definitia de limfom.

Limfoamele sint maladii tumorale regionale ale tesutului hematopoetic

si limfatic.Din acest grup fac parte :limfosarcomul,boala
Sezary,reticulosarcomul,limfogranulomatoza.

Descrieti tabloul macroscopic al splinei si indicate cauza acestor

modificari.

Splina se mareste.Pulpa ei pe sctiune e rosie cu multiple focare albe-

galbui de necroza si scleroza,ceea ce imprima tesutul splenic un aspect
pestrit ‘’porfiric’’.Aceste modificari au loc proliferarii tesutului tumoral
nu numai in focarul localizarii primare,dar si peste limitele lui.

Denumirea metaforica a splinei in limfogranulomatoza.

splina porfirica

Enumerati ce shimbari apar in organele interne si ce complicatii sint

caracteristicep/u boala Hodgkin.

Complicatiile :sceroza nodulara,alterarea tesutului limfoid este

substituit de celule atipice-sarcom Hodgkin.