LICEUL TEHNOLOGIC MARMATIA

Sighetu Marmatiei

PROIECT
Pentru certificarea competentelor profesionale
Pentru obtinerea certificatului de clasificare profesionala

TRASMISII PRIN ROTI

DINTATE DREPTE
Specializare TEHNICEAN MECATRONIST

Indrumator Candidat
Prof.Ing. MARCELA MESESAN ALEXANDRU LINCAR

2015
 Cuprins
Capitolul 1:Notiuni introductive……………………………………………….3
Capitolul 2:Criterii de clasificare a rotilor dintate……………………………9
-2.1 Dupa forma suprafetei de rostogolire
-2.2 Dupa forma si directia flancului dintilor
-2.3 Dupa pozitia danturii fatã de corpul rotii
-2.4 Dupa forma profilului dintelui
Capitolul 3:Criterii de clasificare a angrenajelor……………………………12
-3.1  Angrenaje cu roti dintate cu dinti drepti
-3.2 Angrenaje cu roti dintate conice
-3.3 Angrenaje melc – roata melcata
-3.4 Angrenaje cu roti dintate necirculare
Capitolul 4:Materiale folosite la fabricarea rotilor dintate ………………...17
Capitolul 5: Mecanisme cu roti dintate …………………………………….18
-5.1 Mecanisme cu roti dintate dispuse in serie
-5.2 Mecanisme cu angrenaje in cascada
Capitolul 6: Asamblarea rotilor dintate……………………………………...20
-6.1 Operatii pregatitoare
-6.2 Montarea rotilor pe arbori
Capitolul 7:Norme de Protectie a Muncii...................................................22
Biografie………………………………………………………………….........23

2
CAPITOLUL 1
Notiuni introductive
Transmisia mecanică este un sistem de elemente cinematice construite
în scopul transmiterii mişcării cu sau fără transformarea acesteia şi însoţită
de transmiterea energiei mecanice.
Pentru transmiterea mişcării de la arborele conducător la arborele condus
se pot folosi:
- transmisii mecanice directe
- transmisii mecanice indirecte
Când distanţa dintre axele celor doi arbori nu este prea mare se pot folosi
transmisii directe cu:
- roti de frctiune,
- roti dintate,
- cu surub-piulita
Pentru distanţe mari între axe se folosesc transmisii indirecte cu:
- lanturi,
- curele,
- cabluri,
- parghii.
Roata dinţată este un organ dinţat, destinat a pune în mişcare un alt
organ dinţat, sau a fi pus în mişcare de către acesta, prin acţiunea dinţilor

3
aflaţi succesiv şi continuu în contact (Fig. 1)

Fig. 1
Suprafeţele laterale ale dinţilor, cuprinse între suprafaţa de cap şi
suprafaţa de picior, se numesc flancuri.
Fiecare dinte al unei roţi dinţate este prevăzut cu un flanc de dreapta şi
un flanc de stânga, pentru ca angrenarea să fie posibilă în ambele sensuri.
Două sau mai multe flancuri de dreapta, respectiv de stânga, se numesc
flancuri omoloage.
Unul sau mai multe flancuri de dreapta, considerate în raport cu unul sau
mai multe flancuri de stânga, sunt flancuri opuse.
La angrenaje, flancurile în contact se numesc flancuri conjugate, sau
flancuri de înfăşurare reciprocă.
Profilul reprezintă intersecţia dintre un flanc şi o suprafaţă dată.
Dacă suprafaţa care se intersectează cu un flanc este coaxială cu axa
roţii, profilul se numeşte linia flancului (exemple: linia de cap a flancului,
linia de picior a flancului). Forma liniei flancului defineşte şi forma dintelui:
dacă este o dreptă, dintele este drept; dacă este o elice cilindrică sau
conică, sau o dreaptă înclinată obţinută prin desfăşurarea în plan a acestor
elice (ca la cremalieră sau la roata dinţată plană), dintele este înclinat.
Dacă este o altă curbă, dintele este curb.
Prin intersectarea dintelui cu un plan perpendicular pe axa roţii se obţin
profiluri frontale de dreapta şi de stânga.
Intersecţia unui flanc cu o suprafaţă ortogonală la liniile flancurilor se
numeşte profil normal.

