Ruşii şi americanii, între război şi pace

Analiză
29 decembrie 2021, 06:15 de Viorica Marin Devino fan Salvează în arhivă

cuvinte cheie: nato conflict sua-rusia alexandr fomin

55 comentarii +1  (5 voturi)

2 20 Aboneaza-te la newsletter
Adresa ta de email Abonare
share Tweet Live

SUA şi Rusia vor negocia, pe 10 ianuarie, în legătură cu tensiunile de la graniţa ruso-ucraineană. Până  una lata,
cele două prţi duc un război mediatic. Acţiunile lui Putin sugerează că obiectivul lui real nu este să cucerească
Ucraina şi s-o anexeze Rusiei, ci să schimbe aranjamentul de securitate post-Război Rece din estul Europei.

 
ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ  Acest aranjament a lăsat Rusia în postura de a fi cea care acceptă
regulile, fără a avea prea multe de spus în materie de securitate
europeană, care e centrată pe NATO. Dacă va reuşi să ţină NATO
afară din Ucraina, Georgia şi Moldova, şi rachetele americane cu rază
medie afară din Europa, el crede că atunci ar putea repara o parte din
daunele suferite de securitatea Rusiei după terminarea Războiului
Rece.
 
Acuzaţiile Moscovei 
Departamentul de Stat a anunţat
că şedinţa Consiliului Rusia-
 
NATO este...
Alianţa Nord-Atlantică se pregăteşte pentru un conflict armat la scară
largă cu Rusia, a declarat adjunctul ministrului rus al apărării,
 AFP: Rusia şi Statele Unite vor Aleksandr Fomin, în timpul unui briefing cu ataşaţii militari şi
purta discuţii despre situaţia de reprezentanţii ambasadelor străine acreditate la Moscova.
la g...  
„Construirea militară a blocului a fost complet reorientată spre
Maia Sandu: Unirea Moldovei şi
pregătirea pentru un conflict armat amplu şi de mare intensitate cu
României este posibilă cu
Rusia” – a subliniat Fomin.
acordul major...
 
Potrivit afirmaţiilor acestuia, în documentele doctrinare ale NATO din
ultimii ani, de exemplu, în strategia militară a NATO din 2019, Federaţia Rusă este identificată direct, fără
echivoc, ca principala sursă de ameninţare la adresa securităţii coaliţiei”. În acelaşi timp, a subliniat Fomin,
„Declaraţia de la Roma rămâne în continuare în vigoare”.
 
„În aceasta se stabileşte că Rusia şi Alianţa nu se consideră una pe cealaltă ca adversar. Această poziţie a fost
confirmată la summitul Consiliului Rusia-NATO din 2010 de la Lisabona” – a amintit adjunctul ministrului rus al
apărării. Provocările deliberate ale Alianţei Nord-Atlantice în apropierea graniţelor ruse se pot transforma, cu o
mare probabilitate, într-un conflict armat – a adăugat Fomin.
 
„Recent, alianţa a trecut la practica provocărilor directe, încărcată cu un risc ridicat de escaladare într-o
confruntare armată” – a declarat Fomin, luni, în timpul briefingului pentru ataşaţii militari şi reprezentanţii
ambasadelor străine acreditate la Moscova. Ca exemplu, el a citat încercarea distrugătorului britanic HMS
Defender din 23 iunie 2021 de a pătrunde în apele teritoriale ale Rusiei în zona Capului Fiolent de pe coasta
Crimeei.
 
„Semnificativ este  faptul că acţiunile navei Forţelor Maritime Militare ale Marii Britanii au fost asigurate de
aeronava americană de recunoaştere strategică RC-135” – a declarat Fomin. Potrivit afirmaţiilor sale, în regiunea
Mării Negre, comparativ cu anul 2020, intensitatea utilizării aeronavelor de recunoaştere a crescut cu peste 60 de
procente, iar numărul de zboruri a crescut de la 436 la 710.
 
Prezenţa în apele Mării Negre a navelor şi a vaselor auxiliare ale statelor NATO neregionale, potrivit ministrului
adjunct, „a căpătat un caracter permanent”. „Din ianuarie şi până în decembrie anul curent au avut loc 30 de
intrări ale navelor NATO, iar 2020 au fost 23. Durata totală a şederii a fost de peste 400 de zile, mai mare
comparativ cu 2020 – când a fost de 359 de zile” – a mai spus Fomin.
 
El a subliniat, de asemenea, că, după ce SUA s-au retras din Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie
şi cu rază scurtă de acţiune, NATO a ignorat iniţiativa preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a impune un moratoriu
asupra desfăşurării de noi rachete cu rază medie şi mai scurtă de acţiune în Europa şi posibilitatea de a dezvolta
măsuri de verificare reciprocă pentru eliminarea preocupărilor existente. „Este puţin probabil ca desfăşurarea
unor astfel de rachete în Europa să sporească securitatea NATO” – a conchis Fomin.
 
Rusia acceptă discuţiile cu NATO dar crede că ar putea fi din nou ”trasă pe sfoară”

 
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să convoace Consiliul NATO-Rusia pe 12 ianuarie şi este
în contact cu Moscova pe acest subiect, au anunţat diplomaţi de la Bruxelles citaţi de France Presse.
 
Luni, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a anunţat că a primit o propunere din partea NATO de a începe
negocierile iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că negocierile cu NATO au sens şi că
aranjamentele sunt puse la punct prin intermediul canalelor diplomatice.
 
În ultimele luni, Jens Stoltenberg a propus în repetate rânduri Moscovei să reia dialogul în cadrul acestui
organism de cooperare creat în 2002, în prezent suspendat din cauza conflictului din Ucraina, însă autorităţile
ruse nu au răspuns favorabil. Se pare că pentru această întâlnire convocată pe 12 ianuarie Bruxellesul e " în
contact cu Rusia", a indicat un oficial NATO sub protecţia anonimatului.
 
La mijlocul lunii decembrie, Rusia a prezentat două proiecte de tratate, unul destinat Statelor Unite, celălalt
NATO, în care îşi prezintă cererile de obţinere a unor garanţii care să ducă la detensionarea situaţiei. Aceste
documente interzic extinderea NATO, în special către Ucraina, şi limitează cooperarea militară occidentală în
Europa de Est şi fostele ţări membre ale URSS fără a impune măsuri similare Rusiei. Reuniunea din 12 ianuarie
este prima propusă de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg după ce Rusia şi-a anunţat solicitările. În
aceaşi zi este programată şi o întâlnire a Comitetului Militar al NATO, care reuneşte şefii de stat major ai apărării
din cele 30 de ţări membre.
 
Moscova mimează negocieri

 
Joi, Jens Stoltenberg şi-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina şi hotărârea de a proteja toţi aliaţii NATO împotriva
acţiunilor Rusiei, afirmând în acelaşi timp că este întotdeauna deschis pentru un dialogul cu Rusia.  În replică,
luni Kremlinul a anunţat că are sens pentru Rusia să poarte negocieri cu NATO pe tema garanţiilor de securitate
pe care le solicită din partea Occidentului, dincolo de negocierile bilaterale cu Statele Unite ale Americii,
transmite Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că aranjamentele sunt puse la
punct prin intermediul canalelor diplomatice iar ministrul rus de externe Serghei Lavrov a anunţat de partea sa
convorbiri cu Statele Unite luna viitoare asupra unei liste de garanţii de securitate pe care Moscova le doreşte de
la Washington. 
 
El a precizat că discuţiile vor avea loc imediat după sărbătorile de Anul Nou în Rusia. Totuşi, aşteptările Moscovei
nu sunt mari : Rusia are îndoieli serioase că cererea sa de "neextindere a NATO spre Est" nu va fi ignorată, a
declarat Lavrov într-un interviu exclusiv cu Vladimir Soloviov pentru canalul YouTube "Soloviov Live", adaugă la
rândul său agenţia oficială de presă rusă TASS. 
 
"Cunoaştem capacitatea Occidentului de +a ne trage pe sfoară+ la orice întrebări care sunt incomode pentru ei",
a declarat el. În fine, luni Turcia a cerut Rusiei să renunţe la pretenţiile sale "unilaterale" şi să aibă o abordare mai
constructivă pentru a ieşi din impasul în care se află cu puterile occidentale şi NATO în privinţa Ucrainei,
transmite AFP. 
 
"Pentru ca o propunere să fie acceptată, ea trebuie să fie acceptabilă pentru cele două părţi", a declarat ministrul
afacerilor externe turc, Mevlut Cavusoglu, în contextul în care Consiliul NATO-Rusia - organism de consultări
între cele două părţi, creat în 2002 - s-ar putea reuni la 12 ianuarie. Rusia şi NATO "trebuie să se aşeze la masă
cu propuneri pe care cele două părţi să le poată accepta (...) O abordare unilaterală şi constrângătoare nu va fi
acceptabilă, indiferent din ce parte vine ea", a avertizat Cavusoglu - a cărui ţară este membră a NATO -,
apreciind că problema ucraineană nu este "unilaterală".
 