4
 Intersecţia unui flanc cu un plan care conţine axa roţii dinţate se numeşte
profil axial.
Profilul dintelui reprezintă intersecţia dintre un dinte cu o suprafaţă dată.
Linia dintelui reprezintă linia mediană a liniilor flancurilor unui dinte.
Angrenajul este un mecanism elementar, format din două roţi (sectoare)
dinţate mobile în jurul a două axe având poziţie relativă invariabilă, una
dintre aceste roţi antrenând-o pe cealaltă prin acţiunea dinţilor aflaţi
succesiv şi continuu în contact. Cele două roţi ale unui angrenaj se numesc
roţi conjugate.
Trenul de angrenaje este orice mecanism compus din mai multe
angrenaje.
Angrenarea este procesul prin care se transmite continuu mişcarea de la
un dinte al unei roţi la dintele altei roţi prin intermediul unei forţe.
Raportul de transmitere în sens cinematic dintre două elemente
cinematice între care se transmite mişcarea prin intermediul unui lanţ
cinematic este definit prin relaţia.

ωx nx
i xy ≝ ± =± ,
ωy ny
nx, ny reprezintă turaţia roţii x, respectiv turaţia roţii y [rot/min],
x , y reprezintă viteza unghiulară a roţii x, respectiv viteza unghiulară a
roţii y [rad/s].
Semnul plus sau minus arată faptul că elementele se rotesc în acelaşi
sens, respectiv în sensuri diferite
Raportul de transmitere al unui angrenaj este raportul dintre viteza
unghiulară a roţii dinţate conducătoare şi viteza unghiulară a roţii dinţate
conduse.
Mişcarea relativă a două corpuri se poate reproduce prin rostogolirea
axoidelor relative între ele de-a lungul axei instantanee a mişcării relative.
Pentru angrenaje, axoidele se numesc cilindri de rostogolire. Ei sunt acei
cilindri fictivi descrişi de axa instantanee a mişcării relative a roţii conjugate
în raport cu roata considerată, care realizează acelaşi raport de transmitere
ca şi angrenajul real.
Cercurile de rostogolire se obţin prin secţionarea cilindrilor de rostogolire
cu plane transversale pe axele roţilor. Razele cercurilor de rostogolire sunt
determinate de cinematica angrenajului, deci se calculează în funcţie de
vitezele unghiulare ale roţilor şi de poziţia relativă a axelor roţilor.
Cercul de divizare al unei roţi este cercul pe care se rostogoleşte fără
alunecare dreapta primitivă (de rostogolire) a cremalierei generatoare,
paralelă cu linia de referinţă (medie) a cremalierei.

5
 Distanţa între axele de referinţă - a - reprezintă, la angrenajele exterioare,
semisuma diametrelor de divizare ale celor două roţi dinţate, iar la
angrenajele interioare este semidiferenţa între diametrul de divizare a roţii
cu dantură interioară şi diametrul de divizare a roţii cu dantură exterioară.
Distanţa între axele de referinţă a angrenajului tehnologic (pinion/cuţit-
roată sau roată /cuţit-roată) a 0
Distanţa între axe a angrenajului a w. La reductoarele de turaţie distanţa
dintre axe se alege conform STAS 6055-82.
Distanţa între axe a angrenajului tehnologic (pinion/cuţit-roată sau
roată /cuţitroată)a w 0
Pasul pe cercul de rostogolire este arcul de cerc de pe cercul de
rostogolire între două profiluri omoloage succesive.( pw ¿
Unghiul de presiune este unghiul dintre tangenta la profilul curbei în
punctul respectiv şi raza vectoare ( α y ) (Fig .2).