Analiştii spun că nu este foarte clar ce este de negociat în acest moment cu Rusia în momentul în care are
armament concentrat şi trupe la frontierele Ucrainei. Practic, cere abandonarea Ucrainei din punct de vedere al
aspiraţiilor pro occidentale ale unui stat suveran, precum şi renunţarea la planurile de întărire a apărării militare a
ţărilor de pe flancul estic. S-ar putea ca aceasta să fie doar o manevră de a câştiga timp sau de a-i oferi lui Putin
o strategie de ieşire relativ decent din punct de vedere al opiniei publice din Rusia, de dezangajare din acest
conflict.
 
 Dar chiar şi aşa este destul de surprinzător că încep aceste negocieri fără o pregătire a lor. Cel puţin la nivelul
alianţei de abia au început primele discuţii. Nu este foarte clar care sunt obiectivele, care sunt posibilele
consecinţe asupra Europei Centrale şi de Est şi dacă într-adevăr, se doreşte din partea Moscovei un rezultat
pozitiv la aceste negocieri sau doar folosirea lor ca pretext pentru a arăta eşecul negocierilor, faptul că Rusia nu
primeşte garanţii de securitate scrie, aşa cum cere şi pe care evident nimeni nu le poate da. 
 
Statele Unite le promit aliaţilor europeni transparenţă deplină în discuţiile cu Rusia

 
Administraţia SUA le-a promis marţi aliaţilor săi europeni transparenţă şi solidaritate în legătură cu discuţiile sale
programate cu Rusia despre tensiunile privind Ucraina.
 
Dialogul cu Rusia se va concentra pe „obiectivele reciproce”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al
Departamentului de Stat al SUA, Ned Price.
 
El a subliniat că Washingtonul va rămâne fidel principiului „nimic despre ei fără ei” în privinţa oricăror chestiuni
care îi afectează pe aliaţii SUA din Europa.
 
Totuşi, Price a subliniat că „dialogul privind stabilitatea strategică” pe care Washingtonul îl va avea cu Moscova
va fi unul bilateral. „Ne-am informat întotdeauna pe deplin şi în detaliu aliaţii” după alte întâlniri, a adăugat el.
 
„Suntem uniţi ca Alianţă Nord-Atlantică asupra consecinţelor cu care se va confrunta Rusia dacă avansează în
privinţa Ucrainei, dar suntem de asemenea uniţi şi în disponibilitatea noastră de a avea relaţii diplomatice
principiale cu Rusia”, a mai spus purtătorul de cuvânt.
 
„Ruşii ştiu foarte bine că unele dintre respectivele propuneri sunt inacceptabile pentru SUA şi aliaţii şi partenerii
noştri europeni”, a afirmat Price cu referire la garanţiile de securitate.
 
Cu toate acestea, el a precizat că SUA vor încerca „să stabilească dacă ar putea exista potenţial pentru dialog şi
discuţii”, în contextul eforturilor de a detensiona situaţia de la graniţa dintre Rusia şi Ucraina.
 
Conform propunerilor, Moscova vrea ca NATO să promită că îşi va opri extinderea spre Est şi că nu va permite
aderarea Ucrainei, considerând că aceasta ar fi o ameninţare.
 
Washingtonul a transmis că nu se va lua nicio decizie în discuţiile sale cu Moscova peste capul aliaţilor săi.
 
 Americanii, cu ochii în patru

 
În tot acest timp, americanii sunt cu ochii pe Ucraina. Dorind să verifice ultimele mişcări ale ruşilor, au trimis în
misiune, luni, 27 decembrie, celebrul avion de spionaj al SUA, E-8C Joint Surveillance Target Attack Radar
System, care a fost reperat „pentru prima dată″ deasupra fostei republici sovietice.
 
Avionul E-8C Joint Surveillance Target Attack Radar System a colectat informaţii importante în contextul în care
criza din Ucraina continuă să se agraveze. SUA şi Rusia se supraveghează reciproc cu echipamente de ultimă
generaţie. Avionul american E-8C JStar, fotografiat luni în spaţiul aerian ucrainean, are capacitatea de a colecta
şi afişa informaţii detaliate de la sol.
 
Actualizările sunt transmise în timp real către staţiile Armatei şi ale Corpului de Marină, precum şi către alţi oficiali
din domeniul informaţiilor.Tehnologia de ultimă generaţie permite antenei E-8C să se încline de o parte şi de alta
a aeronavei, penreu o vedere de 120 de grade.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un
Like mai jos:
citeste totul despre: nato conflict sua-rusia alexandr fomin