(Fig.2)
Linia angrenării reprezintă locul geometric al punctelor de contact ale
profilurilor frontale conjugate în procesul de angrenare.
Unghiul de angrenare este unghiul dintre linia angrenării şi o
perpendiculară pe linia centrelor α .(Fig 3)

6
 Fig 3
Segmentul de angrenare (AB) reprezintă un segment din linia angrenării
descris efectiv de punctele succesive de contact a două profiluri frontale
active conjugate. El se obţine prin intersectarea cercurilor de cap ale celor
două roţi cu linia angrenării.(Fig. 4).

7
 Fig 4
Polul angrenării (punct de rostogolire) (C) este punctul de tangenţă dintre
cercurile de rostogolire; în acest punct de pe profilurile celor două roţi în
angrenare nu există alunecare, decât rotaţie pură. Acest punct este fix
pentru un angrenaj cilindric şi anume se află la intersecţia dintre axa
centrelor celor două roţi în angrenare şi linia angrenării, deci poziţia polului
angrenării pe linia centrelor este invariabilă.
Arcul de angrenare corespunde arcului de pe cercul de rostogolire din
momentul intrării în angrenare şi până în momentul ieşirii din angrenare.
Arcele de angrenare ale roţilor unui angrenaj sunt egale a 1 b1 =a2 b2.
Angrenarea a două roţi dinţate se realizează atâta timp cât există doi dinţi
conjugaţi în angrenare. Pentru a se asigura continuitatea angrenării în plan
frontal trebuie ca până să iasă din angrenare doi dinţi conjugaţi, următorii
doi dinţi conjugaţi să intre în angrenare. Deci arcul de angrenare trebuie să
fie mai mare decât pasul de pe cercul de rostogolire.(Fig 5)

Gradul de acoperire reprezintă raportul între arcul de angrenare şi pasul

pe cercul de rostogolire.
a1 b1 a2 b 2
ε=
pw 1
=
pw 2
,

8
pw = p w1 =p w 2= pasul pe cercul de rostogolire
a 1 b1 =a2 b2=arcul de angrenare
Gradul de acoperire dă indicaţii despre numărul de perechi de dinţi care
se află în angrenare la un moment dat.
În timpul angrenării, între flancurile dinţilor conjugaţi există o mişcare
relativă de alunecare, proporţională cu distanţa de la punct la polul
angrenării şi cu diferenţa algebrică a vitezelor unghiulare ale roţilor. În polul
angrenării s-a demonstrat că aceasta este nulă.
Jocul între flancuri j n reprezintă cea mai mică distanţă între flancurile
nelucrătoare ale celor două roţi, când flancurile lucrătoare sunt în contact.
Jocul de rostogolire j t este lungimea arcului de cerc pe cercul de
rostogolire, cu care se poate roti una din roţi până când flancurile sale
nelucrătoare ajung în contact cu cele ale roţii conjugate, aceasta rămânând
într-o poziţie nemişcată.
Pasul pe un cerc de rază rx reprezintă arcul de cerc de pe cercul
respectiv între două profiluri omoloage succesive.
Pasul unghiular este unghiul la centru între axele a doi dinţi consecutivi.
Dinţii roţilor dinţate sunt dispuşi echidistant şi se calculează cu relaţia. (3)
2π
X = ,(3)
z
Pasul la o roată dinţată variază în funcţie de raza cercului pe care se va
măsura.
Deoarece cercurile de rostogolire ale celor două roţi se rostogolesc fără
alunecare, pasul pe cercurile de rostogolire ale celor două roţi ale unui
angrenaj este acelaşi.

Capitolul 2:Criterii de clasificare a rotilor dintate

2.1 Dupa forma suprafetei de rostogolire
 roti dintate cilindrice;

9
 roti dintate conice;

 roti dintate hiperboloidale;

10
  melci si roti melcate;

2.2 Dupa forma si directia flancului dintilor

 roti dintate cu dantura dreapta;(caz particular:cremaliere)

 roti dintate cu dantura înclinata;

11
  roti dintate cu dantura in V sau W;

 roti dintate cu dantura curba;

2.3 Dupa pozitia danturii fatã de corpul rotii

 roti dintate cu dantura exterioara;

 roti dintate cu dantura interioara

12
2.4 Dupa forma profilului dintelui
 roti cu dantura evolventica
 roti cu dantura cicloidala
 roti cu dantura cu profil în arc de cerc

Capitolul 3:Criterii de clasificare a angrenajelor

3.1  Angrenaje cu roti dintate cu dinti drepti
Rotile dintate sunt organe de masini de forma cilindrica, conica sau
hiperboloidala, prevazute la periferie cu dantura. Clasificarea rotilor dintate
se face dupa mai multe criterii astfel;
1-dupa forma de baza:
a)roti dintate cilindirce;
b)roti dintate conice;
c)roti dintate hiperboloidale;
2-dupa asezarea dintilor fata de axa rotii:
a)roti dintate cu dinti drepti;
b)roti dintate cu dinti inclinati;
c)roti dintate cu dinti curbi.

3 -dupa profilul dintilor:

a) roti dintate cu dinti cu profil evolventic;

b) roti dintate cu dinti cu profil cicloida;

c) roti dintate de ceasornicarie.

13
Elementele geometrice ale unei roti dintate cilindrice sunt urmatoarele:

Nrt.Crt Simbol Denumire Definitie

1 Rr raza cercului Este raza unui cerc
(cilindrului) de conventional pe care
rostogolire se definesc modulul si
pasul rotii dintate.
2 Re raza cercului de Delimiteaza spre
varf (exterior) exterior dintele.
3 Ri raza cercului de Delimiteaza spre
fund (interior) interior dintele.
4 h inaltimea dintelui Este distanta
masurata radial intre
cercul de fund si
cercul de varf:  h = a
+ b.
5 p pasul dintelui Este lungimea arcului
masurata pe cercul
de rostogolire, intre
doua puncte
consecutive de pe doi
dinti consecutivi.

14
 Notand cu Dr
diametrul cercului de
rostogolire si cu z
numarul de dinti ai
rotii respective,
6 Sd latimea dintelui p=S d + S g
7 Sg latimea golului
8 z numarul de dinti relatiile: z.p = π.Dd 
9 Dd diametrul de z = π.Dd  /p.
divizare
10 m modulul m=p/π=Dd  /z. Modulul m s
i numarul de dinti z sunt
parametrii de baza pentru
calculul mecanismelor cu
roti dintate, deci:Dd  = m.z.
Pentru ca doua roti dintate
sa angreneze, trebuie sa
aiba acelasi pas p,
deci p1  = p2  = p.  Cum m =
p / π, rezulta ca m1  =
m2 = m.
  Raportul de transmitere al unui angrenaj, se exprima prin relatiile
generale:
i12 = ω1/ ω2 = n1 / n2  =Dd2 / Dd1 = z2 / z1 = constant.
Constructiv, sg > sd , dar p = sg + sd  . Astfel se realizeaza jocul de flanc  j
= sg - sd , care permite functionarea fara blocare a angrenajului.

3.2 Angrenaje cu roti dintate conice

Angrenajele cu roti dintate conice transmit miscarea de rotatie schimband
directia acesteia sub un anumit unghi δ. Cel mai frecvent caz este acela in
care axele rotilor care angreneaza fac intre ele un unghi de 90°. Rotile
dintate conice pot fi cu dinti: drepti, inclinati sau curbi. Rotile de acest tip
pot functiona cu viteze periferice de pana la 2….3 m/s.

15
Raportul de transmitere este dat de relatiile:

i12 = ω1/ ω2 = n1 / n2  =Dd2 / Dd1 = sin δ2 / sin δ1 =  constant.

3.3 Angrenaje melc – roata melcata

Angrenajele melc-roata melcata se folosesc pentru transmiterea miscarii
intre arbori ale caror axe nu se intersecteaza in spatiu, dar se gasesc in
plane perpendiculare.

Angrenajele melc-roata melcata se compun din:

1) melc, sau surub fara sfarsit, care este un surub cu filet trapezoidal;

2) roata dintata melcata, care este o roata dintata avand dintii inclinati sub
acelasi unghi cu spira filetului.

Miscarea se transmite de la melc la roata melcata si invers, numai in

cazuri speciale, iar atunci sunt necesari melci cu mai multe inceputuri, cu
pas foarte mare.

16
3.4 Angrenaje cu roti dintate necirculare

Angrenajele cu roti dintate necirculare sunt folosite pentru transmiterea

unor miscari cu raport de transmitere variabil, dar si pentru reproducerea
de miscari generate de o anumita functie. Sunt utilizate la masinile de
calculat sau la mecanismele de masurat. Pentru asigurarea unei miscari
continue, conturul de rostogolire este inchis, iar pentru o miscare limitata la
un unghi oarecare, miscarea si forma constructiva sunt limitate de un unghi
cuprins, de regula, intre 300 si 360°.

17
Capitolul 4:Materiale folosite la fabricarea rotilor dintate
Denumire Caracteristici Recomandari utilizare
Otel carbon de calitate Prin tratamente Se utilizeaza la roti cu
OLC10…OLC60. termice sau/si diameter<500mm.Prezi
termochimice,isi nta rezistenta la sarcini
maresc rezistenta imporante si la viteze
la oboseala. mari de lucuru.
Otel carbon obisnuit Nu se pot trata Utilizate rar si numai la
OL37…OL60. termic.Au pro- roti de importanta
prietati inferioare secundara.
preceden-telor.
Otel turnat Se toarna in form. Roti dintate cu
OT50...OT60. diameter >500mm.
Otel aliat 35CN Rotile se vor obtine Se folosesc pentru roti
15;33MoC11. prin forjare sau dintate importante,cu
matritare, find diameter<500mm
oteluri laminate.
Fonte cenusie Fc15… Se toarna Roti cu viteza mici,ce
Fc30;Fgn70-2 usor.Rezista la lucreaza indeosebi in
uzura. medii cu praf.
Bronz. Rezista foarte bine Numai la roti melcate
la oboseala si la (materialul este
uzura deficitar)
Materiale Se utilizeaza la Rezistenta este
plastice,toxtolit,lignofol sarcini mici,in medii apropiata de cea a
,poliami- corozive,la masini fontei. Rezista foarte
de,bachelita,policarbo- textile, tipografice bine la coroziune,
nati. etc.Se recomanda uzura, vibratii.
utilizarea lor in Functioneaza fara
agrenare cu rotile zgomot. Avand
metalice. coeficient mic de
frecare, pot functiona
fara ungere. Sunt
sensibile la tempera-
turi>80 ۫ C si la
umiditate.

18
Capitolul 5: Mecanisme cu roti dintate

Mecanismele cu roti dintate sunt alcatuite din mai multe perechi de roti
dintate, cu scopul obtinerii de rapoarte de transmitere mari sau foarte mari.
Din punct de vedere functional, mecanismele cu roti dintate pot fi:

 reductoare, cand miscoreaza viteza unghiulara a arborelui

condus;

 multiplicatoare, cand maresc viteza unghiulara a arborelui

condus;
  Mecanismele cu roti dintate pot transmite miscarea in acelasi sens de
rotatie sau invers.
 reductoare, cand miscoreaza viteza unghiulara a arborelui condus;
   Din punct de vedere constructiv, mecanismele cu roti dintate pot fi:
 cu axe fixe, numite si trenuri de roti;
 cu axe mobile,numite mecanisme planetare sau diferentiale.
5.1Mecanisme cu roti dintate dispuse in serie:

Raportul de transmitere al acestui mecanism este:

i1n = i12.i34…………i(n-1)n = (-1) . z2 / z1 . (+1) . z3 / z2 . (-1) . z4 / z3  ………..(-
1)n-1 . zn / zn-1 = (-1)n-1. zn / z1 sau i1n = n1  / nn .

19
Raportul de transmitere nu este influentat de rotile intermediare, in schimb
sensul de miscare este schimbat de fiecare roata componenta a lantului de
transmisie.

5.2Mecanisme cu angrenaje in cascada:

 Raportul de transmitere pentru mecanismul din figura de mai sus este: 

3
 i16 = (-1) . (z2 . z4 . z6) / (z1 . z3 . z5) .
 In general, raportul de transmitere pentru mecanismele cu angrenaje in
cascada este:
i1n = (-1)n. (z2 . z4 . z6 ……z2n) / (z1 . z3 . z5……..z2n-1) .

In figura de mai jos este prezentata o sectiune printr-un reductor cu

angrenaje combinate. Reductorul contine un angrenaj cu roti dintate
cilindrice si un angrenaj melc-roata melcata. Intrarea n1 si iesirea n2 sunt
dispuse sub un unghi de 90°

20
Capitolul 6: Asamblarea rotilor dintate

6.1 Operatii pregatitoare

 Inainte de montarea angrenajului se executa urmatoarele operatii:

  se verifica profilul, grosimea si pasul danturii;

    se verifica rugozitatea suprafetelor danturii;
  se verifica rectilinitatea si aspectul arborilor si a fusurilor;
 se verifica starea si aspectul canalelor de pana si al canelurilor;
   se curata urmele de murdarie, pilitura si aschiile ramase de la
operatia de ajustare;
 se verifica penele si canalele de ungere;
 se spala rotile si apoi se usuca prin suflare cu aer comprimat.

6.2 Montarea rotilor pe arbori  

  Se face prin lovituri de ciocan, aplicate prin intermediul unei bucse, sau
folosind dispozitive de presare. Fixarea rotilor pe arbore se face prin diferite
metode, conform cerintelor din documentatia tehnica:

a – prin pana si piulita; b – prin bolturi; c – prin suruburi sau stifturi; d – prin
caneluri si piulita.

21
 La
fixarea rotii dintate pe arbore, pot sa apara o serie de defecte cum ar fi:
 asamblarea stramba ( datorita montajului prin lovire directa cu
ciocanul);
   deformarea rotii datorata fortei mari de strangere dintre arbore si
butucul rotii;
  alunecarea rotii pe arbore, datorita prelucrarii alezajului rotii la o cota
mai mare;
  contact incorect intre gulerul arborelui si partea frontala a rotii.

a – alezaj incorect executat; b – deformarea rotii datorita fortei

destrangere;c – asamblare stramba; d – contact axial incorect.

Capitolul 7:Norme de Protectie a Muncii

Art 1.Normele generale de protectie a muncii cuprind principii generale de

prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale precum si
directiile generale de aplicare a acestora. Acestea au ca scop eliminarea
sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau imbolnavire
profesionala existenti in sistemul de munca, proprii fiecarei componente a
acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de
munca), informarea, consultarea si participarea angajatilor si a
reprezentantilor acestora.
Prevederile Normelor generale de protectie a muncii, atat cele referitoare
la securitatea in munca, cat si cele referitoare la sanatatea in munca,

22
constituie cadrul general pentru elaborarea normelor specifice si a
instructiunilor proprii de securitate a muncii.
Art 2. Normele generale de protectie a muncii se revizuiesc periodic si se
modifica de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura
legislativa si datorate progresului tehnic.
Art 3. Pentru activitatile care folosesc surse de radiatii nucleare, precum si
pentru activitatile specifice de prevenire si stingere a incendiilor, vor fi
respectate Normele de radioprotectie si, respectiv, Normele generale de
prevenire si stingere a incendiilor.
Biografie
1.Creţu Sp., ş.a., Proiectarea angrenajelor, Institutul Politehnic Iaşi, 1992
2. Crudu I., ş.a., Atlas – Reductoare cu roţi dinţate, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982
3. Florea R., ş.a. Organe de maşini, Bucureşti, Editura Tehnică 2007.
http://www.qreferat.com/referate/mecanica/TRANSMISII-PRIN-ROTI-
DINTATE512.php
http://www.iprotectiamuncii.ro/norme/norme-generale-protectia-
muncii#titlu1
https://mecanismeucv.files.wordpress.com/2012/03/2013-note-de-curs-roti-
dintate-1-tcm-prof-s-m-cretu.pdf
http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/TM/Capitolul_1.pdf

23